48 matches
-
deloc neglijabilă de praf de pușcă și de muniții, iar asta a fost, fără Îndoială, cea mai mare comoară de care avusese parte În viața lui, mult mai mare pentru el, desigur, decît micul cufăr plin ochi de perle și dubloni grei de aur pe care Îl descoperi Încastrat Într-un perete despărțitor, aflat Îndărătul unei hărți a Franței. Le porunci „sclavilor” săi să care sacii cu ceai, mătăsurile și ustensilele de pe vas Într-una din peșterile mari din vale, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
grea. În timp ce o Înfășura, privirea Îi căzu pe un mic chepeng din lemn, asigurat cu un lacăt, Încastrat În pat. Căută la gîtul captivului și Îi smulse cheia. După cum Își Închipuia, chepengul adăpostea o cutie metalică pe jumătate plină cu dubloni și monede franceze și olandeze. Duse cutia și salteaua pe punte și se mai Întoarse o dată, pentru a lua cu mare grijă lampa cu ulei și a-i Împrăștia conținutul pe perdele, haine și cearșafurile care rămăseseră Împrăștiate pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Oberlus, Înspăimîntătorul harponier de pe Old Lady II care dezertase de pe vaporul lui cu cîțiva ani În urmă. Doña Adelaida Ojeda, care În pofida timpului scurs refuza În continuare să accepte moartea primului său născut, a oferit prin urmare o sută de dubloni de aur căpitanului velierului și cîte cincizeci fiecăruia dintre oamenii lui, dacă Îi aduceau vești demne de crezare și definitive despre soarta fiului ei Diego. - Dacă mi-l aduceți În viață, o să vă fac bogați, făgădui ea. Pe toți. Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-i caut și În cîteva zile mă Întorc. Ceru să fie lăsați cinci oameni pe insulă, ca să facă de pază cu rîndul, dar aceștia refuzară. Nimeni nu voia să se expună noilor atacuri venite din beznă În schimbul a cincizeci de dubloni și era stupid să continue o căutare care ajusese asemenea rezultate nefaste pînă În prezent. - N-are unde să se ducă, veni explicația acceptată de toți. La Întoarcere o să-l scoatem din ascunzătoarea lui cu ajutorul cîinilor. Dacă a așteptat atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
frumoși. Căpitanul se uită la prietenul lui, interesat. În momentele acelea, cuvântul bani ar fi fost de ajuns ca să-l trezească din somnul cel mai adânc sau din beția cea mai cumplită. — Cât de frumoși? Vreo șaizeci de scuzi. În dubloni de patru. — Nu-i rău. Pupilele ochilor deschiși la culoare ai lui Diego Alatriste se micșorară. Trebuie omorât careva? Saldaña făcu un gest evaziv, uitându-se pe furiș spre ușa tavernei. — S-ar putea, dar eu nu știu amănuntele... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Cine-s vrăbioii? Acum Saldaña scutură din cap cu hotărâre, de parcă oricum vorbise mai mult decât se cuvenea. — Toate la timpul lor. Și-n plus, eu nu-s decât un mesager. Căpitanul Își golea ulceaua, gânditor. Pe vremea aceea, cinșpe dubloni de patru, din aur, Însemnau peste șapte sute de reali: cât să scapi de necazurile presante, să-ți cumperi rufărie și o haină, să-ți plătești datoriile, să-ți pui cât de cât ordine În viață. Să aranjezi cât de cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se păru că Întrezărește pe pieptul lui capătul roșu al cusăturii În relief a unei cruci a Ordinului de Calatrava, Însă atenția Îi fu repede acaparată de banii pe care mascatul Îi rostogolea pe masă: lumina felinarului scânteia pe cinci dubloni de patru pentru colegul lui și pe alți cinci pentru el. Monede curate, lucioase. Puternic căpitan e don ban, ar fi spus negreșit poetul Quevedo, dacă ar fi fost de față. Metal binecuvântat, recent bătut cu blazonul regelui, stăpânul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
plac domniilor voastre. — S-ar putea să mai fie rost de ceva bani, sugeră mascatul, după o ușoară șovăială. Ar fi bine să precizați câți. — Alte zece piese de patru. Cu cele zece datorate și cu astea cinci, fac douăzeci și cinci de dubloni de fiecare. Plus pungile domnilor Thomas și John Smith. — Mie Îmi convine, zise italianul. Era limpede că totuna Îi erau doi sau douăzeci, răniți, morți, marinați sau În saramură. În ce-l privește, Însă, Alatriste mai reflectă puțin, apoi clătină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Thomas și John Smith. — Mie Îmi convine, zise italianul. Era limpede că totuna Îi erau doi sau douăzeci, răniți, morți, marinați sau În saramură. În ce-l privește, Însă, Alatriste mai reflectă puțin, apoi clătină din cap. Erau prea mulți dubloni În joc, numai pentru a găuri pielea