44 matches
-
în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Referință Bibliografică: Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
ți-aduci aminte pe când umblai cu ochelari de cal și ne priveam la un film trei D fumează-ți nebuniile ca pe pipa păcii joint cu joint dai în fericire/expres dezorientat / parchezi lateral sau cu spatele să pască iarbă ducipal și caii se împușcă nu-i așa /fără permis / întinzi alea trei tricouri cu te ador mirosind a mol păstrând în formol teiubescurile hrănești ecologic ego-ul/ești cel mai frumos bărbat din orașul acesta / atât de vegetarian încât ai zidit
ZAHĂR CUBIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1410262582.html [Corola-blog/BlogPost/377742_a_379071]
-
stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițe îmbrăcate în alb. Dalia adormi înaintea mamei Minela. Cartea ia căzut din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continua să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure, încălecată pe ducipalul cu greabănul puternic, acoperit cu spumă. Un armăsar cu stea în frunte, strălucitoare ca un cristal. Era steaua ce-o călăuzea pe ea în viața netrăită încă, în viața viitoare unde spera să fie plină de iubire, plină de pasiune
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
te regula... cu drag. * Nu cadouri mari doreau... Miere, cafea... cartuș de Kent, Altfel, prin dos, te prelucrau, Că tu n-aveai... un argument. * Erau marcați cu marcă în unicul partid; Își osândeau și neamul fără niciun scrupul; Erau pe ducipali, călări, printre înalte astre... Pe noi, umilii lor prieteni, ne tot loveau cu...pucul. * La șefii lor, mai marii, dacă aveam chemare, Nu ne lăsau să mergem, de teamă că vorbim. Mergeau cu lingușeli și laude deșarte; Altfel, cu vârf
PRIETENII ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1441617655.html [Corola-blog/BlogPost/343375_a_344704]
-
ploua cu vulturi pe pridvoare / de din argintul lunii, mare, / ce răsărea pe lângă ierbi / lucind alergăturile de cerbi...» (Maramureș), «despre starea omului de a fi», despre «dezvățarea ochiului», despre «smulgerea măștii», despre «dorul de om», despre «stela-bilingvă», despre «cățărarea pe Ducipal», despre «mișcarea omului printre animale și plante, materiale și imateriale», despre o «lege pentru nenăscuți», despre «șapte pietre animale», despre «odă în nici un fel de metru» etc., ori despre Homer: Stea să am, și dau cu umbra-n tine, - / fiece
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
îmbrăcate în rochiile lor albe ca spuma laptelui. Dalia adormi înaintea mamei sale Gloria. Cartea îi căzu din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continuă în vis, să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure, încălecată pe ducipalul cu greabănul puternic, acoperit cu spumă. Un armăsar cu stea în frunte, strălucitoare ca un cristal. Era steaua ce-o călăuzea pe ea în viața netrăită încă, în viața viitoare care spera să fie o viață plină de iubire, plină
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
îmbrăcate în rochiile lor albe ca spuma laptelui. Dalia adormi înaintea mamei sale Gloria. Cartea îi căzu din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continuă în vis, să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure, încălecată pe ducipalul cu greabănul puternic, acoperit cu spumă. Un armăsar cu stea în frunte, strălucitoare ca un cristal. Era steaua ce-o călăuzea pe ea în viața netrăită încă, în viața viitoare care spera să fie o viață plină de iubire, plină
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
domnule !, - mi-au zis, / și caută să te întorci cu viață, / mi-au zis, / și caută să nu te rătăcești / în mădularele / cifrei 1 // Nu mă grăbesc să mă supăr. Eu sunt o șea. / Noada zeului mă presează / de spinarea ducipalului. Poetul dintr-o „Sfântă Treime Stănesciană“ - ca în poemul Rudă și strein cuvântului - suferă „cu trupul“, ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui [ara-Tinereții- fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte, ceea ce permite, în schimb
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Tânșarul pleacă în lume să-și încerce vitejia spre a
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
ținută dreaptă pe spatele cailor, măreață și elegantă, îmbrăcați în haine soldățești de culoare verzuie, încălțați cu cizme negre, având carâmbul înalt, cizme lustruite de străluceau razele soarelui în ele ca într-o oglindă. Ajunși în dreptul fetei și-au oprit ducipalii și au salutat-o ridicându-și cascheta, făcând din cap o reverență. O întrebă pe unde trebuie să o apuce ca să iasă în strada principală. Aflând direcția, au pornit-o spre aceasta. Unul dintre ei, un flăcău cu ochii albaștri
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478506452.html [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
geamul tramvaiului niciun doctor nu practică autodisecții plouă cu tăcerea unui somn ce rupe plasa captivantă liftul claustrofob urăște zidurile necomerciale se sare cu parașuta de la etajul șapte în curse nelegale soarele îmi împarte anii ca pe niște cai în ducipali și bidivii nu mă pot risipi între păunii cuvintelor și sarea iubirilor (atât ) de vii ochii de saltimbanc pictează umbrele în cărbune albul pereților miroase a culori dintr-o simfonie cine va întinde culoarea unul cer fără nume /negru sau
NO NAME de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1425799401.html [Corola-blog/BlogPost/377088_a_378417]
-
