1,184 matches
-
O ultimă întrebare, referitoare la regăsirea României după șase ani. Cum vi se pare țara acum? N.C.: Ultima dată am fost în '91 în țară. M-au izbit în primul rînd, evident aspectele caricaturale. În '91 apăruseră tot soiul de dughene și tarabe, se vindea și se cumpăra te miri ce și era o pestrițăraie cu totul neașteptată. Prietenii i-am găsit la fel de minunați, cu o excepție, pe care n-am s-o numesc, pentru că știți că era perioada în care
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
o prejudecată în legătură cu capacitatea populației de a-și însuși anumite sectoare din lexic, din vocabularul limbii. Până când tenismanul Guga nu a ajuns pe primele locuri în tenisul mondial, nimeni nu știa ce înseamnă game sau match point. Astăzi, în orice dugheană se discută despre games și match points. De ce? Pentru că, atunci când o parte din lexic devine importantă pentru o persoană, aceasta învață. Nimeni nu mai ignoră astăzi ce înseamnă sale, delivery, off, chiar dacă nu vorbește engleza. Care ar fi a doua
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
fețe rujate, pudrate... Ceva desuet; însă franțuzesc. Unele având aerul unor profesoare de mult ieșite la pensie. De altminteri, așezarea subcarpatică de pe stratul prahovean de petrol a avut întotdeauna ceva intelectual. Umblând după ziare în piața centrală, dau de o dugheană cu cărți... Mă uit, automat, și văd pe o copertă albastră cu alb - culorile Israelului - văd scris ... (A.Cohen, Ed. Hasefer, colecția iudaică, traducere de C. Litman) E prima dată când într-un stand de cărți... dau de Bariera de
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
Agopian, Bacovia, Blecher, Brumaru, Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Cosașu, Crohmălniceanu, Dimov, Doinaș, Foarță, Negrici, Nichita Stănescu, Mircea Martin, Virgil Mazilescu, prozatorii târgovișteni... N-am luat în calcul speculanții care-și zic buchiniști, adică aceia care vând cărțile (pe stradă sau în dughene) cu prețuri ce întrec cu mult prețurile noilor apariții din librării și unde, evident, oferta este selectă și redusă. O carte intresantă de prin anii ’50 peste care am dat chiar acum câteva zile: Dr. Petru Groza - Călătorie în China
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
semafor. În parc? Să ne lovească skaterii, să pășim peste... gunoiul câinilor de companie, unii fioroși și fără botnițe, să ne așezăm pe băncile de tablă, nespălate, pe care ceilalți stau cu picioarele, să ne plimbăm ascultând forțat manele de la dughenele cu mese de plastic unde miroase a mici, shaworma și kebab, să trecem însetați pe lângă artezienele secate devenite coșuri de gunoi, să admirăm sticlele de plastic plutind pe lac, statuile fardate strident și obscen cu grafitti, să n-avem voie
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
transport în comun e un cadou al primăriei. În zonă nu există „obiective industriale" sau instituții de interes public iar în perimetrul comercial din această parte a orașului ( supranumit „Fâșia Gaza") paradis al comerțului arab, chinezesc sau rrom, înșiruire de dughene insalubre, curți interioare sufocate de marfa „dă treijdălei" taiwanezo-pakistanezo-bulgărească, și tarabe pe care sunt aruncate din saci, de-a valma, fluierașe de plastic, pastile contra țânțarilor, pachețele de cafea „solubilă", gumițe de prins părul, telefoane mobile, pixuri, casete audio, cârpe
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Emil Brumaru Pădurile sunt pline de dughene Vin zîne ca să-și cumpere mătasă, Vopseli albastre pentru grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
puținii cetățeni rămași imuni la atrocitățile morale pesediste. Vulgaritatea, superficialitatea crasă, exaltarea imbecilității, senzaționalismul de coteț, sexualitatea respingătoare sunt „ideile” promovate de absolut toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale se transmit multe tâmpenii. Dar nici una dintre ele nu va da
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
documentar, prelungit în note (p. 584). E loc de precizarea unui expert: "Primul poet român care folosește cuvântul âbal> e Iancu Văcărescu. (...) Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri" (p. 288). Bacovia a insultat Bacăul cu sintagma "lume de dugheni". Cuvânt de proză, "dugheană" e prezent de la Varlaam la Vlahuță, dar - aici intervine din nou specialistul - "în poezie, înainte de Bacovia, l-a întrebuințat, din câte știu, doar Ioan Budai-Deleanu" (p. 390). Istoria aurorei în poezia română până la Bacovia nu e
