85 matches
-
Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci în tufani, între mesteceni. Suindu-se sus pe culme, a avut în amurg viziunea ciudată că din piatra cenușie, bătând întâi în trandafiriu și apoi învinețindu-se, a prins a ieși o dihanie un fel de șopârloiu din vremi moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Frumoasei. Dar acel clopot mic de aramă rămânea distinct și singur și-l auzeau desigur și căprioarele, în țancul nevăzut unde se opriseră. Nu multe zile după întoarcerea lui Nicula Ursake din blândețea văii, au trecut pe deasupra Preluncilor stoluri de dumbrăvenci, fâlfâind și învârtejindu-se cătră asfințit. Și la o zi după ce au trecut acele cârduri de dumbrăvenci, s-a înegurat cerul de nouri posomorâți și a prins a bate o ploaie piezișă, subțire și rece. După douăzeci de ceasuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în țancul nevăzut unde se opriseră. Nu multe zile după întoarcerea lui Nicula Ursake din blândețea văii, au trecut pe deasupra Preluncilor stoluri de dumbrăvenci, fâlfâind și învârtejindu-se cătră asfințit. Și la o zi după ce au trecut acele cârduri de dumbrăvenci, s-a înegurat cerul de nouri posomorâți și a prins a bate o ploaie piezișă, subțire și rece. După douăzeci de ceasuri de curgere, în acea ploaie subțire s-au amestecat fulgi de lapoviță; astfel că s-a așezat cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de plastic și o pătură albastră, soldățească. Parcurgea atunci, în înserat, Strada Mare (încă Republicii în acele zile epopeice ale Revoluției de la Județeană, ulterior denumită Calea Regală). Ieșea de pe Afinului, traversa Scorțarului, colț cu Caporal Târtănel Laurențiu, o cotea pe Dumbrăveanca. În dreptul Farmaciei nr. 12 (transformată mai târziu de Eminescu, nepotul dinspre verișoara Gondolina, de la Șoptireanca, a lui Cangurașu Brandabrulea, în Casa de amanet și schimb valutar „Gincarla Y Monei“), la intersecția cu Strada Mare, îl aștepta prozatorul Burtăncureanu. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
odată, înainte de Revoluția de la Județeană, cu o fată. Una, Mantinela, de-a lui Brandaburlea. Fată de treabă. Făcuse și doi ani de liceu, pe vremuri. Poate chiar ați auzit de ea. E doamnă mare acuma. Ține stabilimentul cu acadele de pe Dumbrăveanca, unde-a fost grădinița aia cu orar prelungit. N-au lăsat-o ai ei, că cică eu nu eram de familie. Că eu la calapod și ea fată cu școală. Că făcuse, de, și doi ani de liceu, pe vremurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
chira de baltă (Sterna hirundo), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chirighița neagră (Chlidonias niger), cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). În vegetație (pe dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]