19 matches
-
nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu suflet veșted de pădure Mi-ndemn răbdarea că pe-un orb Durerea trupului sa-ndure. Cand spre amurguri au s-adape Cu sânge vreun ciopor de vite
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
alex.duca/abo ut „A fi ofițer sub acoperire, atâta timp cât ești ofițer sub acoperire în slujba țării tale este nu o rușine ci o mândrie (pe care nu o pot face publică). Ofițerii sub acoperire, agenții secreți, oamenii din mult dușmănitele servicii, își pun pielea în băț pentru țara asta cu rezultate pe care le contabilizăm noi, neștiindu-le efortul.” Postarea din 22.09.2014 pe: Teoretic, așa ar trebui să fie, însă ofițerii sub acoperire din serviciile românești s-au
TABLETA DE WEEKEND (81): NUME DE COD: PORUMBIELUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1411900147.html [Corola-blog/BlogPost/353141_a_354470]
-
instituție pentru că niciodată, nimeni n-ar fi fost tentat să-l jefuiască. Chiar și cel mai înrăit cleptoman, într-un cabinet ideologic ar fi devenit cumsecade! Mă gândesc la bieții și nevinovații copaci, dacă ar fi știut cât de fățiș dușmăniți vor ajunge, cum se vor uita oamenii la produsul lor finit, cu priviri piezișe, s-ar fi lăsat, desigur, pradă flăcărilor sau ar fi murit în picioare și nu ca aici, înghesuiți în acest sanctuar răbdător și supus umilinței ca
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
anii interbelici, iar lucrările sale au devenit repere mereu citate. Între 1923-1926 a fost rector al Universității ieșene; într-o perioadă de mari frământări, a reușit să mențină spiritul academic al Iașului. Omul Slătineanu, prețuit și iubit, invidiat dar nu dușmănit, a devenit un tezaur viu al unui oraș care nu ducea lipsă, în acei ani, de oameni iluștri. În 1939, când se pensionează, dispunea de un laborator care, cum menționa succesorul său, Ștefan S. Nicolau, "este ca acela... de la Institutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
puținii șefi de departamente foarte agreați de americani, prin felul lui de a fi, neconvențional și direct. Americanii de la Europa Liberă nu țineau foarte mult să aibă relații cu angajații neamericani. Făceau excepție englezii. Vlad Georgescu era, de altfel, foarte dușmănit pentru că abia venise și a fost pus imediat în capul departamentului, fără să aibă o vechime adecvată. Pentru că era foarte capabil. Europa Liberă nu a fost acel loc magnific și entuziasmant despre care unii povestesc că ar fi fost. A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așază aici pe Iov, "în mijlocul cenușii" sau "printre cenuși". Aici îl găsim și noi. O imagine majoră, care mi-a fixat spectacolul în memorie, este spațiul în sine, spațiu în care toată povestea spusă sau nespusă a lui Iov cel dușmănit și persecutat își găsește coordonatele vizuale și emoționale într-o manieră impresionantă, marcantă pentru ideea lui Măniuțiu. Spectatorii sînt invitați pe scenă " ca de multe ori la montările regizorului din ultimul timp. Doar cincizeci și șase au acces la o
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
că se caută pur și simplu scoaterea mea din viața publică, adică din viața socială și politică. Atacul început la S.S.R. caută să fie continuat spre a ma debarca de la ăEducatia Poporuluiă. Mi se pare că sînt și cel mai dușmănit scriitor de azi. Acestea sînt reversele gloriei!". Vreo 92 de scriitori s-au solidarizat cu Rebreanu, a izbutit să fie reales la S.S.R., dar pentru a scăpa de povară atacurilor care, cele mai multe, se refereau la episodul de tinerețe cu lipsa
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
înclinînd de partea simpatiei. Cu alte cuvinte, Șora este omul care, culegînd cea mai mică doză de ură, atrage cea mai mare afecțiune. E filozoful împotriva căruia criticile, chiar dacă există, nu ating paroxismul patimii. E contemporanul nostru cel mai puțin dușmănit. De pildă, într-o vreme cînd, bănuindu-l de ocultarea unui episod din perioada interbelică, îl priveam cu o amărăciune suspicioasă, simțeam prea bine că nu-l puteam dușmăni. Era prea prevenitor în blîndețea cu care își întîmpina interlocutorii ca să
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
