33 matches
-
Articolul UNIC Domnul George-Vladimir Duhan se numește în funcția de consilier prezidențial. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 1 iulie 2016. Nr. 641. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273036_a_274365]
-
Dirjan; Aurica Diti; Constantin Dobre; Florin Dobre; Niculae Dobrescu; Viorel D. Dobrișan; Virgil D. Dobrițoiu; Ion Dogeanu; Orlando Constantin Dragă; Pavel Dragoman; Ioan Dragomir; Ioan Dragovei; Adriana Dragulin; Robert Iulian Dragan; Eugen Drăghici; Cristian Drăghici; Constantin Duduca; Victor Duica; Maria Duhan; Adrian Ionel Dumanschi; Gheorghe Dumitrașcu; Gheorghe Aurel Dumitrașcu; Costel Dumitru; Natalia Dumitru; Alexandru Dumitru; Constantin I. Dumitru; Ionel Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu; Alexandru Epure; Daniel Eremia; Cristian Gh. Eremia; Aurelian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
כנסת ("bet kneset") care înseamnă "casa adunării". În limba maghiară, dohány înseamnă tutun, un cuvânt împrumutat din limba turcă otomană دخان (duhân), la rândul lui derivând din arăbescul دخان (duxân). Un cuvânt similar se folosește și în Balcani, de exemplu: duhan în limbile croată și bosniacă,„duvan” sau „duhan” în sârbă. Theodor Herzl, în cuvântările sale și în Enciclopedia evreiască, pentru "" folosea în limba germană denumirea "Tabakgasse Synagogue" care e traducerea fidelă a numelui maghiar; în limba idiș e cunoscută sub
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
limba maghiară, dohány înseamnă tutun, un cuvânt împrumutat din limba turcă otomană دخان (duhân), la rândul lui derivând din arăbescul دخان (duxân). Un cuvânt similar se folosește și în Balcani, de exemplu: duhan în limbile croată și bosniacă,„duvan” sau „duhan” în sârbă. Theodor Herzl, în cuvântările sale și în Enciclopedia evreiască, pentru "" folosea în limba germană denumirea "Tabakgasse Synagogue" care e traducerea fidelă a numelui maghiar; în limba idiș e cunoscută sub denumirea de "Tabak-Shul", de asemenea o traducere fidelă
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
de Rocoulle; el și-a dorit ca ea să-i educe și copiii. Frederic a învățat franceza și germana simultan. În ciuda dorinței tatălui său ca educația sa să fie în întregime religioasă și pragmatică, tânărul Frederic, cu ajutorul tutorelui său Jacques Duhan, și-a procurat 3000 de volume de poezie, clasici greci și romani, filosofie franceză pentru a-și suplini lecțiile. În timp ce regele se relaxa bând cu prietenii săi, fiul său căuta alinare în muzică, istorie și filosofie. Pentru militărosul său tată
Frederic al II-lea al Prusiei () [Corola-website/Science/298937_a_300266]
-
cu vegetație diferită sau păduri, pe viscol și ger. Nu putem să nu relatăm succint cazul unui drumeț bolnav, care pe ger și viscol, În puterea nopții, a căzut neputincios sub malurile unui pârâu, pe care, de la mare distanță, câinele „DUHAN” l-a identificat În preajmă pe baza mirosului din aer, pe care l-a adulmecat. Acest om bolnav nu l-a uitat pe câine tot restul vieții sale. Nici fapta eroică a câinelui „HEKY” nu poate fi uitată ușor, fiindcă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
special în Bacău. Pentru a suplini lipsa de pământ, oamenii luau pământ în dijmă de la răzeșii din satele Antohești, Făgheni și Oțelești. Printre primele familii ale satului amintim: Maftei, Tătărășanu, Sularu, Grigoreanu, Chirilă, Vraciu, Capraru, Coca, Crețu, Moldoveanu, Moraru și Duhan. Școala din Tarnița s-a înființat în 1891, funcționând prin localuri închiriate până în 1927. Între anii 1960-1962, s-a construit o școală nouă. Prăvălii și cârciumi erau la Botnăreț, Vasile Tabarcea, Vasile Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a veteranilor din cel de-al doilea război mondial. Președinte al acestei asociații a fost ales căpitanul în rezervă Gheorghe Prosie. Din motive de sănătate, această funcție a fost