770 matches
-
aprig la mânie, si muncitor de săruta glia pe care-i curgea sudoarea. Ce denotă sloganul difuzat și pe cai mediatice și de reprezentanți politici, de voci critice sau umanitare? O mereu mai acută răutate la adresa "celuilalt" ("vecin" totuși, nu "dușman"!), o cumplită invidie, egoism și nepăsare la necazurile "vecinului". În timpul războiului al doilea circulă, cu privire la bombardamentele asupra Capitalei, bancul cu babă care se închină: "Du-i, Doamne, la Ploiești!". Era o reflectare de egoism, însă mai degrabă a unui primitiv
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
nivelul brutei supraviețuiri)". O altă "poveste" e generată de vocabula fraternitate, "poate cea mai închisă și exclusivă dintre vocabule". Căci "democrația populară" indigenă înfățișa un "noi" restrictiv, reprezentat de puterea politică, tratînd mulțimea de "ei" ca "pe o (macro)colectivitate dușmană". În virtutea acestui "noi" se clădise o piramidă faraonică avînd puterea de decizie concentrată exclusiv la vîrf, în mîna a două persoane tabuizate care mințeau "în jos", în vreme ce baza piramidei nomenclaturiste mințea "în sus". Iar la nivelul lui "voi", al năpăstuiților
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
sintagmei "les années vichyssoises" utilizată de Alexandra Laignel-Lavastine, "vichyssois" fiind un termen aplicat îndeobște colaboraționiștilor. Or, precizează fiica dramaturgului, "La Vichy, Eugène Ionesco a făcut parte din serviciile culturale ale unei legații stabilite acolo ca toate reprezentanțele țărilor străine prietene, dușmane sau neutre între 1940 și 1944" ( p. 109). Interesant este modul în care a fost făcută numirea și misiunea încredințată tinerilor atașați culturali de regimul Antonescu. Spune Marie-France Ionesco, "Eugène Ionesco a povestit adeseori că, în ajunul plecării la Vichy
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
footnote> Asupriți pe nedrept și fără milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de starea lor; torturați fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; stinși de puteri sub rana dușmană și dați morții, ei se rugau pentru pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa șiau încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde luminoase de statornicie în credință, modele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mulțimea de ostași și toate câte au fost născocite pentru siguranța locuitorilor orașului, pot fi nimicite de dușmani cu alte mașini de război, mai multe și mai bune. Dar când un oraș este întărit cu trupurile sfinților, de-ar cheltui dușmanii bani cu nemiluita, nu vor putea pune în fața orașului mașini de război de aceeași putere. Averea aceasta, iubiților, nu ne e de folos numai împotriva atacurilor oamenilor, nici numai împotriva vicleniei dracilor, ci ne este de folos și când Stăpânul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din snopul risipit al corzilor tale vocale, ca un scâncet în șinele de metrou. Paladin rătăcit într-o lume ce-și doboară statuile, nu ți-e dat să mai fii un erou. Nici asedii, nici pârjoliri de cetăți și ținuturi dușmane, nici să-mpungi cu plachiul în pântec de cal, nici vărsare de sânge, nici jurământ de credință, nici solie sau car triumfal. Doar brățara de ținte și sfoara sau șnurul, la încheietura mâinii și un nou tatuaj și respirația pe
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban Cioculescu Prin stinse, lungi oglinzi alunecînd, Întreb, răspund, mă cert tot mai dușman: O, nu-i un dialog! Dar mai curînd Doi cîini se latră aprig la palan. Iar alteori cu-acel strigoi istoric, Ce sunt și nu sunt, parcă mă împac: Atunci, cert veacul, cînd rîzînd ca Yorick Si cînd ca Hamlet
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
cercetat cu asiduitate dinamica relațiilor tensionate dintre Roma și Cartagina. Scriitori de factură foarte diferită se lasă atrași atât de legendele, cât și de istoria Cartaginei. Cato își încheie aproape toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană, inima puterii punice, Plaut se oprește asupra tipului comic al negustorului cartaginez, fiind frapat mai ales de sonoritățile barbare ale limbii punice, Cicero îl alege drept protagonist al dialogului filozofic De republica pe Scipio Emilianul care expune rațiunile distrugerii cetății
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
o Istorie mașteră. Și atunci... Poate de aceea scriu și vreau - din ce vanitate (sau disperare) a vârstei? - să public asemenea scurte și neînsemnate texte. Băjenarii Băjenar, băjenari s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. / Var.: bejănar, bejenar s.m./ Definiție din DEX, 1984. Așadar, în 1984 băjenarul nu mai exista. Era doar o amintire, un termen atestat în hrisoave și cărți vechi, căci în "epoca de aur" nimeni nu
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Cu regret spun, că foarte puțini ,,lideri” din diaspora realizează importanța și forța pe care o poate avea un Congres al Românilor de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară de la Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca cei prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară, dușmană. în loc să vedem prietenie în lucruri, ne speriem de ele și ni le îndepărtăm. "Obiectul acesta este contaminat! Feriți-vă de microbi!" și iată obsesia microbilor care ajunsese să-l chinuiască pe Pasteur însuși, îmbolnăvindu-l de nervi. într-adevăr, suspectînd
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Mereu falsificator de cea mai joasă speță, ajungând să comenteze vol. Flori de mucigai, Sorin Toma descoperă acolo o "poezie a deznădejdii și a morții", autorul participând la un genocid (?!), întrucât Arghezi "vede seceta prin prisma mentalității și aspirațiilor claselor dușmane poporului". în consecință, continuă criticul: Nu putem caracteriza poezia lui Arghezi despre secetă decât drept un steag mortuar înălțat deasupra satelor noastre, iar pe purtătorul lui, drept un poet care milita pentru înfrângerea poporului nostru prin frică." Mai rămânea ca
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
zile înainte de a se fi ivit prilejul unei aniversări și gândul îl frământase pornind de la paradoxul relației noastre: îl admiram, îl prețuiam și îl numeam în același timp, din considerente nu numai subiective ci în bună parte obiective: iubitul meu dușman. Asta se întâmpla pentru că nu putea fi în nici un chip condiționat în raport cu ceea ce socoteam eu că ar fi necesar pentru a-mi salva, în plan intelectual și productiv, imaginea profesională, grav afectată prin aceea că - din rațiuni ce mă depășesc
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
nu-și are rostul să insist pe încă unele inadvertențe strecurate ici-colo. Ele își cer dreptul la existență tocmai pentru că se dovedesc a fi irelevante, simple piese de involuntară picanterie și umor secret, asociate clandestin unui decor somptuos. "Iubitul meu dușman", te îmbrățișez!