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
p. 584). E loc de precizarea unui expert: "Primul poet român care folosește cuvântul âbal> e Iancu Văcărescu. (...) Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri" (p. 288). Bacovia a insultat Bacăul cu sintagma "lume de dugheni". Cuvânt de proză, "dugheană" e prezent de la Varlaam la Vlahuță, dar - aici intervine din nou specialistul - "în poezie, înainte de Bacovia, l-a întrebuințat, din câte știu, doar Ioan Budai-Deleanu" (p. 390). Istoria aurorei în poezia română până la Bacovia nu e nici ea mai puțin
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
mîinile cîte o compoziție vizuală reprezentativă, o instalație, dacă ar fi să apelăm la limbajul artei contemporane. Fotografii de nuntă de epocă, Ea și El micșorați, pitici, în sepia, sifoane, obiecte care mai de care de se găseau prin toate dughenele cînd eram copil, sticle și clondire de toate formele și mărimile, colivii care strîng în sîrma lor destine. Mă uit pe geam. Descopăr mici prăvălii pe care le credeam de mult dispărute: Remaiez ciorapi, Sifoane, Pantofărie, Chei-yale. Îi privesc pe
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
orășel de provincie, poate Fălticeni, la care se ajunge printr-un gang subțire și umed, prăvălie vizitată de cele mai superbe personaje feminine, întru cumpărarea chiloților de-a pururi fascinanți, a sutienelor și-a portjartierelor mirobolante! Comerț prosper și pătimaș, dugheană a copilăriei și maturității mele, la care, c-un metru-albastru după gît, oficiez ca-ntr-un altar acoperit de furouri înspumate spasmodic. Să adăugăm și cofetăria eternă cu-acel motan distins, stilat, aplecat ușor, cu-n șervețel alb pe-o
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
și le-au pierdut atunci și ei, de bună seamă. Ovidiu Constantinescu fusese concediat mai dinainte din funcția ce deținea în cadrul Fundațiilor. A urmat, odată cu anul 1948, o perioadă grea pentru Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, îi întîlneam în micuța dugheană din fostul pasaj Europa (între Calea Victoriei și strada Cîmpineanu, actuala stradă 13 decembrie; la restaurantul dinspre Calea Victoriei a cîntat oarecare vreme minunata Maria Tănase): acolo, în prăvălioara aceea, Cioculescu deschisese un anticariat prea puțin ispitit de cumpărători, prea asiduu cercetat
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
compoziție. Joacă într-o scenă de dragoste obișnuită, aia, veche, cu care se distrează literatura: femeia tînără, stîngace, mioapă (dezinvoltă și cuceritoare ar fi fost prea banal...) care-și asaltează, în repetiții fără partener, idolul ieșit dintre cărți, crai de dughene vieux livres. Probabil, profesor de literatură. Zelul unui narator chițibușar învîrte scenarii după scenarii, unele care merg, altele nu: Intrați în viermuiala pieței, privirea mi-a fost reținută de vrafurile de crizanteme vineții (vor reveni, ca pușca, în ultima scenă
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
cu tot felul de zmacuri! Pacostea, pentru cei ce ne conduc, stă cuibărită în scăderea consumului de plumb, pe cap de muritor! Nu se mai face nici măcar țuică la căzănel. In orice, de la restaurantele de lux până la cea mai prăpădită dugheană, se vinde alcool metilic. Un fel de spirt cu arome ce păcălesc mintea. Orbește al dracului! E, vezi, de murit tot se moare! Nu asta ar fi problema... S-a inventat mult, sunt alte metode... Cum s-ar zice, moartea
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al harului), autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber și trist/ pe strada înțesata de copaci și maidane/ în dugheana/ ținută de-un bătrîn ce-abia mai răsuflă/ cer rothmans și jacobs apoi/ la întoarcere/ aud sunete de pian dintr-o casă dărăpănata/ simt brusc că exist/ o durere în gleznă sau în umăr/ a celui ce nu-și mai
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
cârciumi. Cârciumi de mâna a doua unde veneau țăranii cu vite pentru târgul de animale ce se ținea săptămânal în oborul de peste drum. Pe partea dreaptă chiar la intrarea în Râmnic(care la întoarcere era la ieșire) se găsea o dugheană cu de toate de unde, uitucii care se luaseră cu alte treburi și uitaseră să cumpere ce aveau de cumpărat, puteau să ia ce aveau de luat. Apoi niște case „socotite" după care urma marele centru vinicol al lui Boțocan-(am
