416 matches
-
pline de viață ale primăverii. Te trezesti că freamătă inima încărcată de emoții, de frumos și de bunătate pe care dorești să le dăruiești, numai să fie cineva care să aibă nevoie de darul tău. Spațiile largi încărcate de verdeață duduie de energii care pot pune aripi chiar și seniorilor de vârsta mea. Nu rămâne nimeni surd la chemările pline de viață ale primăverii. Florile sunt la fel de frumoase că peste tot in lume și pomii înfloresc parcă anume să ne îmbrățișeze
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
muiere năzdrăvană din altă lume, din acele Arsuri din care cobora arar, să vadă ce năcaz mai e pe la noi. De fapt, nu cobora. Spunea: „Am tunat din Arsuri”, și-atunci mă gândeam imediat la Muma Zmeilor, cum cobora ea duduind, cu o falcă-n cer și una-n pământ. Probabil că așa coborau toate muierile de acolo... Din bezna grajdului, Tușii îi răzbătea doar glasul: - Te-o fi trimes mămică-ta după ceva? Oți fi avân vun nacaz? În lumea
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
eroi frumoși ai publicului spectator! Istoria ce se va scrie de acum înainte, a acestui măreț teatru cu legendă și prezent va avea mâine relatări semnificative mult mai înalte decât se obosesc azi autorii cronicilor să însemneze prin ziare ce duduie de politică. Raportat la un veac de teatru românesc, actrița Monalisa Basarab nu e parte dintr-un episod, e însăși partea miezului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, care, în timpul acesta căreia artista îi este contemporană și făptuitoare a actului cultural
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
la garderobă... Pe masă pusese o mică carafă cu un buchet de ghiocei proaspeți ca niște gingași clopoței albi care-așteptau fiorii vântului să sune. -O fi cameră de burlac - se lăuda femeia - dar trebuie s-arate și ea civilizat,căci duduia dacă vine, de mine râde, nu de dumneata! Eminescu zâmbi, la urma urmei îi plăcu și lui ordinea, numai că-i amestecase cărțile și caietele încât îi trebuia o zi să și le adune și să le rânduiască după pofta
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
crede-mă!” În timp ce el striga așa în vis, mam’zel Gretta, disperată de-a binelea de indolența domnului student că doarme în asemenea clipe, intră în cameră și-l zgâlțâi puternic: -Domnule Eminescu, dumneata dormi și duduia a sosit! -Care duduie? - se trezi el din visul lui, frecându-se la ochi. -Mai și face pe naivul, sări ea ca arsă, duduia de la Ieși!... Auzi la el:care duduie? și-i imită glasul leneș și somnoros cu care-i răspunsese. Își aminti
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
farmecul ei negrăit și de neimitat, sporind emoția cititorului, avid de frumusețe. Firul roșu al narațiunii este urmărit cu acribie și el ne conduce în preajma fluviului tutelar, pe strada Negroponte, într-un peisaj arhaic de pace domestică, în care soba duduie, motanul toarce și copilul bea ceai de pojarniță cu pâine neagră. Autorul vrea să eternizeze clipa când copilul „deschide ochii mari asupra lumii.” Ca o notă de specificitate, se remarcă decantarea semnificativului din întreg și din multitudinea de perspective și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu frunza copacului, la întunericul căruia mă îmbrățișa el, iar inima din piept îmi duduia anarhic, ca o nebună, direct într-a lui, amândouă dorind a ne sparge piepturile pentru a se uni. Gelu era un om din cale-afară de întreg la minte și de deschis, pe cât de tânăr, pe atât de serios. Se putea
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: „Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai.” Dacă eu m-am deosebit de frații mei care au luat calea finanțelor și am arătat interes pentru carte, tatăl meu a înțeles vocația mea și a contribuit cu eforturi supraomenești să îmi urmez chemarea
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
Irina Loghin cântă niște texte în care elementele autentic folclorice sunt amestecate bizar cu altele, aduse la zi, actualizate. Ele ne pot evoca „vremurile de altădată”, adică anii 50 ai secolului trecut, în care „cântărețul popular” da glas versurilor „Du-du duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine / Face plugul de rușine” sau, „Badea urcă pe tractor/ Eu l-aștept plină de dor”. Aș vrea să cred că Grigore Leșe, care distinge între folclorul autentic și cel contrafăcut (folclor
