108 matches
-
inimă simplă. Căci în simplitatea inimii lor, zice, au slăvit pe Domnul (Col. 3, 22). Și de nu vă veți întoarce și nu vă veți face precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18, 3). Iar cunoștința este dușmana și potrivnica acestor două”<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Înțelegerii depline și intrării în împărăția cerurilor. Până aici, sfântul Isaac a precizat această deosebire între cunoștință și credință: cunoștința se câștigă prin metode de cercetare, iar credința se dobândește prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Apoi se Întoarse În cameră și Încercase să contureze un plan de călătorie care l-ar fi putut aduce mai repede la granițele vechiului regat al Persiei, unde stăpâneau acum, din câte Îi explicase maestrul Shan Bao, triburile Oilor Albe, dușmane ale Imperiului Otoman și prietene ale lumii chineze. Avea să traverseze și ținuturile prietene ale Karamaniei. Dar, pe măsură ce avea să se apropie de Anatolia, prietenii se Împuținau, iar dușmanii deveneau din ce În ce mai periculoși. Malul Mării Marmara și cel al Mării Negre erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lume. Dumnezeul românilor este cel mai puternic pentru că este cel mai drept. Nu e vorba de ce crede d. Brătianu. E prea adevărat că suntem înconjurați din toate părțile de români și încă de acei cari trăiesc sub guverne vitrege, unele dușmane chiar existenței lor, precum cel unguresc. Cu toate acestea starea românilor de sub stăpânire străină e fără comparare mai bună decât a românilor de sub stăpânirea pretinsă română. Nici țăranul român din Ardeal, nici cel din Basarabia, nici cel din Bulgaria ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înființeze anume școli contra sa. Aceasta însă n-a împiedicat ca spiritul pe care ea l-a crescut să se îndrepteze în contră-i și s-o renege. E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mumei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curenturi intelectuale ca și la cele materiale. Lupta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca spiritul pe care ea l-a crescut să se îndrepteze în contră-i și s-o renege. E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mumei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curenturi intelectuale ca și la cele materiale. Lupta e însă departe de a fi mântuită și învingătorul momentan
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
libertate coruptă a cărei întrebuințare e comună oamenilor și animalelor și care consistă în a face tot ce ne place. Această libertate e dușmană oricărei autorități; ea urăște fără răbdare toate regulele; cu ea devenim inferiori nouă înșine; ea e dușmana adevărului și a păcii; Dumnezeu a crezut însuși de cuviință de-a se ridica contra ei. Dar există o libertate civilă, și morală care află tărie în unire și a cărei protejare e misiunea puterii; e libertatea de-a face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar care produce neliniște printre fiii binelui. - De ce? Întrebă poetul, trecând instinctiv În defensivă. - Fiindcă nu se explică. Iar tot ceea ce nu se explică e sursă de incertitudine. Iar incertitudinea e sămânța lipsei de Încredere. Iar lipsa de Încredere e dușmana credinței, poarta prin care Satan se strecoară În casele oamenilor. Cardinalul se Întrerupse, continuând să cântărească hârtiile și scuturându-și capul masiv, pe urmă continuă: - Se pare că În domnia ta există două persoane diferite, messer Alighieri. Mai Întâi tânărul iubitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Stoian, 1932, p. 85). Era, desigur, o bună soluție pentru a apropia școala de viață, confirmată, iată, de pedagogia contemporană. Sună destul de actuală chemarea formulată atunci ca școala „să nu mai stea izolată”, să nu se mai prezinte „ca o dușmană a mediului”, ci „să se coboare în el, să i se alieze, să lucreze nu contra lui, ci cu el” (ibidem, p. 14). Atunci când unul dintre exegeții săi, I.Gh. Stanciu, afirmă că el explică faptele educative și le interpretează „prin
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
