12 matches
-
16072 DRAGOMIR ELENĂ (n. 1952) Girbova, nr. 232 țel: 0258/748186 36 DRAGOMIR VIOLETA (n. 1960) Albă Iulia, str. Iașilor, nr. 37 țel: 0258/812380 37 DRAMBAREAN CONSTANTIN (n. 1956) Albă Iulia, str. Cabanei, nr. 16 țel: 0258/819154 16073 DUBAS MIORIȚA (n. 1997) Albă Iulia, str. Transilvaniei, bl. B18, ap. 11 țel: 0258/816103 39 FARCAȘ CORNELIA (n. 1945) Blaj, str. Iuliu Maniu nr. 19 țel: 0258/710930 40 FARCAȘ MARIA (n. 1949) Albă Iulia, str. Arnsberg nr. 38, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
umoristice, atracții, șansoane. Capul de afiș prezenta nu mai mult de 6-7 șansoane. „Le Théatre ABC” sub conducerea lui Goldin a obținut curând renume, că scena care consacrează vedetele. În această sală s-au produs, înainte de război, artiști că Mărie Dubas, Fréhel, Georgius, Jean Șablon, Comedian Harmonists și alții. Edith Piaf aflată la începutul carierei a asistat aici la performanțele Mariei Dubas, urmărindu-i cu atenție manierele și gesturile. Prietenul ei în acea vreme, textierul Raymond Asso reuși să -l convingă
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
obținut curând renume, că scena care consacrează vedetele. În această sală s-au produs, înainte de război, artiști că Mărie Dubas, Fréhel, Georgius, Jean Șablon, Comedian Harmonists și alții. Edith Piaf aflată la începutul carierei a asistat aici la performanțele Mariei Dubas, urmărindu-i cu atenție manierele și gesturile. Prietenul ei în acea vreme, textierul Raymond Asso reuși să -l convingă pe Goldin, după multe insistențe, să o angajeze pe "la môme Piaf" pentru trei săptămâni, între 26 martie și 15 aprilie
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
pentru că după două săptămâni să reprimească anagajamentul că vedeta a showului. În anii anii 1934-1936 lui Goldin i s-a încredințat direcția artistică a sălii Bobino, căreia i-a redat prestigiul. Și aici a adus cântăreți că Fréhel, Damia, Mărie Dubas, Réda Căire, Suzy Solidor, Lucienne Boyer, Charles și Johnny (Charles Trenet și Johnny Hess), Mireille et Tino Rossi. Între 1936-1937 Goldin a condus și spectacolele de la sala Trianon, iar între septembrie 1937 (când a lansat revista "Ça, c'est parisien
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
fortificație, cu val de apărare, astăzi foarte aplatizat, ce înconjoară martorul pe mai toate laturile. Excepție face doar latura de vest a valului, unde o limbă de pământ (de circa 7 m lățime) leagă martorul de panta lină a Dealului Dubas. Această limbă este tăiată de un șanț. Pe locul unde se află valul din spatele șanțului, pământul prezintă urme de arsură de la un incendiu (bucăți de lut ars) și lespezi de gresie silicioasă nisipoasă. Alte resturi arheologice nu s-au găsit
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
valea Șomuzului, ajungând în final la curtea ruinată a lui Iurg Liteanul de la confluența Sucevei cu Siretul, unde se născuseră cei doi frați Potcoavă. Drumeții pribegi trec Siretul pe podul de șaici de la Vercicani, apoi Prutul pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești și, însoțiți de vatamanul Agapie și de căpitanul Mitrea, străbat codrii Basarabiei înspre vadul Lipșei de peste Nistru. Grupul pribegilor, întărit cu răzeșii credincioși de prin satele din apropiere, este așteptat în Valea Oilor
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
în simple canale de scurgere. În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești: În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani. Constantin Cândea, profesor universitar
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Society of Lincoln Center și producător al Festivalului de Film de la New York, Christian Guinot, organizator, membru al comitetului de selecție națională și internațională al Festivalului de scurtmetraje de la Clermont-Ferrand, Anne Garber, editor, operator și colaborator al postului german ZDF, Marie Dubas, producător de film, și Dana Bunescu, editor și sound designer. Pe scena festivalului a mai urcat și Marius Iurașcu, director general al România Film, care a vorbit despre importanța sălilor de cinema din rețeaua pe care o conduce. El a
Festivalul Internaţional de Scurt şi Mediu Metraj NexT a început () [Corola-journal/Journalistic/70397_a_71722]
-
dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o realitate a tuturor timpurilor ori ține doar de epoca modernă. Susținem ultima variantă, căci spre aceasta conduc și puținele informații documentare de care dispunem. În afară de „podul lui Dumitru” din hotărniciile vechi, prin care se atestă un pod umblător, pe dubasuri, peste Siret, nici o altă sursă documentară nu surprinde vreunul fix, nici pe Bârlad și cu atât mai puțin peste Siret. Podurile peste apele mari, cum era considerat Siretul, se construiau și funcționau numai cu aprobare domnească, pe criteriul că „apele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nime a face pod”. În zona în care este situată așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]