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) by http://uzp.org.ro/antena-3-anaf-ul-2-si-anatema-1-ii/ [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
mai prestat atât de mult pentru un singur membru. În noaptea de luni spre marțea cea mai lungă a Sistemului Cripto-Mafiot. E adevărat s-a muncit pentru o vedetă, manelistă, a politicii românești. De Pleșcoi! La vreme de seară, sala duduia. Vine, nu vine duduia? Țara - țintuită în fața micilor ecrane. Berea - pregătită să fâsâie. Vinul fiert așteaptă molcom. Popcornul sare nervos prin cele ceaune sau cuptorul cu microunde. Analiștii, inclusiv lelea Safta, emit ipoteze. Care de care mai halucinante! „Mascații - în jurul
TABLETA DE WEEKEND (100+2): BILUŢELE SUS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1423906230.html [Corola-blog/BlogPost/341644_a_342973]
-
ați târât în toate aventurile zoologiei infecte. Vă trebuia această legitimație nobilă facturată de poporul român. N-ați păstrat nici măcar această regulă formală a jocului, ați început să împărțiți copite, în stânga și în dreapta, celor care v-au girat începuturile cețoase. Duduiți printre noi cu o totală lipsă de rușine și cu un înspăimântător efect pervers al lipsei de biografie. V-ați șters pe picioare și pe creier cu steagurile și ați dat țara care vă suportase pe trei frigidere, pe un
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Doamne ce ușor s-ar crește copiii ... Bunica Karatistă se înfățișă supărată. Mai mult, cu mâinile-n șold începu să povestească indignată celor de față despre lovitura de grație pe care o încasase pe ascuns de la micuțul odor. - Ferească sfântul, duduie! Dumneata n-ai pe cine să dai vina? Ce ți-e? Mata nu-l vezi că doarme? El nu s-a mișcat de aici! și arătă spre micuțul cufundat deja în lumea cu Feți-Frumoși. Apoi, completă supărată către un domn
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Amintiri_de_halloween_doru_ciutacu_1362818578.html [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
mai mult noroc. Bătu și aici de mai multe ori cu degetul arătător în sticla aproape opacizată de mizerie. Aici se pare că șansa e dispusă să-i surâdă, întrucât, la doar câteva clipe după ultimul ciocănit, dinăuntru se auzi duduit de pași pe dușumeaua prost bătută și, aproape imediat, scârțâitul ușii de la cameră bătrânei, urmat, la foarte puțin timp, de deschiderea ușii de la intrare, în cadrul căreia se iți chipul hâd, tuciuriu și sifonat al bătrânei, încadrat de un păr ciufulit
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
măcar semnificația sintagmelor din titlu, deși este evidentă. Creșterea nesănătoasă e mai utilizată decât formula inflație negativă, care probabil e calchiată după spor negativ. S-a folosit mult spre a defini economia de pe timpul lui Tăriceanu când el spunea că duduie, și se utilizează cu sictir la adresa celei chineze. Ideea este că prin orice mijloace trebuie preîntâmpinată: creșterea taxelor, închiderea ultimelor fabrici românești chiar la pachet cu spitalele, fiindcă altfel ar crește șomajul necontrolat și nu s-ar reduce numărul prea
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL by http://uzp.org.ro/inflatie-negativa-crestere-nesanatoasa-optimism-incurabil/ [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
ștergându-și ochii înlăcrimați, cu batistele mototolite în mână. Era într-o duminică. Eram tineri. Ne țineam de mână. Din când în când ne priveam încântați unul de celălalt. Eram fascinat de ochii ei senini, limpezi, nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui brav colonel, ce luptase împotriva hoardelor fasciste, alături de victorioasa armată sovietică, care ne eliberase, cucerindu-ne. Plimbându-ne de mână ne apucase noaptea. “O să mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ziua lu’ Sfântu Ion. - Cum să-ți mulțumesc, nene, pentru atâta grijă? - O, nu-i nimica, asta așa să cade să fie între oameni! - Ai dreptate, nene! Intru în casa omului unde ne întâmpină aerul cald al odăii în care duduia focul. - Măi, femeie, întinde masa repede c-a venit Marian! Cheamă-l și pe Ionel al nostru, că doar e ziua lui! Intră Ionel în odaie, un tânăr cam ursuz, îmbrăcat într-o bluză verde ostășească, și-mi dă mâna
