1,127 matches
-
Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
că există un cifru și o țesătură care coagulează lucrurile". Și pe un ton peremptoriu: "Sînt sigur că există Paradisul, pentru că mi-l amintesc". Dar despre ce fel de Paradis e vorba? De unul material, în prelungirea realului, în care dumnezeirea e mai curînd difuză, nedesprinsă de starea modelării solemne a elementelor, dar și de cea a familiarității cu celulele, cu spețele mărunte, cu emanațiile discrete ale vegetalelor: "Am simțit mîinile zeului frămîntînd lutul, apa și sarea, cimbrul și ienupărul, munții
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
ai cîntat în somn Șirul vieților mele Pleca la război Despre noi doi N-a fost să fie Ruginită, malignă Șansa pierdută De singurătate În patul nostru A închis ochii pe veci Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde scântei Pentru că te-am iubit Surdă si chioară Vechea mea suferință Cântă la harpă În tăcerea apusului Se-aude deja La trap, în zale, vuind Ziua de mâine Despre trecerea timpului Dintr-un secundar Din zori până seara Picură
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
de carte am ajuns a reconstitui zidirea literară ridicată de mâini românești și să aștern înaintea domniilor voastre un tablou multicolor, al cărui fond e luminat de lumina roșiatică a focului de veci și deasupra căruia se înalță cu majestate slava dumnezeirii.” Era încredințat că documentele la care se referea au o mare importanță literară, „căci ele reprezintă o parte din literatura noastră, asupra căreia s-a întipărit mai mult decât pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Nistorescu — de-a dreptul remarcabile. Adevărul gol-goluț e că mi s-a făcut o enormă scârbă de viața politică și publică din România. A scrie la nesfârșit despre elucubrațiile lui Vadim te poate îmbolnăvi. Transformarea României într-un fel de dumnezeire ambulantă, cu centrul oriunde e-un pesedist și raza nicăieri, e-un semn de moarte timpurie a lumii în care ni se pare că trăim. Întâmplări culturale m-au dus în ultimele luni în câteva orașe mari din vestul țării
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
rămas captivă în convenția postbizantină, din punct de vedere stilistic, și în abstracțiunea tipologică, din punct de vedere al reprezentării, despre sculptură nici nu poate fi vorba. Fidel prin tradiție și prin subtile ambalări teologice unei viziuni platonico-iudaice, veterotestamentare, asupra dumnezeirii, una acorporală și nonvizuală, creștinismul oriental și-a însușit cu o anume vehemență, de cîteva ori de-a dreptul fundamentalist și belicos, interdicția decalogului în ceea ce privește ,,chipul cioplit”. Chiar și numai distrugerea sălbatică a imaginilor, șirul de excomunicări și dezbaterile fără
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
interontică a treimii, a triunghiului, a unei unități alcătuite din forțe neantagonice, independente. Pentru sfinții părinți, pentru Ioan Damaschinul sau Grigorie Sinaitul, monada se mișcă spre diadă și se oprește în triadă, Sfânta Treime fiind, de fapt, acel unu al Dumnezeirii creștine. Dar numărul trei este și numărul echilibrului, numărul magic al alegerilor din basme și legende, numărul virtuților etice, precum speranța, credința și iubirea. Triada caracterizează orice act creator și unește autorul de procesul creației și de sursa acestuia. Dar
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
și naivă pur și simplu, în a căror construcție hieratica postbizantină este înlocuită cu narația hazoasă despre sărbătoare, miel, cîine, biserică și popă, prezențe în primul rînd anecdotice și grotești și într-o mult mai mică măsură receptacule pentru lumina dumnezeirii și buni conductori pentru voltajul înalt al trăirii mistice. Cît de necesare mai sînt astăzi aceste expoziții și cîte șanse reale mai au ele într-o lume în curs de normalizare sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Ai vină? Am vină?... Și bucuria mea, rotundă, netroienită, cu fața Întoarsă spre corbul Atenei, cu aripile larg desfăcute spre stele ce mă despart de tine, În noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos mă-ntinerește, slava Sa, Pomul Vieții slujind. Lumina Lumii ești, Doamne, cum merele-n pom, cunoaștere mută, celestă robie de tine, de tine, naștere și nemurire avută! În bușteanul aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
În cele ce urmează vom încerca să medităm la „Dumnezeirea cea de necuprins în scris” și „Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
În cele ce urmează vom încerca să medităm la „Dumnezeirea cea de necuprins în scris” și „Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
curat păstrată numai la părinții răsăriteni, în vreme ce în Occident consideră că a fost afectată de panteism. El zice: «Mistica apuseană este, sub influența lui Plotin, monoteistă în sensul îngust la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea persoanelor în dumnezeire. Chiar mistica noastră modernă in legătură cu Hristos vorbește, precum se știe, aproape numai despre Mântuitorul divin, ceea ce înseamnă că ea vede în Hristos numai pe Dumnezeu și dumnezeirea Sa. Biserica veche și, cu ea, Simeon (Noul Teolog), vedea în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea persoanelor în dumnezeire. Chiar mistica noastră modernă in legătură cu Hristos vorbește, precum se știe, aproape numai despre Mântuitorul divin, ceea ce înseamnă că ea vede în Hristos numai pe Dumnezeu și dumnezeirea Sa. Biserica veche și, cu ea, Simeon (Noul Teolog), vedea în Hristos, dimpotrivă, ceva mai mult: ea vedea în El pe Fiul ... Noi ne închidem față de un lucru care pentru Biserica veche era hotărâtor și prin care ea se deosebea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
