78 matches
-
Și tu mereu să le-apuci? Îngere dragă, i-am zis preasupus, Pe femei Dumnezeu le-a adus Să se lungească alene în paturi, Momindu-ne dulce cu sfaturi Cum să le punem picioarele tandre pe umeri. Chiar nu te dumeri!? Mai bine scoate-ți aoreola, Desprinde-ți aripile, Și profită de milostenia ce ți-o fac, fragede, clipele, C-odată dă-n tine Ebola?! Mă simt curat ca un pahar... Mă simt curat ca un pahar Din care încă nimeni
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
fusese citit pe o pagină albă, mai expresivă decît altele pentru ochiul clarvăzător. Faptele se petreceau prin 1887, așadar la 13 ani după o altă pagină albă - celebrul capitol XII din Psevdo-kinigheticos, "cel mai plăcut pentru cititor". Rămîne să ne dumerim acum asupra genului plăcerii prezumate: să oftezi de ușurare că s-a isprăvit mai repede cartea, sau să fii lăsat în voia propriei fantezii, ispitit a preface spațiul virgin al paginii "în cetăți cu mii de minarele, în palate cu
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
parcă, roua spartă-n drum De talpa grea, tot mai șovăitoare; Îmi atîrna-n șiroaie, de pe umeri, Aripile ce trupul mi-l despoaie, Gol și plăpînd, într-un amurg cu ploaie, Aoreola-mi se-nclina spre soare, Încît de-abia-ncepeai blînd să te dumeri De nemilos de dulcea întîmplare Că eu nu mai eram Îngerul tău, Călăuzindu-ți sufletul prin hău...
Poate-am murit și nu mai știu să-ți spun... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8397_a_9722]
-
trupul alb și sfînt a-ți face Un instrument, și pentru Dumnezeu, Și pentru Diavol, susurînd a cîntec Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane Pe plăcile topite-n bulioane... Emil cel lovit cu leica în cap
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
ce-și lansa cu nevinovăție semnele trezirii și al curiozității. Noi, suntem Noi, răspunse unul cu greutate. Sunetul Îi venea de undeva de departe, de sub casca de sticlă și metal așezat deasupra umerilor. Fetița Îl privi, fără a se putea dumeri. Se mai Întinse odată vrând s-adoarmă din nou. Coborî treaptă cu treaptă cele două etaje ce-l despărțeau de parter. Licărul țigării, sporea tot trăgând mereu din filtrul strâns Între dinți. Din când În când Își aprindea bricheta, scoțând
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
vedem, am fost mânați de la spate de furia celor ce ne antrenau olimpic pentru a servi regimurilor pe care nici nu le înțelegeam, dar ne amenințau că de nu muncim pe brânci nu vom avea niciun viitor. Nu ne prea dumerisem noi în ce constă acel viitor, dar ne închipuiam că trebuie să fie ceva măreț și aducător de fericire, ca o bucată de zahăr candel cu care faci calul să urce dealul pieziș. Pentru noi, copiii războiului, primăvara s-a
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
noastră pe moș Iordan târșiindu-și pașii sprijinit în baston și-mi închipuiam că știu precis cum să-i desenez bastonul. Am întrebat, totuși: - Îl fac și pe moș Iordan? Domnișoara Iulia a rămas perplexă. - Care moș Iordan? După ce s-a dumerit, a zâmbit. - Fără moș Iordan, numai bastonul lui! Am luat condeiul cu mâna stângă (pentru că sunt stângaci) și am tras o linie tremurată pe toată tăblița cu o îmbârligătură închipuită de mine drept cap de baston. - Nuu! S-a speriat
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
nimănui! Noi, fetițele, știm să păstrăm secretul, însă voi, băieții sunteți niște proști! - Ba știm! Am răspuns noi contrariați. - Ba nu știți! A râs fetița, făcându-ne în pumni: sâc, sâc! Noroc că a sunat clopoțelul. Eu, însă, m-am dumerit că toți copiii din clasă erau „prietenii” domnișoarei Iulia, că trebuia să fie secret, care secret era spus în mare taină de toți, la toți. Nu îmi rămânea decât să respir adânc parfumul de liliac atunci când domnișoara Iulia trecea pe lângă
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
uimitor, știu, însă nevoia acestui bărbat, ce își găsea atât de bine locul în sufletul său, tronând cu multă fală și întâietate, mai uimi și pe alții. Astfel, nu-i niciun secret că atrase curând atenția tuturor celor din jurul său, nedumerindu-i cu aceste idei ale sale bizare și de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai cu seamă, atrase atenția familiei sale, care - în mod firesc, de altfel -, socotindu-l la ananghie, nu a întârziat deloc să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