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
care ne luam la bătaie. Acasă aveam tot timpul ceva de împărțit. Noroc că nu prea stăteam pe acasă, în exterior eram noi doi versus restul lumii. Mergeam la mare de dimineața până seara, la ore la care astăzi plaja duduie de ultraviolete. Într-o vară am numărat - am mers de 70 ori la plajă. Pentru comparație, vara trecută am fost de două ori. Bunicii din Constanța locuiau la câteva sute de metri de malul mării. Așa că plecam la mare numai
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410081312.html [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
că băieții se și apucaseră să sufle în tăciunii încă nestinși, iar lemnele mele au picat la timp. Fetele ar fi vrut să se descalțe de ghetele lor ude, dar în încăpere era încă frig. Însă, după ce focul începu să duduie în sobă, toate îndoielile pieiseră și oaspeții mei începură să se descalțe și să se dezbrace de hainele lor groase și ude, înșirându-le prin preajma sobei, la uscat. În ușa încăperii apăru moș Bursuc, liniștit, întrebându-mă cu privirea: Ce
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
meteo la Vatra Dornei și am plecat, încuind bine totul în urma noastră. La intrarea în cabană, băieții s-au oferit să care și ei câteva brațe de lemne pentru focul de peste noapte. Am apropiat paturile de soba în care focul duduia voios. Apoi m-am retras în camera mea. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albastre (3b) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
greshit) are o cheie. Nimic nu se compară cu admirația. Bach ține loc temporar lui Dumnezeu. Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
doar pentru că merge tot în două picioare, și el la fel ca și toți ceilalți oameni? Era o zi frumoasă de iarnă a anului 1996, când soarele se chinuia să topească încet zăpada. În casa noastră din Gura Humorului focul duduia vesel în sobă. Noi numim acel soare timpuriu „cu dinți”, căci într-adevăr, deși pare a fi și el bun la ceva, îmbiindu-ne cu razele sale să ieșim matinal la o promenadă sau la cumpărături, în scurt timp ne
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: “Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai.” Dacă eu m-am deosebit de frații mei care au luat calea finanțelor și am arătat interes pentru carte, tatăl meu a înțeles vocația mea și a contribuit cu eforturi supraomenești să îmi urmez chemarea
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
privit lung pe sub sprâncene. Am îngăimat un „Ce?” pe care numai eu l-am auzit. - Zama tu o facuș? m-a întrebat mai destins. Am dat din cap, afirmativ, căci vorbele mi se încâlciseră-n gât. - Naptii îs fierț, nu duduie-n ciuhai... Da daca ierea altu, îț da cu ie-n cap, că-s o gramadă de nahui care li-i sâlă cân văd crestele de slanină pin zamă! A suflat în lingură, a gustat. Mitu era numai ochi, cu
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
hăt, tocmai... Acasă! Niciodată nu se îndoiesc (și bine fac) de zădărnicia eforturilor lor. Niciodată nu se lasă cotropite nici de cea mai mică undă de îndoială. Aspirațiile și speranțele lor sunt veșnic vii, pulsează de o energie românească irepresibilă, duduie de convingerea că apărarea cauzelor majore ale vremurilor noastre și, cu osebire, ale românilor din Cernăuți își vor găsi, în cele din urmă, împlinirea. Visul e vis, dar ele îl vor realitate. Credința în izbânda finală a celor două autoare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
lui Dumnezeu să ieșim astăzi la lucru spre a avea ce culege la toamnă.” Apoi s-a retras. Avea și el câmp de lucrat că doar nu mânca mană cerească. În cinci minute biserica era goală iar după cca. 30 duduiau pe străzi tractoarele. Și era Dumineca Paștelui. Abia atunci am înțeles ceea ce preotul Luteran nu contenea să spună: Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu. Nu aș spune că de atunci trăiesc ca să muncesc. Munca și răspunderea pentru ceea ce
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1407133841.html [Corola-blog/BlogPost/352356_a_353685]