3 matches
-
prindă la cărți cu mâța-n sac”, I, 2), pe care Pungescu îl înlocuieș te cu pisică („ce pisică-n sac, neneo?”, ibid.); Bundici vorbește de boboci, iar Pungescu „traduce” prin gâscănași; fetelor Chiriței pretendenții li se adresează cu termenul duducuță (Bondici), respectiv cu franțuzismul demuazelă (Pungescu). Pentru publicul moldovean al epocii (piesa a avut premiera la Iași, în 1850), pitorescul vorbirii muntenești trebuie să fi fost și mai perceptibil: la Pungescu apar nu doar pronunții caracteristice (pă, dă), ci și
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
cucon Ionașcu... avut moșie la Văleni... cinci mii fălci pădure... și numai o duducă are... — Apoi atuncea-i cuconu Ionașcu Razu care venea în vremea când știu eu, la Avrămeni, la boierii noștri... Îl știu eu. Am văzut și pe duducuță, când era mititică... și subțirică, și balaie. E o nepoată a dumnealui. —Vra să zică știi cine-i... și tot e adevărat, murmură călugărița plecându-și ochii în pământ. Îi știu, îi știu, urmă cojocarul, da’ cuconu Ionașcu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este în sanie ceva și mai mândru, și mai minunat... —Ce este? Apoi eu îs mai nalt și am și gâtul mai lung... Ridică-te și tu în vârful degetelor și vezi... Alei! Sandule! asta are să fie stăpâna noastră... Mândră duducuță!... Într-adevăr, cuconu Jor venea la moșia lui cu mireasa, și cu bătrânul, cuconu Ionașcu Razu. — Tot s-au adeverit vorbele, Iano... murmură Faliboga... De-acu cine știe ce-a mai fi!... Iona se întoarse spre vataf și-l privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]