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari.Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer,La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier.1595Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni,Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români.Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR:... XXI. BROASCA CE S-A VRUT CÂT UN BOU, de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Ceresc, cu o sală centrală ca un ou uriaș, și în Peștera Bățului Ascuns. În aceasta, vietnamezii ascundeau prăjini de bambus ascuțite pe care le montau la nevoie pe fundul mării ca să rupă vasele inamice cu pescaj mare. Nici o flotă dușmană nu a învins în golful Ha Long. Din păcate, americanii nu au venit pe mare, ci prin aer și au bombardat, inutil de altfel, acest paradis marin. Pe noi, numele ultimei peșteri ne-a și amuzat prin sugestiile lui. Acum
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
judec aproapele, iarăși mă predau lui. Dacă încetând de-a mai osândi îl voi birui pe dânsul, înălțându-mă cu inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fugă. Lumea pleacă pe capete. Germanii au trecut Dunărea și se apropie vertiginos. Într-o bună zi ne-am trezit cu inamici în oraș. S-au instalat în mod foarte ordonat pe unde au putut. Natural că la auzul trupelor dușmane, gata de a intra în Capitală, a fost o oarecare panică printre locuitori, teama de recunoscut. Cu tot tragicul situației, n-au lipsit și momente de comic, de exemplu lăptarii mărginași, care în fiecare dimineață trebuiau să aducă marfa clienților
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
l-a doborât moartea în plină activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un sprijin, poate unicul rămas, ne-a părăsit. După câtva timp, Conservatorul de muzică își redeschise porțile, închise când cu invazia trupelor dușmane. Îmi reîncep activitatea cu mare râvnă, elevi numeroși nu lipsesc, cu tot timpul critic. Era ceva trebuincios sufletului de-a ne contopi în muzică, cel puțin atât! În acel an isprăvește în chip strălucit cursul meu, tânăra și mult talentata
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
numește o despărțire. Frunză verde de istorie, 1996; Omul și pruncul, 1996; Nașterea, surâsul, 1998; Laic și risipitor sau Proletar, bărabă și-o grenadă pe geafecea, 1999; Fratele fiului, 2003, sunt cărți ale istoriei personale, ale nașterii într-o lume dușmană. Ale retragerii într-o boemă care vrea să sublinieze valoarea unui univers insular salvator. Citabile ar fi poemele din prima carte a Țării Feneș, cele care vor să refacă geografia rezistenței și a crimei. A supraviețuirii: „Soarele-i copil în
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
5 l Serviciile secrete sud-coreene au obținut unele informații conform cărora comandamentul armatei nord-coreene a pregătit un contingent de 500-600 de hackeri care au ca misiune culegerea de informații secrete și lansarea de atacuri informaționale asupra computerelor din țările socotite dușmane l Noul comisar european pentru relații externe, Benita Ferrero-Waldner, a apreciat că în Rusia democrația s-a diminuat și că Uniunea Europeană ar trebui să facă presiuni asupra Moscovei pentru respectarea drepturilor omului. 6 l Aproximativ 40 de organizații ecologiste europene
Agenda2005-01-05-octombrie () [Corola-journal/Journalistic/283235_a_284564]
-
aromindu-mi vinul. Vine mama îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii. / Ploaie să fii. Lumină să fii. Să fii os / de-al fratelui tău / retezat de sabia dușmană. / Brăzdar să fii. / Doină să fii / Ca să ai dreptul / a săruta acest pământ / îndurerat / de-atâta rod. («Dar mai întâi” VRF, 31). Mâna Mamei-Patrii este coroană-mpărătească pe fruntea fiului: Când m-am născut, pe frunte eu / Aveam coroană-mpărătească: / A mamei
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
pildă, Iacob și Esau care au fost rivali încă din pântecele mamei când Iacob încearcă să-l țină de picior pe fratele său ca să nu se nască înaintea lui. Apoi, Elena și Clitemnestra care se regăsesc în cele două tabere dușmane, ce se înfruntă la Troia, iar mai târziu, la Roma, Romulus și Remus unde primul îl ucide pe cel de al doilea. Uciderea unui frate de către celălalt în cazurile de gemelitate constituie un mit destul de frecvent tocmai din pricina paradoxului și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
o carte despre el. Un bun exemplu în acest sens este monografia Marius Tupan între utopie și parabolă scrisă de Ion Roșioru. Poetul Roșioru și-a călcat pe inimă, și-a pus deoparte harul poetic și s-a dedicat artei "dușmane", critica, de dragul prietenului său din tinerețe. O funcție importantă la revista de literatură Luceafărul (acesta ar fi punctul de vedere extraestetic) l-a îndemnat probabil să facă pasul hotărîtor. Și iată că, după cîteva volume de versuri, haiku-uri și
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]