termină și părțile se împacă. - Asta e un fel de sentință, nu? găsi avocatul să spună prefirând pe buze un zâmbet plin de înțelesuri. - Dacă altă cale nu e! Oaspetele își șterse subit zâmbetul asigurându-l pe staroste că se dumerise cum devine cazul. - Am înțeles, spuse el, dar bulibașa era convins că acesta era departe de a pricepe legile lor. În sinea sa avocatul gândi: țiganii sunt ca un cântec misterios, îl asculți, te răscolește, dar nu-l poți pătrunde
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
curios să stea gol În ploaie și nu s-a lămu rit dacă asta-i place sau nu. S-a lăsat stropit câteva minute și s-a simțit treptat din ce În ce mai În largul lui, cu toate că nici după ce Închisese robinetul nu se dumerise de avantajele acestei noi metode de spălat. Cel puțin era din nou curat. Îi fusese tare nesuferit să poarte o săptămână Întreagă aceleași haine și să fie luat drept un copil al străzii. Așa se-ntâmplase, de pildă, cu un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
este nânașu, ai înțeles? Părinte Visarioane, ia-l de aici, spovedește-l cum știi mai bine, sparge-i rozeta, spânzură-l de limbă, rupe-i coastele, vreau să știu și ce lapte a supt de la mă-sa, iar până mă dumeresc ce hram poartă, îi dau canon să rânească în porcărie toată ziua. 48. Starețul, fost maior de securitate al direcției de informații, Consiliul Județean Buzău, secția anchetă și cercetări penale. Chiaburii semnau cu ochii închiși colectivizarea după ce tovarășul comandant îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iluzii. A mai trecut un an cu țîrÎita asta care a apucat totuși să umple o ulcea. Floare nu ținea Însă banii la vedere. Îi cosea și-i descosea dintr-o pernă din odaia ei. Scrisorile de la bărbat Îl ne dumereau și pe preotul care i le citea și i le deslușea. Pomean folosea de la o vreme niște cuvinte de toată mirarea, spunea bunăoară că basu’ lui Îi iriș, că șede la ofis pînă seara tîrziu și că acasă Îl duce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nevoia acestui bărbat, ce își găsea atât de bine locul în sufletul său, tronând cu 44 Rareș Tiron multă fală și întâietate, mai uimi și pe alții. Astfel, nu-i niciun secret că atrase curând atenția tuturor celor din jurul său, nedumerindu-i cu aceste idei ale sale bizare și de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai cu seamă, atrase atenția familiei sale, care - în mod firesc, de altfel -, socotindu-l la ananghie, nu a întârziat deloc să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rezultatele experimentului poliției care, construind o păpușă de aceleași dimensiuni și greutate cu ale victimei, a căutat să descopere locul probabil de unde a fost aruncată aceasta, calculat în funcție de amplasamentul bancului de nisip unde a fost găsită. Abia apuc să mă dumeresc asupra unor fracții de pe a cincea coloană, căsuța hașurată în albastru, care reprezentau forța de frecare, viteza probabilă cu care corpul s-a scufundat, viteza de înaintare etc., pentru că, iată, agitat, colegul sfioasei prezentatoare găsește lângă piciorul scaunului un alt
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mașină de citit gîndurile (naivitatea celor șapte ani ai mei "concura" cu romanul lui André Maurois), că posedă forțe supranaturale, că... Așa a pătruns în mintea mea cuvîntul "psiholog", și mare mi-a fost mai tîrziu dezamăgirea cînd m-am dumerit cum stau lucrurile în realitate: că psihologia se ocupă de senzații și percepții, de atenție, memorie, imaginație, de gîndire, limbaj, voință, temperament, caracter - iar în stabilirea raporturilor dintre cauză și efect se află pe unul din ultimele locuri, la întrecere
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
părintele" e ovaționat frenetic de adunare, care hotărăște continuarea grevei. După cîteva minute, în spatele scenei, călugărul își reia ținuta civilă și părăsește calm clădirea Universității, pe care ulterior agenții forței publice o vor răscoli îndelung și zadarnic; "nu s-au dumerit niciodată cum de-l văzuseră pe călugărul Anania intrînd și nu-l mai văzuseră ieșind. Deveneam, și pentru ei, un mit." Exmatriculat din Universitate, fostul conducător al grevei pleacă din nou în pribegie. încercările, repetate, de a reveni la Cluj
