57 matches
-
sufletului, să mai aștern amintiri despre emoții neîmpărtășite, să mai aștern câte ceva din aceste spectacole ale lumii și îmi doresc ca scrierile mele să trezească în cititori un fel de spectacol în care fiecare să fie personajul principal și să dumice fărâma de emoție trecătoare. Mi-ar place să am motive că în scrierile mele să vorbesc despre niște valori ale românilor care acum stau pitite pe undeva așteptând să țâșneasă din adâncul ființei lor, valori care ar putea fi cu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Litere împrăștiate alcătuiesc milioane de cuvinte simple sau elevate, înnodate cu înțelesuri și subînțelesuri în fiecare din noi, transmit bucurii și dezamăgiri, informații pe care le receptăm cu ajutorul lor, creierul dumică totul noi nu facem decât să ne folosim de ele, indiferent dacă le-nțelegem sau nu, pentru că altfel am fi surdo-muți. Surdomuții nu vorbesc, nu aud, dar se-agață de gălăgia interioară, gesticulând prin semnele lor, alcătuind și ei aceleași
LITERE ȘI CUVINTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1471619944.html [Corola-blog/BlogPost/342743_a_344072]
-
roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
taie umbre feliiScrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsitTu mi te-ascunzi că un verb într-un schitTrec oameni triști, vara n-a mai venit...Că la ospăț ies nebunii pe drumDrepți că un zid, dar cu sânge pe dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un tren fumuriuBate un vânt de sfârșit vișiniuMăștile curg cenușiu pe sub chip...Lebădă mea, să dansăm pe asfaltDansul confuz, de plictis și amarCearnă
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc de pace-ntru harpe - tainele cerului - păsărilor și înțelept subpământului șarpe ei sunt magii - harnici meșterii înaltului și întregului - acolo unde - pe la încheieturile casei - au început să dumice căpătâiele și să-mbăloreze frâiele - să surpe și să sâsâie sfruntat - limbile josului - înjosirii - ale frământului și frângerii firii - acolo unde vipera singurătății a vomat partea - înnegurând buna măsură și cartea ei dau fântâni de cerbi însetaților și verde-nfrunzire de crengi
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
la Școala Iubirii de Dumnezeu și de aproapele, se face un sacerdot în Cuvânt, în simțire, în inimă. Faptul că el dorește să împărtășească din preaplinul său sufletesc este cu atât mai onorabil. Este un act JERTFELNIC. Se împarte, se dumică, se cuminecă, se fărâmițează, adăugându-se și înmulțindu-și ființa, sporind în virtuți și-n demnitatea lui de creștin autentic. El este mai degrabă, aidoma vameșului care, la ușa templului, a îngenuncheat, bătându-și pieptul și spunând cu lacrimi în
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
spun dezvoltare)./ Si prevăd prin veacuri a ei înălțare!” După ce a părăsit America, Charlie Chaplin a declarat: „Nu mai am nimic de aface cu America. Nu m-aș mai întoarce acolo, nici dacă Isus Hristos ar fi președinte!“ Am terminat de „dumicat” cartea Domnului scriitor Constantin T. Ciubotaru Acum pot să spun că sunt mai bogată, am și eu acum muțumită acestui scriitor drag inimii mele, pe care îl prețuiesc în primul rând ca pe unul dintre cei mai cunoscuți, prolifici și
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
prăvale muntele-n timpane, /de parcă ne-am munci într-un cavou / să ne zdrobim truditele ciolane. / Și cum prin pâclă ne mișcăm înceți, /ni-s tâmplele un scrâșnet de motoare /și-n loc de mâini par-cam avea lopeți / și-am dumica șenile sub picioare. Iar către zori, împovărați de răngi, /de-ngenunchem pe deal ca pe-o Golgotă, /ne pare ceru-ntrezărit prin crengi, /halucinant, ca cea din urmă cotă. (Golgotă). Din rănile crucificatelor iubiri în sufletul său au odrăslit fărâme de
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1437606602.html [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