22), pe unii are grijă să-i zidească (cf. I Corinteni 8, 1) și tremură de frică să nu-i supere pe alții; în fața unora se înclină, iar în fața altora se semețește, blândă cu unii și severă cu alții, nimănui dușmană și mamă pentru toți, [...] însă Dumnezeu [...] se va uita la smerenia și la osteneala noastră și ne va ierta păcatele”. Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
românilor, numit Oguzname (Analele hanului Oguz) vorbește de emigrația cumanilor ca despre o expediție de cucerire: „Când Qipčaq (cumanii) a crescut mare și s-a făcut voinic, țările Urus (rușilor), Ulak (românilor), Magar (maghiarilor) și a Bašqurd (bașkinilor) au devenit dușmane și n-au vrut să se supună. Atunci (Oguz Han) i-a oferit lui Qipčaq mult popor și numeroși nőquri (ostași) și i-a poruncit să meargă în părțile Ten (Don) și Itil (Volga) și să le aducă sub ascultare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ai săi - pe șahul Iranului -, aceasta se petrece în favoarea unei forțe noi, islamul radical, și nu în favoarea URSS și a mișcării comuniste. Iar odată cu invadarea Afganistanului*, în 1979, care aduce o gravă atingere imaginii sale în lumea arabo-musulmană, URSS devine dușmana islamiștilor. Deși continuă să-i susțină din punct de vedere militar și financiar pe aliații ei arabi, deși acordă, cu mai multe sau mai puține rezerve, ajutor logistic diferitelor organizații care au recurs la terorism*, URSS vede cum influența ei
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
povestit despre această tortură care constă în acuzarea unui comunist că a „trădat Partidul”, deși el i-a consacrat întreaga viață; într-adevăr, așa cum precizează A. Kriegel: „în cauză nu era ceea ce se numește curaj - rezistența la răul și suferința dușmane -, ci identitatea cu sine însuși: acela ale cărui întreagă ideologie, întreg sistem de idei și de sentimente, peisajul mintal în totalitatea sa erau strict limitate la ideologie, la sistemul de idei, la peisajul mental proprii lumii comuniste nu avea nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a ne da nouă de veste, în toate flancurile pămîntești? Ce mai rămâne din întreaga astrologie? Nimic, absolut nimic. Cine s-a emoționat mai întîi și mai puternic de această lovitură de grație? Astrologia? Nicidecum. Tocmai biserica catolică, fosta ei dușmană. Abatele Francius Maurolycus s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece Copernic face să se învîrtească Pământul ca o sfârlează, ar trebui să i se dea un bici cu care să-l țină în mișcare". Din Germania se aud hohotele de râs
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
H.H.Stahl, Edmond Nicolau, I. Coteanu, Solomon Marcus, Traian Chițulescu, D.I.Suchianu, Radu Codreanu, S. Ciulli, N. Topor, Matei Alecsescu, V. Săhleanu. Tema dialogului cu Vladimir Streinu: Coordonatele poeziei contemporane - Originea și semnificația poeziei. „Poezia cu majusculă - constată criticul - este dușmana poeziei cu minusculă.”2 Credem că nu greșim socotind că în privința ideii de obscuritate în poezie Vladimir Streinu a rostit câteva adevăruri greu de clintit: „Obscuritatea” exprimării aparține, așadar, naturii poeziei. Ea nu se descifrează ca în algebră o dată pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
accentuează dramatismul trecerii timpului, al alunecării spre bătrânețe.275 În alte versuri cuvintele poetului sunt păsări ce căuta hrană: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB) sau frunze: Nu ai lăsat nici frunză, nici cuvânt (Dușmana morții), silabe de frunze ( Cariere de piatră), bucurie a frunzelor perene (Oboi scufundat, trad. MB). Cuvintele aparțin creatorului lor așa cum frunzele aparțin arborelui: Alte frunze / crestează acum ramul (Verdele fals și cel adevărat, trad. MB). O undă sonoră străbate frunze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-lea, și Victor-Amedeo de Savoia nu au interes să intre în conflict cu vecina lor și că regele Angliei, George al III-lea, a hotărît să rămînă neutru. Chiar dacă în 1791 se vede că "prin însăși natura ei, Revoluția este dușmana tuturor cîrmuirilor și tinde să le distrugă pe toate în așa fel încît toți au interesul să o distrugă" (Joseph de Maistre), Europa vechiului regim este incapabilă să treacă la acțiune și se mulțumește doar cu declarații de intenție. Marele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