unor tipi oareșicare. Or, tocmai aici era buba acestei afaceri atât de neobișnuite: era prea bine plătită pentru a nu fi și neliniștitoare. Instinctul lui de vechi soldat mirosea primejdia. Nu-i vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Sol sau de pe strada Montera cu vârful spadelor, ori se fâțâiau pe treptele scării monumentale de la San Felipe cu centurionul Înțesat de tubulețe de tinichea pline cu mențiuni onorifice pentru campaniile lor și vitejia dovedită, toate mai false decât un dublon de plumb. Plouase nițel dis-de-dimineață și erau urme de noroi pe dușumeaua tavernei, cu mirosul acela tipic de umezeală și rumeguș pe care zilele ploioase Îl lasă În locurile publice. Cerul se Înseninase și o rază de soare, Întâi timidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
puternică doză de oțel ce se dovedise letală. Dar departe de a abuza de situația aceea, cum negreșit ar fi făcut majoritatea foștilor soldați puși pe liber și deveniți mardeiași ordinari, care bântuiau prin preajma Curții după vreun beneficiu ori niște dubloni, Diego Alatriste păstra distanțele, recurgând la conte numai În ocazii ca aceea, de o absolută și disperată urgență. Pe de altă parte, n-ar fi făcut asta nici atunci, dacă instinctul nu l-ar fi avertizat asupra calității deosebite a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
masă și rămaseră să lucească În lumina candelabrului. Fray Emilio Bocanegra nici nu se uită la ele, considerându-le parcă blestemate. Însă mascatul Întinse mâna și le numără una câte una, așezându-le În două grămăjoare lângă călimară. — Lipsesc patru dubloni, zise. — Da. I-am păstrat pentru deranj. Și pentru c-am fost luat drept tâmpit. Dominicanul ieși din nemișcare cu un gest mânios. Ești un trădător și un iresponsabil, zise, cu ură În glas. Cu scrupulele dumitale inoportune i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
statul american Florida, pentru suma de 4,58 milioane de dolari. Potrivit abc.net.au, este vorba despre una dintre cele mai importante monede din istoria Americii, fiind prima monedă din aur emisă în SUA, în 1787, denumită "Brasher Doubloon" ("Dublonul din aur Brasher"), scrie Mediafax. Brasher Doubloon conține 26,66 grame de aur și valora atunci când a fost pus în circulație 16 dolari - echivalentul a 400 de dolari din zilele noastre. Moneda a fost fabricată de bijutierul Ephraim Brasher, un
Monedă legendară din aur, vândută pentru 4,58 milioane de dolari by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62759_a_64084]
-
mai importante monede din istoria americană, pentru că este prima monedă din aur emisă de Statele Unite, o țară tânără pe atunci, și pentru că în zilele noastre există doar câteva astfel de monede", a spus Todd Imhof, vicepreședinte executiv al casei organizatoare. Dublonul Brasher a dispărut de pe piața licitațiilor atunci când a fost cumpărat de un colecționar din Chicago, în 1979, cu 430.000 de dolari. Această monedă, a fost "eroina" romanului polițist "The High Window", publicat în 1942 de Raymond Chandler, dar și
Monedă legendară din aur, vândută pentru 4,58 milioane de dolari by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62759_a_64084]
-
Paguba-i mică, nu merită lupte, Pune și miere peste arsură, Orice durere mai scade din ură, Lasă liliecii să-ți intre în păr, Fii cu șacalul frate sau văr, Mișcă-te repede, rupi pantalonii, Doar vei ajunge unde-s dublonii. Ugerul caprei e mic, ia o vacă, De nu te ia tăurașu-n tărbacă, Nu lăuda maimuța când râde, Pot fi deștepte, pot fi și hâde, Când te trezești, ia Speranța , de-i goală, Fă-i doi copii și trimite-i
BLACK AND WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364960_a_366289]
-
Gloata lingușitorilor începu însă să strige din ce în ce mai tare: - Da, da! pozitiv! Uriașul, uriașul! Cel mai mare om de pe fața pământului. Ce mare și valoros rege cutare! Ce viteaz general cutare! Ce escelent ministru cutare și cutare! Deodată începură să ploaie dublonii de aur. Atunci autorii nu mai scriseră istorie ci panegirice, poeții își rodeau unghiile ca s-ajungă la pâine. Nimeni care să fi îndrăznit să zică contrariul. Din contra, toți strigau pe-ntrecute: Uriașul! Marele, cel mai mare uriaș! Căci fiecare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