transferată căpitanului în rezervă Costache Z. Boghiu. Secretar a fost Ioan Duhan. Dintre veteranii de război, membri ai acestei asociații, putem aminti: căpitanul în rezervă Gheorghe C. Prosie, plutonierul Ion Duhanu și sergenții Vasile Gh. Huștiu, Vasile Huștiu, Dumitru Lehănceanu, Neculai Antoche, Neculai Zaharia, Ion V. Vraciu, Dumitru Tofan, Neculai Capraru, Ioan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Curteanu, Valica Arhire, Neculai Oprișan, Gheorghe Țarălungă; - magazin materiale de construcții și achiziții: Guță Țarălungă; - bufet categoria a III-a: Dumitru Paraschiv, Didina Mărmureanu, Guță Țarălungă, Elena Mardare, Lilioara Țărănașu; - sifonărie și gogoșerie: Valerica Hâncu. 2) TARNIȚA: - magazin mixt: Ioan Duhan, Neculai Popiac, Dumitru Chirilă, Sîlică Chirilă, Dumitru Paraschiv, Dumitru Tătărășan, Mariana Perju, Mihaela Grigoreanu, Gabriela Maxim (fostă Scântei); - bufet categoria a III-a: Dumitru Perju, Vasile Chirilă, Ana Maxim, Violeta Topliceanu, Rodica Obreja, Elena Topliceanu. În anul 1997, s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carp, Tănase Chirilă , Dumitru Ciobanu, Ion Cojoc, Dumitru Crăciun, Ioan Curteanu, Costache Chicuș, Gheorghe Dascălu, Costică Dascălu, Teodor Dimofte, Toader Diaconu, Octavian Tabarcea, Gheorghe Iftimie, Ioan Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță, Gheorghe Puțanu, Costache Parnica, Alexandru Rebegea, Dumitru Samson, Ion Savin, Ioan Șoltuz, Vasile Tabarcea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
troița, lucrare ce va fi terminată în 2006. În urma războaielor mulți s-au întors acasă invalizi iar alții au devenit veterani: Victor Andonie, Ioan Aruxandei, Vasile Avram, Năstase Balan, Vasile Bătrânu, Sîlică Carp, Victor Chiriță, Gheorghe Dimofte, Vasile Diaconu, Ion Duhan, Neculai Florea, Iorgu Galan, Virgil Grosu, Gheorghe Ionescu, Condurache Movilă, Virgiliu Maftei, Condurache Obreja, Vasile Pintilescu, Nicolae Popiac, Jenică Popa, Grigore Puțanu, Iordache Savin, Ionel Tabarcea, Dumitru Tofan, Iordache Țarălungă, Ion Vraciu, Gheorghe Vinerică, Jenică Vraciu și Ion Zaharia. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți, purtau ghete și ciuboțele făcute „de porunceală” (la comandă). Piesele portului bărbătesc din satul Tarnița sunt specifice păstorilor. Ițarii cu o sută unu de creți (Gheorghe Duhan), fără față, din pânză dată la chiuă 1, protejau partea de jos a corpului împotriva frigului și a zăpezii. Prinderea simetrică a clinilor făcea posibilă o asemănare a părții dinainte cu cea din spate, fapt pentru care acești ițari se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lîngă rîulețul Nicolina sufeream. Îmi aduceam aminte de o bulboană, botezată de copii "Supa Dracului" (p. 85), situată pe pîrîul Ghireni. În bulboana aceia oamenii aruncau toate mizeriile produse de om. Era oribilă și acolo chiar s-a înecat Ion Duhan, un măgar și jumătate. Și după 30 de ani această tragedie (a micului pîrîu, nu a lui Duhan) îmi era încă vie. În povestirea mea l-am salvat pe Ion Duhan, nu l-am înecat. Doream să sufere mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe pîrîul Ghireni. În bulboana aceia oamenii aruncau toate mizeriile produse de om. Era oribilă și acolo chiar s-a înecat Ion Duhan, un măgar și jumătate. Și după 30 de ani această tragedie (a micului pîrîu, nu a lui Duhan) îmi era încă vie. În povestirea mea l-am salvat pe Ion Duhan, nu l-am înecat. Doream să sufere mai mult. Aveam o dorință intensă ca ieșenii care aruncă deșeurile în acest splendid rîuleț Nicolina să fie pedepsiți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Era oribilă și acolo chiar s-a înecat Ion Duhan, un măgar și jumătate. Și după 30 de ani această tragedie (a micului pîrîu, nu a lui Duhan) îmi era încă vie. În povestirea mea l-am salvat pe Ion Duhan, nu l-am înecat. Doream să sufere mai mult. Aveam o dorință intensă ca ieșenii care aruncă deșeurile în acest splendid rîuleț Nicolina să fie pedepsiți să bea o ceașcă de apă din el zilnic, ca să-și potolească setea. Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