spune partea adversă. Judecând între două informații, îți poți face o idee mai clară într-o problemă oarecare. Ce știți despre Mișcarea Legionară, în afară de ceea ce vi s-a spus în școala comunistă? Că Mișcarea Legionară a fost școala crimei, fascistă, dușmana poporului și alte baliverne, asemenea acuzațiilor aduse primilor creștini, din cele dintâi veacuri după Hristos: că sunt mâncători de copii, că sunt împotriva imperiului și altele. Dacă ați auzi și ați cunoaște adevărul și ați fi cinstit sufletește, ați dori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și de moarte”, ca „o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere” <endnote id="(794, pp. 16-19)"/>. Cam În același stil este descrisă senzuala Ghenea (Golda) Kersanova, „fiica unui evreu bogat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt tot așa de înveninate și alături de adevăr ca acelea de pe vremuri din „Adevărul” și „Dimineața”, ai căror demni urmași sunt „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață” și celelalte „tribune” de ambiții mai mult sau mai puțin îndreptățite. Continuitatea acestor trei regimuri, dușmane între ele, în ceea ce privește prigonirea legionarilor, este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, de faptul că am fost întotdeauna singura primejdie reală pentru siguranța lumii vechi și a evreimii, fiind urmăriți, închiși și uciși nu pentru faptele sau greșelile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Coastei dalmate erau sau nu justificate (și se poate spune categoric că din punct de vedere etnic nu erau întemeiate, deși Franța și Anglia făgăduiseră Italiei Dalmația, tot așa de categoric!), România nu avea niciun motiv să se alieze cu dușmana Italiei, nu numai din pricina considerațiilor de rasă și de cultură, cât din pricină că Italia a fost singurul stat care a susținut revendicările românești asupra întregului Banat, la Conferința Păcii de la Versailles (deși fusese făgăduit de toți aliații, în momentele grele din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Păcii de la Versailles (deși fusese făgăduit de toți aliații, în momentele grele din 1916!), recunoscând apoi cea dintâi și alipirea Basarabiei. Aceste două acte ale politicii externe italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Apropierea de Ungaria s-a făcut ulterior și treptat, atât datorită avansurilor maghiare, cât și din pricina dorinței firești a unei mari puteri de a avea un satelit în centrul Europei, pe care să-l poată folosi la nevoie și împotriva dușmanei sale, Jugoslavia. Între Italia fascistă și Germania (devenită mult mai târziu național-socialistă) n-a existat foarte multă vreme nicio simpatie și cu atât mai puțin vreo înțelegere. Tendințele pan[-]germane erau tot așa de neplăcute pentru Italia, cu importanta minoritate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
câmpii erorilor superlative și practice nici odată nu se vor putea uni într-un sistem de adeveruri impunătoare spiritului omenesc". Dacă Eminescu vede progresul în luptă, în schimbare ("E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mamei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curente intelectuale ca și la cele materiale..."), V.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
putea uni într-un sistem de adeveruri impunătoare spiritului omenesc". Dacă Eminescu vede progresul în luptă, în schimbare ("E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mamei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curente intelectuale ca și la cele materiale..."), V. Lucaciu vede în schimbare, în "învingerile momentane ale modernului", doar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de la Hiena, le-a „întins „o mână de ajutor” editându-le revista, cine? - cei de la Editura Ramuri, care își pun amprenta pe coperta editoriatei: LITO RAMURI, Craiova, dându-le posibilitatea reapariției regulate a reviste „care bravează ipocriziile democrației, care este dușmană neîmpăcată a omului politic, sinteză de ignoranță și incorectitudine”, Ramuri înlesnindu-i „o nouă luptă pe care o începe”... „Începem” concluziona preambulul: „Semănăm uri ca să culegem bucuria adevărului spus fără nici o reticiență.” Așa că, de la 20 octombrie 1923, cu subtitlul schimbat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]