două mii de ani ai murit atît de bun, atît de înțelept, atît de blajin - am navigat împreună cu tine de-a lungul coastelor peruviene și te-am învățat - eu, un biet băietan fără minte - cum se matisește o parîmă! Capitolul XCVIII DUBLONUL Am mai arătat cum obișnuia Ahab să se plimbe pe puntea de comanda, făcînd cale-ntoarsă de cîte ori ajungea la un capăt sau la celălalt - adică la habitaclu sau la arborele-mare; dar, printre numeroasele lucruri despre care s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
altminteri lucrurile n-ar avea nici un preț, iar lumea însăși n-ar mai fi decît o cifră goală, numai bună să fie vîndută cu carul îașa cum sînt vîndute colinele din jurul Boston-ului) pentru a umple vreo mlaștină din Calea Lactee. Dublonul acela era făcut din aur pur, scos de undeva, din inima unor dealuri bogate, din care curg, către răsărit și apus, peste nisipuri aurifere, apele a numeroase Pactoluri. Și, deși acum era țintuit lîngă rugina piroanelor de fier și cocleala
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar marinarii, oricît de ușuratici ar fi fost de felul lor, îl venerau, cu toții, ca pe un talisman - talismanul Balenei Albe. Cîteodată, în timpul obositoarelor carturi de noapte, vorbeau despre el întrebîndu-se cui avea să-i revină în cele din urmă dublonul, dacă fericitul lui posesor va mai apuca să-l cheltuiască. Aceste nobile monede de aur din America de Sud sînt ca niște medalioane solare, de felul celor folosite la împărtășanie. Pe ele sînt gravate multe frunze de palmier, capre și vulcani, discuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de palmier, capre și vulcani, discuri solare și stele, eclipse, cornuri ale abundenței și flamuri desfășurate - astfel încît prețiosul aur pare să-și fi sporit prețul și gloria, trecînd prin acele monetării spaniolești înzestrate cu o fantezie atît de poetică. Dublonul de pe Pequod ilustra cu prisosință aceste însușiri. Pe muchea lui rotundă stătea scris „Republica del Ecuador; Quito“ - așadar această monedă strălucitoare venea dintr-o țară situată în inima lumii, sub marele ecuator, căruia îi luase și numele; ea fusese bătută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Republica del Ecuador; Quito“ - așadar această monedă strălucitoare venea dintr-o țară situată în inima lumii, sub marele ecuator, căruia îi luase și numele; ea fusese bătută în mijlocul Anzilor, în acel climat egal, care nu cunoaște toamna. Literele gravate pe dublon înconjurau trei piscuri andine - unul cu o flacără în creștet, altul cu un turn, iar al treilea cu un cocoș cu pliscul deschis; deasupra acestora se boltea un crîmpei de zodiac, cu obișnuitele-i inscripții cabalistice, cheia de boltă a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ci la Negro Hill ori la Corlaer’s Hook, nu m-aș uita prea mult înainte de a-l cheltui. Hm! după cum mă duce pe mine capul asta prost, e ceva cam ciudat în treaba asta. Am mai văzut eu destui dubloni în călătoriile mele - din bătrîna Spanie, din Peru, din Chile, din Bolivia, din Popayan - și o sumedenie de moidores, de pistoles, de joes, de jumătăți și sferturi de joes. Ce-o fi cu dublonul ăsta din Ecuador, de-i așa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta. Am mai văzut eu destui dubloni în călătoriile mele - din bătrîna Spanie, din Peru, din Chile, din Bolivia, din Popayan - și o sumedenie de moidores, de pistoles, de joes, de jumătăți și sferturi de joes. Ce-o fi cu dublonul ăsta din Ecuador, de-i așa de frumos? Dar, pe Golconda! Ia să citesc și eu ce scrie pe el! Oho! astea semne, zic și eu! adevărate minuni! Păi, e ceea ce moș Bowditch numește în Manualul lui un zodiac, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al lui Bowditch și după aritmetica lui Daboll. Semne și minuni, vasăzică? Păcat că nu-i nimic minunat în semne și nimic semnificativ în minuni! E o cheie pe undeva - stai nițel! Sst! ascultă! Pe Jupiter, am găsit! Vezi tu, dublonule, zodiacul ăsta al tău este viața omului, cuprinsă toată într-un singur capitol - o să ți-l citesc de îndată, de-a dreptul din carte. Hai, almanahule! Pentru început: iată-l pe Aries sau Berbecul, un cîine dezmățat, care ne zămislește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sus, pe firmament, prin care soarele trece an de an, ieșind dintr-însa veșnic viu și vesel. Așa cum se rotește el în ceruri, rămînînd vesel prin necazuri și cazne, veselul Stubb purcede pe pămînt. Da, vesel, ăsta-i cuvîntul! Adio, dublonule! Dar stai nițel, uite-l pe micul Meșter-Grindă, ia să ne-ascundem în spatele cazanelor și s-auzim ce spune și dumnealui. Uite-l că s-a oprit în fața banului, acuș-acuș o să vorbească. A, a și început!“ „Nu văd nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]