222 matches
-
fiecare dimineață. Teo este întrebat succesiv: - Vrei pâine cu unt și miere ? Vrei ouțe prăjite ? Vrei cașcaval pane ? - Daa. La toate întrebările Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un final își trădează preferințele: “duduci”, cremwurști calzi. Suflă îndelung la fiecare îmbucătură și ne comunică și nouă: - Teo șuflă. - Nu mai sufla atât, că s-au răcit deja. Aici Teo ne dă dovada bogatelor lui cunoștințe: - A ‘ăcit ? Apciuu ! Plecăm să ne plimbăm. În privința deplasărilor
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
cu breton Și bunicul cu baston, Beretă și barbișon, Stau pe bancă în balcon. Coco-Cocostârcul, Cântăreț în cor, E coleg cu Cucul Și cu un cocor. Melcul-Codobelcul vrea Să consume o cafea, În costum de catifea, Cu cravată și curea. Duduca Didina, Dis-de-dimineață Dude duce-n piață, Dulci, pentru dulceață. Fana-Coțofana Fură fără frică Flori de filimică Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_exerci_cornelia_turlea_chifu_1394218552.html [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere de albine? Apa nu ține de foame, Foamea nu ține de sete, Acră-i ciorba ta de poame, Vaca, iaca, stă să fete... Referință Bibliografică: Crochiuri la liber / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Crochiuri_la_liber_romeo_tarhon_1369471537.html [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și simplu: „Din Taurida”. Ceea ce ne face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și simplu: „Din Taurida”. Ceea ce ne face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum!Asta așa, ca să-mi cârpesc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
teamă că nu va înțelege ce ai vrut să spui.”. La epigrame (eu le spun „pârțuri literare”) mai completezi cu titlul. Literatură românească este plină de personaje feminine. În aceeași cărticică, găsim caracterizarea lor în cuvinte puține, specifică criticului literar: Duduca (Ciocoi vechi și noi)-iscusință diabolică în manevrarea bărbaților, Nadina (Răscoala)-aroganță aristrocratică, Otilia (enigma Otiliei)-surâs de Giocondă, Matilda (Cel mai iubit dintre pământeni)-cu spatele în pat atât la soț cât și la cititori, etc. Femeia apare ca
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și simplu: „Din Taurida”. Ceea ce ne face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm blestemat, ar putea să facă figură frumoasă „în orice publicație centrală”. Așa, da, coană duducă! Bravos! Întotdeauna, Centrul e în centru și, câteodată, din mila Lăbușului-cronicar, și periferia își bocăne papucii pe caldarâmul Centrului. Să ne apropiem și mai mult de unitatea de măsură a lui Lăbuș-Cronicar, mare talent literar, grație căreia se zidește piramida
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
-se în promotor al național-socialismului corporatist italian și adept al ieșirii României din alianțele tradiționale cu Franța și Anglia și al intrării în axa Roma-Berlin. În luna octombrie anul 1933 scrie în Calendarul articolul „Țara regelui Wieder și a reginei Duduca”, în care atacă promiscuitatea concubinajului lui Carol II cu Elena Lupescu și camarila acestora, în urma căruia ziarul a fost suspendat 15 zile din ordinul prim-ministrului liberal I.G. Duca. Acesta din urmă dizolvă în noiembrie „Garda de Fier” legionară, fiind
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
fost, desigur, o-ntâmplare Întâia noastră-ntrevedere. Și înainte de ” La revedere” Ți-am pus această întrebare: - Tu, chiar mă vrei? Îi las pe ceilalți să deducă, Dacă mai suntem împreună! Dar înc'aievea îmi răsună, Răspunsul ce mi-ai dat, duducă: - Tu, chiar mă vrei? *** Dacă mă vrei ... Dacă mă vrei, cum pământeanul marea o caută, să-l preschimbe în năier, Mă cheamă și la toată tulburarea, Eu voi veghea ca aspru temnicer. Dacă mă vrei, cum însetatul cată izvorul printre
VĂ ERA DOR DE DRAGOSTE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1445319145.html [Corola-blog/BlogPost/368321_a_369650]
-
Înverzește și germină. Toate câte sunt pe lume Și-n grădina mea de-o palmă Se deșteaptă să-și consume Primăvara caldă, calmă... Cu picioare de lăcustă Iată, trece și-o nălucă Fluturându-și scurta fustă, Drept prin dreptu-mi, o duducă... Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427204030.html [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
în ultimul timp am avut prea multe pe cap... -Știu eu ce-ai avut matale pe cap! Vorbește tot târgul... Treabă, nu glumă... Ți-am luat două bilete la Beethoven și-am amănat concertul lui Palestrina... Știu că așa zicea duduca... -Meriți o cinste la tata Will! -Lasă cinstea! Natalițooo! - o strigă el pe soru-sa - a venit domnul Eminescu după bilete... -Câte pițule face? - îl întrebă poetul. -Nici o pițulă, domnule! Noi lucrăm pe pițule? Natalițooo, reluă el , mai pune o
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
papucii: Oare-am ajuns și eu printre uitucii Porniți să tot întrebe și să ceară? De ai afla, ți-ai face semnul crucii: Colecție de sute, cum să piară? Tot pe furiș erau cărați în gheară. De vină sunt pisicile duducii. Am auzit și noi dintr-o poveste: Ziceau, cuprinși de milă, locatarii, De la un străbunic ce nu mai este. Papucii de-ai abandonat, șalvarii, Să nu te-ntorci pretențios „de peste”, Din vremea-n care concertau cobzarii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică
O POVESTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_poveste.html [Corola-blog/BlogPost/356528_a_357857]
-
în han îi lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
se vrea suprimarea culturii românești, nu înțeleg și pace. Sunt de ajuns aceste “grame” de cultură unui om, îndeosebi tânăr, care e în plin proces de dezvoltare și desăvârșire a personalității? Am văzut recent, emisiuni care m-au cutremurat. O duduca blondă, Tonciu (nu știu ce hram poartă, dar vrea neapărat să învețe să danseze la bară), de o crasa incultura, care, filmată într-o bibliotecă, nu-și amintea cine a scris românul Ion, cine a scris Moromeții și nu știa nici măcar un
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Minutul_si_picatura_tableta_cezar_cezarina_adamescu_1354182335.html [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, și duduca Hanrieta, sora lui Eminescu venind să privească și ea hârjoana noastră a tuturora, aducea de mânuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl dezmierda și îl numea într-una Mihai, zicând că ea l-a botezat și ea
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/A_avut_eminescu_copii_ion_ionescu_bucovu_1352051358.html [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, și duduca Hanrieta, sora lui Eminescu venind să privească și ea hârjoana noastră a tuturora, aducea de mânuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl dezmierda și îl numea într-una Mihai, zicând că ea l-a botezat și ea
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/A_avut_eminescu_copii_ion_ionescu_bucovu_1384080647.html [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
un spectacol extraordinar, având-o ca solistă pe Veturia, concertul a fost un triumf pentru ea, cu ecouri în presa vremii. Tot în 1909, Octavian Goga, aflat în Italia, a întâlnit-o pe Veturia care avea să devină pentru el ,,duduca mea’’. Recunoașterea pe plan național a calităților ei de artistă a apreciat-o și Regele Carol I care a decorat-o cu Medalia Bene Merenti, cl. I pentru Artă și Cultură, acordându-i și titlul de Interpreta de Cameră a
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iubirile_scriitorilor_2_mihai_stirbu_1357114705.html [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
-se în promotor al național-socialismului corporatist italian și adept al ieșirii României din alianțele tradiționale cu Franța și Anglia și al intrării în axa Roma-Berlin. În luna octombrie anul 1933 scrie în Calendarul articolul „Țara regelui Wieder și a reginei Duduca”, în care atacă promiscuitatea concubinajului lui Carol II cu Elena Lupescu și camarila acestora, în urma căruia ziarul a fost suspendat 15 zile din ordinul prim-ministrului liberal I.G. Duca. Acesta din urmă dizolvă în noiembrie „Garda de Fier” legionară, fiind
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
că Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al lui Care-avea la dânșii casă cu chirie. Că vorbeau adesea la bucătărie, Mai cu seamă ziua când trecea la masă. Că duduca Zoe scutură prin casă Și nu zice nimeni că era bigota Însă franțuzește nu stia o iota! Că găsind odată niște cărți franceze, A rugat pe Mișu "s-o inițieze"... (Promitea fetiță!) Tot asa mereu, Azi o sărutare, mâine... mai
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
de câteva ori în ușă și-i răspunse un moșneag care amenința dintr-un picior: -Ce-i, conașule Mihai, la ora asta cu dumneata pe-aici? -Bună noaptea, moș Lazăre! -Bună să-ți fie inima! -Ne plimbam prin împrejurări eu cu duduca și-am dorit să vizităm și noi Moldauercapelle, să punem o lumânare la capul răposaților! Duduia e din partea locului, tot din ținutul Năsăudului... -Păi dacă-i așa, poftiți dumneavoastră înăuntru, să stați românește pe-o laviță! Și de unde zici că
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
am dorit să vizităm și noi Moldauercapelle, să punem o lumânare la capul răposaților! Duduia e din partea locului, tot din ținutul Năsăudului... -Păi dacă-i așa, poftiți dumneavoastră înăuntru, să stați românește pe-o laviță! Și de unde zici că-i duduca? -Din Năsăud, tatăl meu a luat parte la răscoala lui Iancu și-a fost omorât de honvezi! - răspunse Veronica. -Și mie mi se trage tot de la ei, tălică ești fata Câmpeanului? -Da! -Păi eu am fost prieten bun cu răposatul
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
a fost mare zarvă, i-au adunat pe toți răsculații și i-au dus la închisoare. Dragă Mihăiță, vezi tălică acolo pe poliță are moșu niște vin de cuminecătură adus tocmai de la Panciu, ia ulciorul-ăla să cinstim pe tânăra duducă! Vinul îi întristă și mai mult, povestea tragică a lui moș Lazăr o făcu pe Veronica să-și aducă aminte de copilărie, ce repede trecuse timpul! Pe taică-său aproape că nu-l cunoștea bine, știa totul din spusele mamei
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
și un orgoliu puternic de a se înălța cât mai sus, prin orice mijloace, adică de a parveni. Ajunge posesorul câtorva moșii din sudul Buzăului, al viilor din Valea Călugărească. Devine sameș al hatmaniei, mare stolnic, se căsătorește cu chera Duduca; își renegă chiar și părintele. Nu are trăsăturile omului zilelor noastre? Parvenitism! Dorința de a parveni a redevenit un ideal al celor ce conduc destinele unui număr mai mic și până la cel al milioanelor de oameni. Stând și analizând, această
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]