oriental, raia bubos-carnavalescă, oropsită capitală impostoare (inițial haltă turco-valahă de adăpat caii și burdihanele, de umplut sacii și poștalioanele către Mogoșoaia și Brașov, care a luat, nevrednic dar hrăpăreț, locul Târgoviștei sau Curții de Argeș), devenind un circ feeric, invidiat, dușmănit și adorat cu dulce inconștiență. Amețitor creuzet de alogenie pitorească, ironizat, sabotat și venerat, spulberat de toate vânturile și tropăit de toate copitele, plin de biserici, cârciumi și grădini, oraș a cărui lege a rămas fărădelegea și-a cărui noblețe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din România. Atacuri murdare care atentează mereu la cinstea mea, la descalificarea mea. E vădit că se caută pur și simplu scoaterea mea din viața publică, adică din viața socială și politică (...) Mi se pare că sânt și cel mai dușmănit scriitor de azi. Astea sânt reversele gloriei” (în Opere 17, p. 86- 87). Cum să nu fie atunci scrisul o revanșă, o compensație, o formă de penitență, o dezvinovățire totală? Separat de aceste lucruri, trebuie să reamintim că romanul Pădurea
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
hotărăște numai Unul. Voi nu. De aceea sunteți deja Înfrânți. Pe noi ne apără Cerul și Pământul, vă este cunoscut?: "Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste." E Mircea, e Mihai, e Decebal, e Zamolxe, e Ștefan, e Bolintineanu, e Coșbuc, e Eminescu, sunt toți adunați la hotarul nostru, cu noi, În noi, În jurul nostru și cu ei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
în ajutor de Mircea I, a fost bătută pe deplin și precum în partea turcilor căzu însuși inimosul Sultan Murad I, tot astfel căzu în partea aliaților, în bătălie or puțin în urmă, însuși Lazăr eroul. Pericolul pentru micele țări dușmănite, așadar și pentru Valachia, deveni cu atât mai mare cu cât în urma unui tată vrednic în lupte veni în scaunul împărăției osmane un fiu cu mult mai îndrăzneț și mai poftitor de cuceriri, Baiazid I Ilderim (Fulgerul) care căuta să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trimesă-n ajutor de Mircea I, a fost bătută pe deplin și, precum în partea turcilor căzu însuși inimosul sultan Murad I, tot astfel căzu în partea aliaților însuși eroul Lazăr în bătălie or puțin în urma ei. Primejdia pentru micile țări dușmănite, deci și pentru Valahia, deveni cu atât mai mare cu cât în urma unui tată vrednic în lupte veni în scaunul împărăției osmane un fiu cu mult mai îndrăzneț și mai poftitor de cuceriri, Bajazid I Ilderim (Fulgerul), care căuta să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale legitime. „Dumnezeu mi-a dat pe lîngă talent acest copil, ca să nu mă copleșească trufia“, Îngîna printre hohote de plîns. Înfrînt, se refugia În literatură. Pămîntul făgăduinței. (Și cînd Îmi amintesc că din pricina poeziilor sale a fost atît de dușmănit și atît de hulit!) La un moment dat am luat hotărîrea de a ne despărți. Și, precum un copil retardat, Îi presimțeam intențiile după țîrÎitul soneriei, după răsucirea cheii În broască. „Nu trebuie nimeni Îndurerat“, spunea el. „Eu nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
soției sale legitime. „Dumnezeu mi‑a dat pe lângă talent acest copil, ca să nu mă copleșească trufia“, Îngâna printre hohote de plâns. Înfrânt, se refugia În literatură. Pământul făgăduinței. (Și când Îmi amintesc că din pricina poeziilor sale a fost atât de dușmănit și atât de hulit!) La un moment dat am luat hotărârea de a ne despărți. Și, precum un copil retardat, Îi presimțeam intențiile după țârâitul soneriei, după răsucirea cheii În broască. „Nu trebuie nimeni Îndurerat“, spunea el. „Eu nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
măsură cu expansiunea creștinismului. Soldații creștini nu aveau nici un entuziasm pentru un bărbat atât de excentric, ale cărui virtuți militare și capacități de inteligență ascuțită erau oarecum întunecate de un caracter volubil, irascibil, fariseic și iritant, care îl făceau foarte dușmănit de popoarele Orientului Mijlociu. Iată câteva dintre atitudinile sale neobișnuite: a) a luptat împotriva trupelor binefăcătorului său Constantius II (337-361), care îl promovase cezar (355), iar după moartea acestuia a asistat întristat la funeraliile (361), nu știm cu ce opinie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să ne bucurăm de cinste”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. V, XXXIV, în PSB, vol. 15, p. 129) „Flămânzii erau hrăniți, și Cel Care-i hrănea era prigonit și dușmănit; demonii erau alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puținii șefi de departamente foarte agreați de americani, prin felul lui de a fi, neconvențional și direct. Americanii de la Europa Liberă nu țineau foarte mult să aibă relații cu angajații neamericani. Făceau excepție englezii. Vlad Georgescu era, de altfel, foarte dușmănit pentru că abia venise și a fost pus imediat În capul departamentului, fără să aibă o vechime adecvată. Pentru că era foarte capabil. Europa Liberă nu a fost acel loc magnific și entuziasmant despre care unii povestesc că ar fi fost. A
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]