775 matches
-
ițindu-se printr-o gaură a ciorapului, brațele În cruce și obiectele risipite lângă ele, casa incendiată la stânga, formând alt unghi cu șoseaua. Dar nu putea fotografia zumzăitul muștelor - ele câștigau Într-adevăr toate bătăliile - și duhoarea, evocatoare ale atâtor alte duhori și zumzăituri, muște și pestilențe ale trupurilor umflate din Sabra și Chatila, ale mâinilor legate cu sârmă din gropile cu gunoi din San Salvador, ale camioanelor care descărcau hoituri Împinse cu lopețile mecanice la Kolwezi: zumzumzum. Un fotograf abil putea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
țigări după ce câștigase pariul despre copilul femeii căreia Îi golise vintrele cu baioneta: ghicise dacă fătul era băiat sau fată. Cât despre hoitul sârbului desculț, poate că un scriitor ar fi putut găsi unele cuvinte. Pentru muște, de pildă. Zumzumzumzumzumzum. Duhoarea era Însă altceva. Ori neînzorzonata singurătate a cadavrului acoperit cu praf: nimeni nu scutura de praf un leș. Numai artistul este cinstit, și-a amintit Faulques. Și și-a zis că poate era adevărat, că fotografia putuse fi cinstită când
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cenușă! Unde ignoranța este fericire, prostia devine înțelepciune! ÎNCEPUTURILE Cînd trebuie să tragi o ocheadă în umbra trecutului neamului românesc vrei - nuvrei, ești obligat să ridici capacul și de pe oala bine păzită a sfintei latrinități iar din ea iese o duhoare de te doare. Marija Gimbutas, arheolog american, în lucrarea Civilizație și cultură, apărută la București în anul 1989 arăta: ,,În mileniul al Vll-lea, a. Cr. în Carpați, era o civilizație puternică, prima și singură în Europa... o societate matriarhală, teocratică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Dunărea de Jos. Nici urmă de miros ivrit sau alte lichele leproase cum bine spus-a Manethon. Adică ce se știa în antichitate și în feudalism despre sciți și geți nu mai este valabil pentru cei care au sorbit din duhoarea latrinității! Sper că aceste adevăruri le vor schimba gusturile. Strabon în Geografia Vll, 3, 12 spune că s-ar putea ca numele dacilor să vină de la această înrudire dintre sciți și geți. ,,De aceea este probabil(ca acest nume) să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ce spune tăblița lui boero Biseto l, ținută la popreală de canalii și trădători. Dar informațiile de pe această tăbliță sînt confirmate chiar de descoperirile arheologice făcute în țara noastră dar analizate numai după dogma latrinității din care sigur iese numai duhoare. Tezaurul de la Agighiol, județul Tulcea descoperit în anul 1931 într-un mormînt de înhumare cu două camere și presupus a fi de origine getă sau sarmată după gîndirea arheologilor a fost datat pentru secolul lV î.e.n. Pe o cupă găsită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai boboșați decât ai unui broscoi uriaș". Ocările țâșnesc negre, într-o retorică gâlgâitoare, cu o ură așa de materială încît pamfletul devine un poem al mâniei. Eliade țintea către o Comedie divină ce avea să pună pe scenă "toate duhoarele infernale răsculîndu-se asupra genurilor și virtuților cerești", pe care de n-ar fi putut-o sfârși, aveau s-o continue discipolii săi spre satisfacția lui postumă: "Oasele mele vor tresări din mormânt la versurile lor, și sufletul meu plin de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cita și Poggio Bracciolini în Liber facetiarum), Kir Ianulea, o versiune largă după Belfagor al lui Machiavel, Abu-Hasan, un basm din Halimà. Toată savoarea din Pastramă trufanda, povestea lui Iusuf care a mâncat pastramă de ovrei, stă în dulcea duhoare de băcălie pe care o emană anecdota. Creația în Kir Ianulea stă în ideea de a transporta pe Belfagor la București în mediu negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ier 48,10), îndurând foamea precum câinii (cf. Ps 58,15). Aceștia sunt adevărata sare a pământului (Mt 5,13), cei care dau mâncării gustul plăcut al mântuirii; ei conservă alimentele ferindu-le de mirosul neplăcut al viermilor și de duhoarea viciilor. Ei sunt ca lumina lumii (Mt 5,14), iluminând pe mulți spre cunoașterea adevărului, înflăcărând și aprinzând pe mulți de fervoarea castității. 17. Acest Ordin al desăvârșirii, a cărui curte interioară are o așa mare întindere, nu este potrivit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare parcă adormită în plină amiază și învăluită în aburi, multe nasuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că balena de lîngă corabie trebuie să fie ceea ce vînătorii numesc o „balenă crăpată“, adică una care a murit pe mare, fără să fi fost lovită și care plutește astfel, ca o epavă fără proprietar. Vă puteți lesne imagina ce duhoare cumplită se degajă dintr-o asemenea masă de carne - e mai rău decît o cetate asiriană în timpul unei epidemii de ciumă, cînd cei vii n-apucă să-și îngroape morții. Unii marinari o găsesc atît de insuportabilă, încît nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mă întreb dacă bătrînul nostru s-a gîndit la asta. Ar merita să-ncercăm și noi, da, eu sînt pentru! Și spunînd acestea, porni spre puntea de comandă. între timp, vîntul căzuse, încît Pequod era prins acum în cercul acelei duhori, fără nici o speranță de scăpare, dacă nu începea iar să adie vîntul. Ieșind din cabină, Stubb își chemă oamenii și porni cu ambarcațiunea lui spre corabia franceză. Trecînd pe sub prova acesteia, observă că - potrivit gustului fantezist al francezilor - partea superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu se varsă într-altul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu se varsă într-altul, fără a-și amesteca, un timp, apele. Ă Am găsit, am găsit! exclamă Stubb, încîntat, izbind în ceva ascuns în regiunile subterane ale cadavrului. O pungă întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