forma pe care Dumnezeu a lăsat-o. Dar nu întotdeauna reușesc, le trebuie mult timp să lucreze. Dintre toți nesimțiții care vărsau mizeria în bulboană unul era la fel de nesimțit cît tot restul la un loc. Dobitocul ăsta se numea Ion Duhan. Îi mureau găinile pe capete, cred că era o pedeapsă a lui Dumnezeu, și el le căra în bulboană. Tot el omora cîinii prinși în laț la coșerul cu porumb și-i ducea apoi tot la bulboană. Nu-i păsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cîinii prinși în laț la coșerul cu porumb și-i ducea apoi tot la bulboană. Nu-i păsa că mai la vale erau fîntîni în preajma pîrîiașului și era insensibil la rugămințile oamenilor care beau apă spurcată. Într-un fel, Ion Duhan trăia el însuși în cea mai cumplită mizerie. Omul ăsta, ca și toți ai lui, nu știau că există săpun și nici la ce se folosește acesta. Se spunea despre el, dar eu nu cred, că o gospodină i-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
groapă pentru îngropat cartofi. Ion a mușcat din săpun și după ce l-a mestecat, l-a înghițit. Eu vă spun toate astea ca să nu vă pară rău de deznodămîntul acestei povestiri, nu de altceva. Că eu n-am nimic cu Duhan, decît că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate. Trebuie să vă spun cinstit că eu nu sînt imparțial cînd vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
n-am nimic cu Duhan, decît că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate. Trebuie să vă spun cinstit că eu nu sînt imparțial cînd vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu gobăi pierite și a pornit spre bulboană. Pe drum se întîlnește cu învățătorul Luca, un om simțit aproape la fel de mult ca și mine. Domnule Duhan, îngroapă-le, nu le arunca la bulboană. Sînt bolnave, o să transmită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu gobăi pierite și a pornit spre bulboană. Pe drum se întîlnește cu învățătorul Luca, un om simțit aproape la fel de mult ca și mine. Domnule Duhan, îngroapă-le, nu le arunca la bulboană. Sînt bolnave, o să transmită boala peste tot. Și ce? Dure-m-ar capul pe mine... Rîde și limba îi iese prin găurile lăsate de dinții lipsă. Lasă că și cei rămași erau negri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
le-am greșit? Mie cum mi-au trimis boala asta la găini? N-au făcut-o voit, omule. Nimeni nu ți-a vrut răul... Dar ce, eu vreau răul cuiva? Ce-o fi, o fi, eu ce vină am? Ion Duhan merge ferm spre bulboană și învățătorul Luca se ține după el. Îl roagă, îl imploră, dar totul este inutil. De altfel știe că ceea ce face el n-are sorți de izbîndă și mai încearcă o stratagemă. Dă-mi-le mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în jurul bulboanei pămîntul era lunecos. Pîrîul nu mai avea aceeași forță, totuși curgea încă viguros și apa din bulboană bolborosea înfricoșător. Apa învîrtindu-se scotea la suprafață, pentru una-două secunde, hoituri de tot felul, resturi și... mi-i silă să povestesc. Duhan este nervos și mișcările sale sînt prea bruște, prea apăsate. Merge cu roaba pînă la buza bulboanei. Apa era cam la 4-5 metri mai jos. Ridică roaba ca s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la fund și-l scoate la suprafață. Răcnește după ajutor. Învățătorul aleargă spre casa unui gospodar, strigînd la rîndul lui după ajutor. Sătenii sar, caută, se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul mirosea ca naiba. Oamenii își țineau respirația. Duhan își băga mereu degetele în gît, gîdilînd omușorul. Ce faci? întreabă Luca. Vreau să vărs, răspunde Duhan. Nu, ține în tine spurcatule! Mănîncă-ți supa dracului, e opera ta. Dar Duhan n-a pățit nimic. Nici dureri de burtă, nici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]