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
zi, curiozitatea mea a fost mai mare decât teama. Îmi spuneam: uite că acum mă uit la ele și...nimic. Vraja lor nu mă atinge. Mă miram de ce nu mă face să bombăn, să mârâi, să latru. Și m-am dumerit. Vrăjitoarele astea îi făceau să bombăne numai pe aceia pe care se supărau. Adesea am văzut-o pe soră-mea aruncând cărțile. De aceea am început să le mângâi, să le spun „măi, măi” și să le zâmbesc. Și ele
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
plete albe curgându-i pe umăr. — Ia zi, moșule, merge treaba? - întrebă Vodă zâmbind. — Aud? - făcu buimăcit moșneagul, care era nițel surd de-o ureche. — Treaba! - strigă Vodă și făcu un gest care imita săpatul. Merge treaba? — Merge, merge! - se dumeri moșneagul. Foarte bine, bravo! zise Vodă dând pinteni armăsarului. După ce alaiul se pierdu spre palat, moșneagul se întoarse spre un târgoveț înalt și somnoros ce stătea lângă el: — Cine-a fost ăsta, bre? — Ăsta? Vodă! — Vodă! - făcu răzășul. Păi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
microfilmate, au fost puse pe durată nelimitată în seifurile care ascund secrete murdare « de interes național ». Să ucizi un viitor foarte mare poet al țării, înzestrat cu daruri celeste, adăpându-se cu lăcomie din sevele pure ale acestui pământ, brusc dumerit asupra jugului, minciunii și ororii, precis de neînduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea”. De asemenea ziaristul și apropiatul prieten până la
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
auzit că ai învins astăzi. - Da de unde știi, că nu te-am mai văzut prin preajmă. - Ei, am și eu antenele mele. Nu puteam să pierd timpul pe acolo, mă așteptau copiii. - Ai copiii? - Douăzeci și opt. - Câți? întrebă el mirat, apoi dumerindu-se, ești profesoară? - Ei, mi-ar fi plăcut mie... profesoară de istorie... sunt doar educatoare, dar e bine și așa. - Aha, acesta este motivul pentru care călătorești prin timp.... Mi-ai promis că îmi spui povestea păstoriței. - Păi, chiar nu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
avea biletul în mână. Atunci cine l-a sustras așa de repede? Era furioasă la culme. Cum toți elevii s-au grăbit să părăsească clasa, nu mai avea pe cine să-și verse întreaga furie. Ieși val vârtej din clasă, nedumerind elevii pe lângă care trecea, aceștia neștiind ce putea să o înfurie atât de tare pe profă. Raul găsi grupul de fete în curtea liceului. Pe lângă Brigitté și Emanuele, se mai afla și Aveline, Maria, Nicoleta și Elvira, colege care făceau
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În dimineața aceea exulta de viață ca un adolescent. Se trezi în fața unei florărese cumpărând un buchet viu colorat, pe care îl dărui vânzătoarei de la ziare cu stângăcie și emoție, nedumerind biata făptură. Reveni mai curând acasă, scurtând plimbarea matinală. Pe drum, zâmbea trecătorilor. Chiar mimă săriturile peste un șotron desenat de picii de pe aleea lui. «Ce l-o fi găsit?», se întrebau cunoscuții. Aproape uitase de anunțul matrimonial trimis la
MATRIMONIALĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341637_a_342966]
-
puterea mântuitoare a lui Dumnezeu”, și tot Crucea conferă monarhilor puterea care: „este slujitoare a lui Dumnezeu și răzbunătoare a mâniei Lui asupra celui ce săvârșește răul.”(I Corinteni, 1,18; Romani 13, 4), În prima fază până s-ar dumeri, până a fi copleșiți de Biruința Împăratului și până a apărea invidia celor răi, Senatul i-a conferit lui Constantin titlul de Maximus Augustus. Peste acest titlu, care nu-l măgulea deloc, Constantin a așezat nimbul Edictului de la Mediolanum, din
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
avea biletul în mână. Atunci cine l-a sustras așa de repede? Era furioasă la culme. Cum toți elevii s-au grăbit să părăsească clasa, nu mai avea pe cine să-și verse întreaga furie. Ieși val vârtej din clasă, nedumerind elevii pe lângă care trecea, aceștia neștiind ce putea să o înfurie atât de tare pe profesoară. Sorin găsi grupul de fete în curtea liceului. Pe lângă Ramona și Angela, se mai afla și Simona, Maria, Nicoleta și Elvira, colege care făceau
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]