ei. Era o gospodină extraordinară. Țin minte că duminica ne tăia câte doi pui, îi punea la saramură cu usturoi după ce-i frigea în țăst cu turtă. Mamă ce mâncare regească. Și acum mă gândesc cum o savuram. Apoi lapte dumicat cu turtă. Alt deliciu. Nu mai vorbesc când scotea din garniță ce sărbătoare era. Practic am copilărit împreună cu fratele și verișoara pe o cergă sub dud. Ei, bunicii erau plecați cu treburi iar noi singuri stăteam închiși în curte. Aveam
Adi Popescu: O copilărie fericită by http://revistaderecenzii.ro/adi-popescu-o-copilarie-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
Ciobănașu, Mihai Ababei, Viorel Teodorescu, Pavel Matei, Cristinel Popescu, Vlad Bezerghianu, Ștefan Lupuțoc, Florin Leanca, Viorel Scrobanița, Valentin Dănilă, Cristian Iațu, Mitică Colodiuc, Viorel Pelin, Dan Aivănesei, Viorel Ciobanu, Paul Chebac, Minelas Irimia, Sebastian Florea, Lucian Beresteanu, Andrei Vasile, Dan Dumici, Valeriu Babei, Silviu Daniliuc, Iulian Culinca, Silviu Pancu, Vasile Melniciuc, Vasile Murusac, Romică Burdujoc, Mihai Burdujoc, Cristian Gîtman, Dan Crăciun, Ioan Dănilă, Costică Mirăuțe, Marcel Surciuc, Petru Gireadă, Felix Irimia, Cristian Daniliuc, Cristian Munteanu, Cristian Hrab, Dumitru Pădurariu, Gabriel Monoranu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157691_a_159020]
-
Ciobănașu, Mihai Ababei, Viorel Teodorescu, Pavel Matei, Cristinel Popescu, Vlad Bezerghianu, Ștefan Lupuțoc, Florin Leanca, Viorel Scrobanița, Valentin Dănilă, Cristian Iațu, Mitică Colodiuc, Viorel Pelin, Dan Aivănesei, Viorel Ciobanu, Paul Chebac, Minelas Irimia, Sebastian Florea, Lucian Beresteanu, Andrei Vasile, Dan Dumici, Valeriu Babei, Silviu Daniliuc, Iulian Culinca, Silviu Pancu, Vasile Melniciuc, Vasile Murusac, Romică Burdujoc, Mihai Burdujoc, Cristian Gîtman, Dan Crăciun, Ioan Dănilă, Costică Mirăuțe, Marcel Surciuc, Petru Gireadă, Felix Irimia, Cristian Daniliuc, Cristian Munteanu, Cristian Hrab, Dumitru Pădurariu, Gabriel Monoranu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157691_a_159020]
-
Ciobănașu, Mihai Ababei, Viorel Teodorescu, Pavel Matei, Cristinel Popescu, Vlad Bezerghianu, Ștefan Lupuțoc, Florin Leanca, Viorel Scrobanița, Valentin Dănilă, Cristian Iațu, Mitică Colodiuc, Viorel Pelin, Dan Aivănesei, Viorel Ciobanu, Paul Chebac, Minelas Irimia, Sebastian Florea, Lucian Beresteanu, Andrei Vasile, Dan Dumici, Valeriu Babei, Silviu Daniliuc, Iulian Culinca, Silviu Pancu, Vasile Melniciuc, Vasile Murusac, Romică Burdujoc, Mihai Burdujoc, Cristian Gîtman, Dan Crăciun, Ioan Dănilă, Costică Mirăuțe, Marcel Surciuc, Petru Gireadă, Felix Irimia, Cristian Daniliuc, Cristian Munteanu, Cristian Hrab, Dumitru Pădurariu, Gabriel Monoranu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157691_a_159020]
-
conținând rezerva euharistică ce fuse sfințită cu un an înainte (în joia mare a anului trecut). În același timp în chivot se pune cutiuța cu noua rezervă euharistică, și anume agnețul sfințit în ziua însăși (și care urmează a fi dumicat în marțea paștilor). Tot în Joia Mare după liturghie, crucile și icoanle din biserică și mai ales de la iconostas se acoperă cu fașe violete sau negre. Încă o specificitate: în joia mare, după liturghie, preotul nu consumă ce rămâne în
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovaca, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromâna precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovaca), "cap" „tap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornuta”), "košár" „cosar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lâna de culoare închisă” (vezi „murg”), "puțiră"/"putyra" „puțină” (cu rotacismul „n
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
