13 matches
-
a obștii. Obștea avea obligația să prindă și să sancționeze pe infractori. După întemeierea statului feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a fost reglementata în legislația scrisă. 2. Răspunderea familială. A fost aplicată excepțional și abuziv de către
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
domnești” — de fapt hambare și depozite din care domnul putea face, la o adică, daruri în natură. Este de menționat că Mihail, voievodul coregent, avea o „casă” separată. Mai sunt de amintit amenzile (sau "gloabele") și răscumpărările de suflet (sau "dușegubinele"), în cazul crimelor. La aceste produse naturale se mai adăugau obiectele de "tezaur", de obicei din materiale prețioase. "Prestațiile datorate domniei" constau în principal din transporturi, călăuze pentru îndrumarea și paza convoaielor domnești, cositul fânului, tăiatul lemnelor, lucrul la întreținerea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
au caterisit“ sau „zvonul acesta a ajuns și la urechile ispravnicilor de județ și pe dată l-au ridicat și l-au pus în fiare“. Totodată, de vierile sexuale sunt sancționate de cutumă. Vinovatul trebuie să plătească o taxă numită „dușegubină“ sau „gloaba pân tecelui“. Această dușegubină se percepe de la un bărbat vinovat de relații sexuale înainte de căsătorie, o femeie care naște un copil din flori, pentru orice relație sexuală ilegitimă. Taxa se ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ajuns și la urechile ispravnicilor de județ și pe dată l-au ridicat și l-au pus în fiare“. Totodată, de vierile sexuale sunt sancționate de cutumă. Vinovatul trebuie să plătească o taxă numită „dușegubină“ sau „gloaba pân tecelui“. Această dușegubină se percepe de la un bărbat vinovat de relații sexuale înainte de căsătorie, o femeie care naște un copil din flori, pentru orice relație sexuală ilegitimă. Taxa se ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai cu atât și de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toți cu un glas", au răspuns, mărturisind adevărul „că vecinii robi nu sunt", fiindcă numai țiganii au acea robie". Surse de venituri Însemnate venituri obținea visteria, încă de pe atunci, din amenzi care mai purtau și numele de osluh, pripas, zavescă, dușegubină. Ele aveau și o denumire generică: gloabe (Nicolae Grigoraș: Principalele amenzi din Moldova în timpul orânduirii feudale - secolele al XIV-leaal XVIII-lea, 1969, p. 150-176). Încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, o altă categorie de obligații ale populației
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele ; d. Imunități comerciale care constau, pe de o parte, din dreptul de a face comerț scutit de vamă și, pe de altă parte, dreptul de a încasa vamă ; e. Dreptul pentru unele mănăstiri de a încasa de la preoții din satele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și fete mari (poporul român a găsit una din acele expresii fericite, ocolind limbajul juridic, scoasă din comuniunea cu natura - copii din flori - atât de 67 expresivă și umană, opusă, deși identică, expresiei bastard, care în românește sună barbar), numite dușegubine, apoi gloabe în caz de tâlhărie la drumul mare sau furt de vite, de cai și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care erau de competența domniei și a vornicului cel mare. Într-o „carte domnească”, domnitorul Miron Barnovschi (1626-1629) le scria, la 22 iunie 1626, globnicilor și deșugubinarilor din ținutul Fălciu să nu tulbure satele Episcopiei de Huși pentru gloabe și dușegubine. Beșlii formau, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, garda domnului, turci considerați mercenari fideli. Unul dintre ei, care locuia în Huși, la 3 noiembrie 1741, deci în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 1769), a fost ridicat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
considerați deosebit de înzestrați fizică și mental, deoarece, gurile rele care știu tot, spuneau că e copilul lui „Cutare” care era el ce era! Pentru nașterea copiilor nelegitimi de către fete mari și de femei văduve, în evul mediu românescă se plătea „dușegubina”, o amendă „pe suflet”. Tocmai folosirea sintagmei „copil din flori”, în locul altora, folosite de alte popoare, arată, nu atât îngăduința pentru abaterea de la norma încetățenită, cât împăcare cu ce-a dat Dumnezeu, noua viață, ca toate celelalte, sunt date de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru, Romedea Gheorghe, Pintilescu Gheorghe - zisă Buric, Cucu Mircea și alții). 33 Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și Etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași, 1998, p.68. „Dușegubina” este amintită și de Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, editura Tineretului, 1961, p.168. 35 Mărturie de la Niculina Boghiu, confirmată de Ioana Lungu din Slobozia - Filipeni, la data de 27 mai 2009. 36 Ibidem. 37 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 171
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintr-un act ulterior - datat 12 aprilie 1576 - aflăm că satul Recica - contestat, de altfel, și de călugării de la Mănăstirea athonistă Xenofon - fusese dat armașului Detco împreună cu 450 de aspri de Radomir și Stoica din Marotin, fiindcă Detco achitase o dușegubină] - le-ar fi cotropit „cu puterea și cu sila”, care insistau în cererile lor - chiar dacă pierdeau procesele -, ca și țăranii liberi din satele învecinate cu proprietățile lor. N-aveau liniște văduvele nici în raporturile lor cu lăcașele de cult, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poate, nu era atât de consecvent și de strașnic realizată (Pravila lui Vasile Lupu îl condamna la temniță, pe o durată limitată, pe preotul seducător de văduve), în ciuda pedepselor cu care le amenința Puterea (pentru ignorarea normelor moralei se plătea „dușegubina”sau „gloaba pântecului”, care intra în încasările vorniciei 386), văduvele conturbau adesea „starea de moralitate”. Comunitatea românească tradițională (mai înțelegătoare, în genere, în cazul culpelor față de femeie, la care constata „neputința și slăbiciunea firei pentru care mai puțin să vor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu frați, fii și nepoți, așezată deasupra celei țărănești. Statul medieval (feudal) a mai păstrat și dreptul de preemțiune rezervat, în caz de vânzare a pământului, membrilor obștii și ai obștilor înrudite. Apoi s-a mai păstrat responsabilitatea penală colectivă (dușegubina) pentru ucideri și responsabilitatea fiscală a satului.16 Conducerea obștilor era, în general, colectivă-adunările satelor aveau loc în câmp deschis, cu participarea a sute de oameni din satele vecine, care făceau judecată și dădeau sentințe, ele corespund adunărilor (mallum) din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]