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
de "executori judecătorești", le cunosc și îndemânarea și forța și determinarea. (în primăvara lui 1995, niște politruci de la primăria Timișoarei, în cârdășie cu câțiva bișnițari din țara lui don Corleone încercaseră să transforme sala de cenaclu a Uniunii Scriitorilor în dugheană pentru afaceri plitico-comerciale dintre cele mai murdare. Am văzut cu ochii mei cum, în doi timpi și trei mișcări, yalele solide au zburat în aer ca o pană de porumbel!) Deci, nu ușa de metal e problema. Ci capetele de
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
grăbiți, dar fără papornițe pe cap. Nu știu unde este Hotel IBIS. Întreabre mă lovește ca un trăznet. Nu mi-aș fi imaginat că poate exista așa ceva tocmai aici, unde civilizația este necunoscută. Absentă. Caut niște brînză și îmi tîrîi ochii din dugheană în dugheană pînă la sibienii mei. O tocilărie și lamentațiile meșterului că meseria lui este pe cale de dispariție. Cui îi pasă? Într-un sordid magazinaș văd pe un raft o sticlă cu următoarea etichetă: "Băutură alcoolică cu gust de vodcă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
fără papornițe pe cap. Nu știu unde este Hotel IBIS. Întreabre mă lovește ca un trăznet. Nu mi-aș fi imaginat că poate exista așa ceva tocmai aici, unde civilizația este necunoscută. Absentă. Caut niște brînză și îmi tîrîi ochii din dugheană în dugheană pînă la sibienii mei. O tocilărie și lamentațiile meșterului că meseria lui este pe cale de dispariție. Cui îi pasă? Într-un sordid magazinaș văd pe un raft o sticlă cu următoarea etichetă: "Băutură alcoolică cu gust de vodcă". 10.000
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
-i, ca niciodată altcîndva, portretele lor mai ales în ordinea morală. Iată-l pe profesorul de desen Frunză: "Bun gospodar (căci numai lavaliera evoca legăturile lui cu arta), cînd erai cu dînsul pe stradă trebuia să te oprești la toate dughenile, căci pretutindeni avea treabă, într-un loc avea ghetele la cîrpit ("la perfecție"), în altă parte un tablou la încadrat și în altă parte reparația tocului rezervor. În casa lui - mergeam deseori, căci voia cu orice chip să vorbească franțuzește
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
1) Cunoașteți celebrele gaufres de Liège, da? Sunt la fel peste tot. Că ești la Cotârlagele de Sus sau la Barcelona, la Le-hliu sau la Amsterdam, la New York sau în Ferentari, au același gust. Am trecut, în Florența, pe lângă o dugheană care vindea așa ceva, la prețul de 3 euro/bucata. Mirosea înfiorător de bine. Am cerut una. Am fost întrebată dac-o vreau cu ciocolată. Am zis „Da“. Am primit două gaufres lipite între ele cu ciocolată, care au sfârșit la
Cum să fii cel mai prost turist din lume by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19830_a_21155]
-
dorește un congres. Cică al tuturor romвnilor la care să participe, mai ales, liderii lor. Care romвnii, nu se știe exact, sau dacă se știe, numele celor din Șerbia, fideli scenaritei invocate mereu, pe la colțurile birturilor din Zajcear și оn dughenele dintr-un cătun apropiat de Bor, sunt trecute pe marginea unor liste scrise pe fețele de mese care rămвn să fie date la spălat. Oricât ne-am strădui, paradoxul chelului, despre care оmi spunea un оnțelept de la Curtea de Argeș, academicianul Gheorghe
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
spinare. Dacă răsfoim biografiile celor de la bucătăria uniunii, constatăm că foarte mulți din cei care se joacă cu soarta a mii de miliarde de euro și cu cea a popoarelor europene, în trecut, n-au avut tangență nici măcar cu o dugheană de gogoși. Lună de lună, statele cotizante bagă în buzunarele acestor cinovnici milioane de euro. Și ei cu ce se ocupă de fapt? Fac glume ieftine și periculoase cu statele Europei, le trimit pe piste false, impun și amendează, confiscă
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
încă academician. Dar timpul este în favoarea mea! Mă cunoști? Veni răspunsul în timp ce se așeza pe scaunul oferit. Cine nu vă cunoaște?! Am și citit din lucrările Dumneavoastră. Calul a fost dus la capul podului unde întreprinzătorul avea un fel de dugheană cu acareturi. Academicianul da din coadă evident. Cred că de mult nu a savurat o friptură întreagă. Tocmai trecea un porumbel călător care a avut neobrăzarea să-și facă nevoile pe chelia academicianului. Zbura cam în lungul Sena-i . Amuzat
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]