8 matches
-
Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion Istrati”. Asta însemna, în schemele literare ale timpului, că era vorba de un personaj pozitiv, întruchipând pe țăranul nu tocmai dumerit dar care aprobă orice măsură politică și care în final ajunge un cetățean lipsit de griji. Datorită unor păhărele de vin acru, căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
învoielile de chirii. Ajunși acasă, i-a întâmpinat mama Elena, care-i aștepta cu nerăbdare, întrebându-i dacă au făcut tot ce își puseseră în gând; - Da, mamă, am făcut totul, și am luat și medic amentele matale. Suntem mai dumeriți și cu prețurile și cu politica, o să vă spună el, tata socru mai de-a măruntul cum stă această treabă, cât mergem pe drum până la Cursești-Vale, dacă vreți să știți. Putem de acum să mergem către casă; - Bine, atunci hai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
90 - continua vocea din off -, când mulți dintre români ieșeau nedumeriți din comunism, Dan Voiculescu a decis că presa poate fi o afacere, dar și un cadou pe carel face românilor.“ Spre deosebire de ceilalți, dumnealui a ieșit din co munism foarte dumerit. La dumerirea lui au contribuit, desigur Crescent și toate celelalte firme ale Securității. Dar el e doar un suflet nobil, care a vrut să facă daruri poporului... Despre aceeași noblețe, cu care răspunde tuturor răutăților, ni sa vorbit și în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
simt gândul fetiței atât de intens, încât îmi revine pentru o secundă visul că înot prin aer, înălțându-mă ușor, și deodată văd cu mirare cum fetița mică și abătută pare să se înalțe brusc în fața mea. O măsor ne dumerită și o zăresc călcând pe aer ca pe niște trepte nevăzute du când tot mai sus, înspre un nor alb șugubăț care pare să o aș tepte, iar fetița se pierde cu ghiozdan cu tot în nor, călcând apăsat, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
in-teres lumea publicității. Întrucît lumea în care trăim e pătrunsă tot mai temeinic de un duh al reclamei, am deschis revista cu vădită curiozitate. Stările prin care am trecut nu sînt lesne de descris: mai întîi ne-am încruntat ne-dumeriți, crezînd că doar ni se pare, căci pe prima pa-gină ne întîmpină cu litere de-o șchioapă un titlu emblematic pentru conținutul agramat al revistei - Publicitarii viitorului -, apoi am căscat ochii mari de uimire neștiind cum să numim limba pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
lui Neculai. Având șapca împinsă la ceafă, magazionerul ieșea dintr-o cămăruță și, cu gura la urechi, își înfigea pântecul rotund în mulțime. - Arde-o, Neculai ! Îngroșând grămada, alți curioși făceau roată în jurul oratorului. Câte unul înălța gâtul pentru ca apoi, dumerit, să plece. Neculai povestea Facerea lumii. Intona apoi un cânticel despre fata „săracă, fără crezământ, hulită și orfană”... Abia când toți pustiiau locul, pleca și predicatorul, legănându-și fundul. Odată, după ce vorbise, Neculai sări peste marginea șanțului și se tologi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
se trezi, auzi un glas străin lângă dânsul. Simțământul de grea osteneală îi zăcea și acum în oase, încît nici nu ridică pleoapele, căznindu-se doar să recunoască glasul care-i mormăia în urechi: " E doctorul Meyer! se gândi apoi dumerit. Vasăzică, sunt bolnav..." Deschise ochii să se convingă. Privirea lui întîlni pe Ilo-na, care stătea la picioarele patului și care, văzîndu-i mișcarea, strigă cu o izbucnire de bucurie: ― Domnule doctor, uite, uite că s-a deșteptat! Doctorul Meyer se plecă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Ia uitați-vă: e „mijlocașul” lui Ion Istrati. Nu mi-am dat seama de unde trăgea gazetarul concluzia că țăranul limbut ar fi mijlocaș. Pricepusem însă că-l băga întro schemă la modă în literatură. Ficțiunea înfățișa un personaj nu tocmai dumerit, dar guraliv, și care, aprobînd politica zilei, devenea în felul acesta fericit. Aparențele chiar arătau că mustăciosul se afla în faza asta datorită nu atât măsurilor luate de guvern cît, mai ales, unui anume număr de pahare cu vin acru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]