construit un zid de apărare împotriva popoarelor Gog și Magog. El a călătorit apoi in lumea cunoscută în căutarea fântânii tinereții, în cele din urmă devenind un profet. De remarcat este faptul că Bucefal, calul său favorit, a fost numit Ducipal, care înseamnă "cap de taur", făcând aluzie la forma unui taur cu coarne în frunte. În India și Pakistan, mai precis Punjab, este cunoscut sub numele de "Sikandar", derivat din persană. În Europa medievală a fost inclus în categoria celor
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pădurii. Iar când luminișurile s’au lărgit - deh! securea... - cei doi s’au Întâlnit; poate acesta e sensul ascuns al miticului om-cal, adică centaurul. Și aș putea spune că atunci a Început istoria. Cu centaurul Cheiron, dascălul lui Ahile, cu Ducipal care - la propriu - sub Alexandru Macedon a cucerit lumea, pentru ca un altul s’o conducă din senatul roman, după dorința lui Caligula. Și, trecând prin pielea inorogului cere-l „hieroglifia“ pe Cantemir, calul a poposit, Îmbrăcat În argint, pe azurul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
erau pe un ritm "pizzicato", când, repezind o privire ageră, descoperea eventualele smocuri de paie zbârlite, intrate în grevă fără permisiunea edilului șef, și le arcuia o furcă "în numele Tatălui" spre luare-aminte. Apoi cobora de pe acoperiș precum Alexandru Macedon de pe Ducipal, și plin de o strălucitoare măreție, se deplasa maiestuos până în mijlocul străzii, admirându-și capodopera cu niște felinare bulbucate, fiind absolut convins că intrarea lui în Guiness Book este doar o chestiune de formalitate birocratică. După care, încasându-și contravaloarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
foarte important să reținem observația lui Calude Lecouteaux, conform căruia literatura de divertisment lasă urme adânci în tradiția populară (dând elocventul exemplu al romanului Alexandria, care în mitologia populară românească este sursa unor imagini puternice precum blajinii, căpcăunii, calul năzdrăvan Ducipal, influențând chiar și toponimia, Cheile Turzii păstrând încă urmele potcoavelor lui Ducipal).349 De asemenea, trebuie să aducem în discuție și personalitățile ridicate la rangul de imagini mitice, fie pe filieră istorico-politică (Che Guevarra, cu viața sa calchiată parcă după
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
divertisment lasă urme adânci în tradiția populară (dând elocventul exemplu al romanului Alexandria, care în mitologia populară românească este sursa unor imagini puternice precum blajinii, căpcăunii, calul năzdrăvan Ducipal, influențând chiar și toponimia, Cheile Turzii păstrând încă urmele potcoavelor lui Ducipal).349 De asemenea, trebuie să aducem în discuție și personalitățile ridicate la rangul de imagini mitice, fie pe filieră istorico-politică (Che Guevarra, cu viața sa calchiată parcă după o tragedie antică, personajul real istoric dispărând în fața unui "Che popstar" de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ceva de la ea? Roțile, casetofonul, știu eu ce? Păi, ce să zic? La prostii i-or duce capul! Dar mă duc să aduc calul și o lăsăm la mine în curte. Îmi vine să plîng. Agăț mașina de scut. Hai, Ducipal, îndeamnă românul calul. La volan și cu piciorul pus ușor pe frînă, ca să nu iau calul înainte, la vale, mă bucur că nu sînt văzut de multă lume. Sufletul meu însă era încărcat și doream să mor. O masă bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici, smălțuiți În verde de aramă coclită, la fel ca și faraonoaicele mele de legendă, jumătate om, jumătate pește, la fel ca și zăvizii mei fioroși și cu fluier În coada lor bârligată, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
peste acest castel, îl va restaura, va rezidi turnul de pe arcul de piatră al intrării în pivniță, amenajând apoi un local tip <<Cramă>> cu terasă, care toamna se poate transforma în <<mustărie>>. Va scoate de la naftalină niște birje trase de <<Ducipali>> focoși și după o publicitate deșteaptă nu va trebui să aștepte prea mult mușteriii autohtoni, dar cel mai sigur pe cei străini”... Și încheiam eu foarte subtil: „Majordomul va fi mereu ocupat cu lustruirea plăcii de marmură roșie gravată cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele casei lui conu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele casei lui conu Vasile, luminate ca de sărbătoare. În odăile de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Iar mâine seară,tot de aici mă iei. ...Iată-mă-s din nou instalat comod pe pernele trăsurii lui Mișa. Nici nu-i nevoie să-i spun unde mergem, pentru că el a reținut propunerea mea din seara trecută și acum Ducipalul lui deapănă drumul spre ulița junimiștilor, cum am aflat de la Mișa că se cheamă Păcurarii. Chiar în capul străzii, pe stânga, ne întâmpină masiva și inexpresiva clădire a „Criminalului” (fosta pușcărieă. Peste drum este intrarea spre biserica Prapa Doamnă, care
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sunt la Iași/ Sau la Ieși/ Dacă ieși/ De la slujbă/ Vin’la Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei pe pietrele caldarâmului, eu îmi port privirea prin frunzișul teilor de pe marginea trotuarului. Printr-o spărtură a frunzișului zăresc frontonul cu monogramă al casei lui Gheorghe Racoviță. Tot
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
gospodari este înțeleasă și ca o naștere pe care o moșesc nunii”. La nivelul expresiei poetice funcția rituală a nașului este sugerată de un portret hiperbolizant: „Dar nunul cel mare/ Cu grija-n spinare,/Călare pe-on cal/ Ca un Ducipal/ Se ridică în scări/ Și se umflă în nări,/ Făcu ochii roată/ Peste oștirea toată” (Cașin - Bacău). El este singurul care poate „citi” nivelul cel mai avansat al însemnelor, statutul divin al miresei fiind culmea spirituală a fecioarei nubile: „Atunci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]