17 matches
-
Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți ("Potentilla erecta"), albăstriță ("Centaurea micranthos")., sipică ("Scobiosa ochroleuca"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus") sau păștiță ("Anemone nemerosa"). În vecinătatea
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau păiuș din speciile "Festuca stricta", "Festuca ruoicola", și "Festuca valesiaca". În arealul rezervației sunt remarcate mai multe creații artistice cioplite în piatră, realizate cu prilejul unor tabere de
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25%), cu o minoritate de romi (8
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și "Festuca valesiaca". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de afin (Vaccinium myrtillus); -macerat din rizomi de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea acidității gastrice. Amestecuri de plante pentru gastritele hipoacide -herba de sunătoare + herba de țintaură + rădăcini de angelica + rădăcini de obligeană + fructe de chimion + fructe de coriandru; -frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă ("foi de mamă, cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei"); nemțoaice călțunași, lupidragi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de afin (Vaccinium myrtillus); -macerat din rizomi de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea acidității gastrice. Amestecuri de plante pentru gastritele hipoacide -herba de sunătoare + herba de țintaură + rădăcini de angelica + rădăcini de obligeană + fructe de chimion + fructe de coriandru; -frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8N2, Festuco - Brometea, Festucetalia valesiacae, Cirsio - Brachypodion, Geranion sanguinei,Me., Tx. *Stachys sylvatica L. (Balbisă) - H., Euras. Frecv., z.silvostep.-e.bo.; L4TXC3U7R7N7; Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Atropion, Alnion incanae, Me. *Teucrium chamaedrys L. (Dumbăț) - Ch., Eur. centr. (Submedit) Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de pelin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
abundentă Mestecați pătrunjel proaspăt În timpul răcelii. Oferă vitamine suplimentare. Consumați vin fiert cu sare și piper, 2-3 căni pe zi. Comprese cu fiertură de mutătoare sau cu frunze și flori opărite de mutătoare, aplicate pe frunte. Comprese cu ceai de dumbăț (jugărel) sau cu Închegătoare, o lingură de frunze și flori la o cană cu apă clocotită. Spălături pe cap cu fiertură (ceai) din frunze și flori de antonică, 2 mâini de plantă la 3 litri de apă. Băi cu sare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se lua sânge de pe frunte, dintre sprâncene, prin tăiere cu briciul, În formă de cruce, de sub limbă sau dintr-o vinișoară de sub buză, de la urechi sau din vârful nasului (!?). Ceaiuri din rădăcină de dud alb, din floarea cornului, crini galbeni, dumbăț, gălbenele, flori de gălbinare, de lumânărică, din fructe de măceșe, rădăcini de măcriș, din nalbă mare, pătlagină, părul caprei, Poala Sf.Marii, rostopască, rozmarin, siminoc, stânjenei galbeni, șofran, rădăcini de ștevie, petale de trandafiri galbeni, țintaură, rădăcină de urzică creață
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
corporale, datorată unor boli, subnutriției Îndelungate, postului ținut mult timp etc, În medicina populară, erau folosite de obicei, ceaiurile din anumite plante medicinale: din cicoare, rizomi de coada șoricelului, fructe de coriandru, anason, de hamei, porumbar, frunze și flori de dumbăț, de leuștean, măcriș de baltă, mentă, pelin, șovârf, trifoiște de baltă, ventrilică, rozmarin, țintaură, coajă de scorțișoară, flori de tei, de obligeană, busuioc, muștar alb, ghințură. Pofta de mâncare crește prin consum de castraveți murați ( Între mese), de ceapă, lămâie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
flori de lungoare, o linguriță la o cană, care se bea seara, Înainte de culcare. Ceai de busuioc de câmp, o linguriță la o cană. Se beau 3-4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din frunze și flori de dumbăț, o linguriță la o cană. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din geamănariță, o linguriță la o cană. Se beau 3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din frunze și semințe de schinduf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu puțină piatră acră sau cu borax. CEL PIERIT Afecțiune care se manifestă prin apariția În jurul gurii și nasului a unor bășici mici și roșii asemănătoare urzicării, cu mâncărimi. Se tratează prin: Spălări cu fierturi din planta "cel pierit", cu dumbăț de pădure, cu faptnică, crenguțe de gutui sau de măr dulce, cu zeamă de pălămidă, păpădie, pasatul vrabiei, pelinul calului, coajă de sudoarea calului, cu ștevie sălbatică, frunze și ramuri de trandafir negru, cu urzică vie și volovatic. Oblojeli cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
multe ori pe zi, ultima seara, la culcare. Comprese sau legători la tâmple cu mentă pisată, cu frunze de varză albă sau cu cartofi cruzi, pisați și amestecați cu oțet de mere. Ceai din frunze, flori sau planta aeriană de dumbăț, Închegătoare, flori de levănțică, iasomie, flori de tei, mușețel sau dediței. Spălări pe cap cu ceai de antonică. Consum de de borș de tărâțe de grâu, de ciorbă de potroace, varză acră, moare de varză sau de "tăria" cu care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]