glaciare, precum și violența furtunilor neprevăzute la care sînt expuse corăbiile lor, fac cu neputință orice alt procedeu. Urmarea este că, la deschiderea calelor acestor corăbii și la descărcarea în docuri a vreunuia dintre aceste cimitire de balene, se stîrnește o duhoare asemănătoare cu aceea ce se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
grăsimea de balenă, fiartă acolo înainte de a fi transportată în patrie de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe balenierele din Mările Sudului care, într-o expediție ce durează poate patru ani, nu pierd nici cincizeci de zile cu fierberea grăsimii strînse în calele lor; uleiul astfel obținut e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esen? a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast? drojdie dubioas? a oră? elor noastre drept temelia vie? îi na? iunii. Binecunoscută
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o m? rturie imposibil? de inferioritate, �n stilul rece al unui raport de poli? ie, care �nregistreaz? diverse infamii la sec? ie�. �Unde este Transilvania nobil? a lui Slavici sau Ag�rbiceanu? �, �ntreab? Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu �i amintea de duhoarea care se �n? l?a din P? m�ntul lui Zola. Nici m? car lupta ?? rinimii rom�ne �mpotriva ungurilor nu? l salveaz? pe Rebreanu �n ochii lui Iorga. Rebreanu �nc? lcase regulă �realist? na? ionalist? � a lui Iorga. El zugr? vea �ntr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Na, că vorbim în metafore...! Na, că ne-a prins frica! Costache: Ba eu știu despre ce vorbiți voi... Numai că... Octav: Și eu știu ce vrei să spui tu... Că nu se poate să le spargem... că se iscă duhoare... că sîntem în tranziție... Este? Costache: Și nu sîntem? Octav: Da. Costache: Și nu-i normal să se întîmple ce se întîmplă? Octav: Da... Și nu! Groparul: Ei vezi, vezi? Octav: Ce să văd? Groparul: Stai, stai, nu te repezi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întîmple ce se întîmplă pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache: (după o pauză) Și cine ar trebui să facă tranziția asta? Octav: În orice caz nu cei care o fac. Costache: Bine, bine, dar cine altcineva? Octav: Tată, întrebarea asta, de baraj, am mai auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
postul Încearcă zadarnic să apuce frumoasele fructe de pe crengile copacilor, adaptare evidentă a chinului lui Tantal; cei care n-au vrut să creadă În Cristos sunt azvârliți Într-o prăpastie fără fund, de unde se ridică un fum negru și o duhoare insuportabilă. (G. Minois, 1991, p. 83) Miturile eroicetc "Miturile eroice" Diferența dintre eroi și divinitățile supreme este un construct specific mai degrabă sistemelor mitologice indo-europene. Aici, anumite acțiuni ale zeilor supremi sunt continuate de personaje cu statut semidivin (de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tale. Un vers spune, " Crematoriul așteaptă, cuptorul arde". Spaimele tale depășesc pogromurile pictate de Chagall. Dacă pictorul rus zbura peste un sat de coșmar, tu ai un întreg Holocaust peste care dai roată și nu e ușor. Concluzia ta este: "Duhoarea cruntă, cunoscută / A pierderii". Ce simți în fața unei istorii care a întunecat viața familiei tale, ca și pe a ta, amintirile tale? GS. Auden scria, "Poezia nu declanșează nimic. Ea e un mod de manifestare. O voce". Poate lucrurile nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
despre acești băieți-buni-la-toate ieșiți din facultăți, care făceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esența problemei: "Aceștia sînt niște păsări de pradă care, prin consens tacit, pregătesc pieirea țării noastre. Ei creează o atmosferă respingătoare, o duhoare pestilențială de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte există o justificare teoretică cu valoare de dogmă, adică faptul că trebuie să considerăm această drojdie dubioasă a orașelor noastre drept temelia vieții națiunii. Binecunoscuta politică de a crea urgent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prezentată ca o mărturie imposibilă de inferioritate, în stilul rece al unui raport de poliție, care înregistrează diverse infamii la secție". "Unde este Transilvania nobilă a lui Slavici sau Agârbiceanu?", întreabă Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu îi amintea de duhoarea care se înălța din Pămîntul lui Zola. Nici măcar lupta țărinimii române împotriva ungurilor nu-l salvează pe Rebreanu în ochii lui Iorga. Rebreanu încălcase regula "realist-naționalistă" a lui Iorga. El zugrăvea într-o manieră realistă (demoralizatoare, după părerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contribuit la forța comunismului”. Deposedat de charisma stranie a terorii staliniste și expus la Budapesta În toată mediocritatea sa blindată, comunismul sovietic a pierdut farmecul pe care Îl avusese pentru cei mai mulți simpatizanți și admiratori din Vest. Căutând să scape de „duhoarea stalinismului”, foști comuniști - precum poetul francez Claude Roy - și-au Întors „nările spre alte orizonturi”. După 1956, secretele istoriei nu mai puteau fi aflate În fabricile mohorâte și În colhozurile disfuncționale ale democrațiilor populare, ci În alte sfere, mai exotice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]