pună în umbră încercările mele chinuite, mecanice, de a juca rolul gazdei. O uimea pe ziaristă cu amănunte legate de viața ei super-strălucitoare, fără a da vreodată impresia că se laudă, iar eu încercam să zâmbesc și înghițeam cu noduri dumicat după dumicat. Uneori - și puțin mai des decât aș fi vrut - uitam să iau prima porție de desert; prăjitura cu cremă de ciocolată, sau orice am fi comandat, zăcea în mijlocul mesei, parcă zvâcnind, și, în cele din urmă, Brooke spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și mâncai ca porcu’... Mâncai toată ziua verdeață. Și mâncam sfeclă furajeră... Ne duceam cu lingurile și scormoneam cu ele și beam suc de ăla de la sfeclă... Sau, cu coada lingurii, că le ascuțiserăm pe pietre, tocam mărunt verdeață, o dumicam cu lingura și făceam glume: „Ia, bă, clorofilă, ia vitamina, băi, ia vitamina!”. Dar am auzit că unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care, dacă dădeau de vreo sursă din asta, mâncau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți place?“; și un pasaj triumfal, aproape singurul amănunțit descriptiv, marele iluzionism al furtunii: „Am săltat / Pe vasul regelui, stârnind uimire / La prova, înăuntru, în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe catarg, / Pe vergi și pe bompres, apoi din flăcări / Mă-ntorlocam; mai iute și năprasnic / Ca fulgerul lui Zeus, vestitor / Al trăsnetului crunt; jurai că focul / Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
putem da în memoria noastră apariția, evoluția tehnicii și înțelegerea general umană a alfabetului de semne și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
starea de confuzie, impresia de plutire, nesiguranța în fața inexplicabilului anunță invazia sentimentului de dragoste. În timpul unei întâlniri misterioase, între lumea de sus și lumea de jos, între concret și abstract, se transmite o stare euforică exprimată prin versul "te-ai dumicat în mine vaporos". În poezia Morgenstimmung erosul este înțeles ca o atracție a contrariilor: "Eu veneam de sus, tu veneai de jos/ Tu soseai din vieți, eu veneam din morți". În antiteză se află bărbatul și femeia. El, întruparea principiului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți place?“; și un pasaj triumfal, aproape singurul amănunțit descriptiv, marele iluzionism al furtunii: „Am săltat / Pe vasul regelui, stârnind uimire / La prova, înăuntru, în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe catarg, / Pe vergi și pe bompres, apoi din flăcări / Mă-ntorlocam; mai iute și năprasnic / Ca fulgerul lui Zeus, vestitor / Al trăsnetului crunt; jurai că focul / Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
gust, uneori amară, alteori împuțită și iată că trăiești. Nu trăiești cu pâine, „ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”, care ți se face „hrană, și acoperământ, și purtare de grijă”. Prin acest Cuvânt, pe care-l dumici pentru prima oară, cu gust dulce, sățios, nu vei muri, ci vei trăi să-ți desăvârșești ființa, să-ți împlinești misiunea între frații tăi pe pământ, să poți mulțumi lui Dumnezeu că te-a creat duh din Duhul Lui nemuritor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și mâncai ca porcu’... mâncai toată ziua verdeață. Și mâncam sfeclă furajeră... Ne duceam cu lingurile, și scormoneam cu ele și beam suc de ăla de la sfeclă... Sau, cu coadă lingurii, că le ascuțiserăm pe pietre, tocam mărunt verdeață, o dumicam cu lingura și făceam glume: Ia, bă, clorofilă, ia vitamina, băi, ia vitamina! Dar am auzit că unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care dacă dădeau de vreo sursă din asta mâncau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai bune din Paris"), cu ceai aromat, zâmbete curajoase și umbre de lacrimi. Trei săptămâni, înapoi pe Saint-Germain și rue Saint-Dominque sau, mai târziu, pe rue Monge, pe lângă magazinele de trandafiri, bijuterii afgane, pe lângă Cluny și rue de la Harpe, am dumicat episoade și istorii, piese dintr-un puzzle gigant, uneori perfect îmbinat, alteori cu goluri. — Plătesc chirie aici. Apartamentul este tot al institutului, mi-a fost dat imediat după moartea lui Emmanuel. Niciodată nu am vrut să fiu proprietară. Asta e
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]