această lucrare, combină ideile de μετουσία și θέωσις, evidențiindu-le sinonimia prin sublinierea faptului că, deși Dumnezeirea nu participă la nimic efectiv, pentru că transcende toate realitățile, totuși, în Hristos, natura umană a fost făcută cu adevărat să participe la chiar Dumnezeirea Însăși (εἰςτὴντῆς θεóτητος μετουσίαν); iar în tratatul său, Despre desăvârșire, merge mai departe și declară în mod explicit că Hristos nu s-a mulțumit să-și unească firea umană cu cea divină, ci, prin dinamica Întrupării, va permite și ființelor
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
idee de imitare în genuinul ei sens, care e acela de a căuta, a reproduce o imagine, ci s-a preferat sensul de urmare a lui Hristos. Nu imităm pe Dumnezeu fără ajutorul Lui, nu putem deveni simpli mimi ai Dumnezeirii, nu întreprindem o activitate mimică exterioară, doar de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și urcușul în virtuți și în viața duhovnicească este o realitate interioară ce nu se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
niciodată obține identitatea de natură cu El (τὴν τῆς ϕύσεως ìδιότητα). Sfântul Grigorie de Nazianz ne învață exact același lucru<footnote P. G. XXXVI, col. 628C. footnote>. Cu toate că Sfântul Grigorie al Nyssei vorbește despre un „amestec al sufletului uman cu dumnezeirea”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 77A. footnote>, el nu concepe unirea cu Dumnezeu în sensul unei absorbții a omului de către Creator. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
-L despărți pe om de Dumnezeu printr-o prăpastie de netrecut, omul și Dumnezeu rămânând două existențe paralele și independente care nu se întâlnesc niciodată. Dacă am putea la un moment dat să participăm într-o oarecare măsură la esența dumnezeirii, care pentru noi este cu neputință de înțeles, nu am fi ceea ce suntem, ci dumnezei prin natură. Dar noi suntem ființe create, chemate de Dumnezeu să devenim prin har ceea ce este El prin natură. Dacă am participa la esență, Dumnezeu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
sau ființa Sa, de aceea el preferă termenul lui Dionisie de supraesență, pentru a desemna ceea ce nu poate fi cunoscut. Dacă Dumnezeu rămâne necunoscut în ființa Sa, El se face cunoscut prin energiile Sale la care poate participa omul. Energiile dumnezeirii sunt distincte de ființa dumnezeiască dar nu sunt despărțite de ființă. De aceea, când credincioșii primesc pe Sfântul Duh, și prin Duhul, întreaga Sfântă Treime, căci Persoanele Sfintei Treimi se conțin și se dăruiesc reciproc, primesc darurile, adică lucrările Treimii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
supraființială, zice Palama, ca una ce e mai presus de orice nume. Chiar și numirile ce și le-a dat Domnul însuși: Eu sunt cel ce sunt, Dumnezeu, lumina, adevărul și viața, numiri pe care teologii le atribuie prin excelență dumnezeirii celei mai presus dumnezeire, și acestea sunt nume de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe ori, sfântul Grigorie Palama evită termenul de esență (ούσία), găsindu-l nepotrivit, insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
una ce e mai presus de orice nume. Chiar și numirile ce și le-a dat Domnul însuși: Eu sunt cel ce sunt, Dumnezeu, lumina, adevărul și viața, numiri pe care teologii le atribuie prin excelență dumnezeirii celei mai presus dumnezeire, și acestea sunt nume de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe ori, sfântul Grigorie Palama evită termenul de esență (ούσία), găsindu-l nepotrivit, insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin natura sa. Esența, ființa
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Sfintei Treimi. Energiile divine nu sunt un intermediar între Dumnezeu și om, sau emanații ale Lui, ci sunt Dumnezeul cel viu în acțiune, de care isihaștii se bucură prin vederea față către față, lumina necreată fiind însăși manifestarea, revelarea acestei dumnezeiri. Ele sunt manifestări libere și voluntare ale Divinității comune celor trei Persoane dumnezeiești, prin care Dumnezeu intră în contact cu omul și cu întreaga creație. Dar energiile necreate nu vor fi efecte străine esenței divine, și nici acte exterioare lui
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin care se arată și se așază în cei vrednici Dumnezeu<footnote Idem, Apologie mai extinsă, în Viața ..., p. 240. footnote>. Harul divin e necreat și nedespărțit de ființa divină. El este lucrarea îndumnezeitoare, care, zice Palama, se numește și dumnezeire și principiu al dumnezeirii și îndumnezeire, după care se varsă, se dă și se trimite cel ce e pretutindeni și statornicit durabil într-o identitate nemișcată<footnote Ibidem, p. 230. footnote>. Unirea omului cu Dumnezeu este una lipsită de confuzie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]