137 matches
-
arhaizant/modern. Nu e indiferent nici factorul eufonic: unele secvențe sînt evitate, în genere sau în anumite contexte, din cauza formei lor sonore. Dincolo de toate acestea, e probabil să intre în discuție, în cazul adverbelor, nuanțe aspectuale: accentuînd caracterul repetitiv sau durativ al unei acțiuni (în cazul mereu / totdeauna această ipoteză mi se pare demnă de luat în considerație). De obicei dicționarele noastre nu indică asemenea deosebiri, iar proba contextului, verificarea compatibilității, e de multe ori neconvingătoare. Fenomenul are însă și un
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
al poemului Avatar este chiar luna. „Raza lunii” desemnează lumina ce pătrunde în noaptea succesivă tranșării crunte a conflictului cu gnomul. Ca și fulgerul, raza face legătura dintre cer și pământ. Dar, spre deosebire de fulger, care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-o luptă fără menajamente. Supraviețuitorii se odihnesc, „pe marginea genunii”. Aceasta poate fi oriunde, inclusiv „la
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
românești s-au ocupat destul de puțin de exprimarea aspectului, adică a felului în care e prezentată în enunț desfășurarea acțiunii: ca petrecîndu-se într-un interval scurt și neanalizabil (momentan, punctual) sau într-unul întins în timp și descriptibil din interior (durativ), ca act unic sau repetat, cu focalizare pe începutul evenimentului, pe continuarea sau pe încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de exprimare a diferențelor
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
forme și reguli morfosintactice la cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă și așteaptă", "se apucă și cîntă"; a lua și a da apar mai ales la imperativ "ia și mănâncă", "dă-i și
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
sugerează acea atmosferă de dezolare, o acțiune trecută dar neterminată, în continuă desfășurare încă�. De ce imperfectul ar trebui să sugereze dezolarea, sau cum poate fi încă în desfășurare o anume acțiune evident trecută (cînd de fapt ea este doar prezentată durativ, din interiorul intervalului) sînt întrebări care nu par să tulbure prea mult liniștea discursului didactic al �referatelor�.
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
menit să accentueze efemeritatea vieții). De la aliterația din titlu, continuînd cu aliterațiile din versuri și pînă la bizara compoziție general-recurentă a textului, totul arată dominația muzicalului. Cele doar 12 versuri cuprind 8 versuri repetate. Atent la detalii, poetul utilizează timpul durativ al imperfectului, cu o singură excepție, cea a versului decisiv și repetat, aflat la perfectul compus și destinat să marcheze dispariția punctuală ( S-au dus în umbră zîmbitori): generațiile trec, inconștiente, în decorul mirific al naturii mereu reînviate, dar trecerea
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
o creangă spre vârf ultima gutuie. Și, mai cu seamă, rezumativ, emblematic: Darul cel mai frumos primit vreodată - singurătatea. La un asemenea nivel, și într-o asemenea interferență de impulsuri lăuntrice, contemplare nu mai înseamnă o investigare vizuală simplă, eventual durativa și îngândurata, a suprafețelor. Ci, hrănita de răbdarea nesfârșita a singurătății, desprinsa de contingențe printr-un îndelung exercițiu meditativ și introspectiv, ea străbate învelișul lucrurilor (fără a-l ignoră, insă), progresând, pas cu pas, înspre esență. Și fiecare pas, fiecare
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
iau un sandvici pentru la serviciu. Deși există o minimă explicație semantică, exprimarea e bizară, fiind, de fapt, suficientă prepoziția „pentru”: E un penar pentru școală. Nevoia vorbitorilor de a întări cuvântul „pentru” prin completarea cu un „la” resimțit ca durativ (timpul petrecut la țară, la munte etc) este nejustificată. E drept că exprimarea „pentru la” se extinde vertiginos și poate că ea va fi vreodată admisă de norme, la presiunea uzului. „Perioadă de timp” este pleonasm. Și în matematică se
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
omul, natura ca urme ale lor! Maestrul Radu Beligan, unul dintre titanii actori români este fundație, este, zid, este oștean în creneluri, este istorie în act, față de care mișcarea timpului e lentă pentru că timpul îl urmează, nu maestrul urmează timpul! Durativă fără a fi iterativă, vasta activitate artistică a maestrului azi nonagenar, e operă unică și solară! De bună seamă că multe, multe pleiade de actori români vor face peste timp recurență de amintire, exemplu și omagii la răscrucea veacurilor și
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ, negativ, nehotărât, negativ ... – Numeralul cardinal, ordinal ... – Verbul: Categoriile gramaticale ale verbului: numărul, persoana, diateza, conjugarea, modul ... – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) ... – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) ... – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) ... – Timpurile imperativului (prezent, aorist) ... – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) ... – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ale verbului: "Ea stătea pe verandă". Prin intermediul formelor progresive trecute, starea, cursul și durata acțiunii sînt accentuate și perspectiva internă este subliniată. Oricînd formele progresive apar la începutul unei narațiuni împreună cu un subiect substantival, acestea exprimă inițial doar un sens durativ, ca în următorul exemplu din The Marionettes de O. Henry: Polițistul stătea la intersecția străzii Douăzeci și patru cu o alee nemaipomenit de întunecată din apropierea locului în care calea ferată înaltă traversează strada 376. Cititorul nu știe dacă polițistul va deveni un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
2.2.6.6.) - două verbe la indicativ prezent legate prin conjuncție: thanatož kaì zÄogonež (3.1.8.4.); - trei verbe substantivate legate prin conjuncție: primul și ultimul sunt participii, iar cel din mijloc este la indicativ imperfect (= ce indică durativ în trecut), întrucat greacă nu are un participiu durativ trecut: ho Äîn kaì ho QÎn kaì ho erchómenos (3.2.1.3.3. și 3.2.2.6.3.); - pronume + verb (= propoziție simplă): egÀ eimi (3.2.2.6.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
legate prin conjuncție: thanatož kaì zÄogonež (3.1.8.4.); - trei verbe substantivate legate prin conjuncție: primul și ultimul sunt participii, iar cel din mijloc este la indicativ imperfect (= ce indică durativ în trecut), întrucat greacă nu are un participiu durativ trecut: ho Äîn kaì ho QÎn kaì ho erchómenos (3.2.1.3.3. și 3.2.2.6.3.); - pronume + verb (= propoziție simplă): egÀ eimi (3.2.2.6.2.); - propoziție nominală: egÀ eimi ho Àn 3.4. Probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
definită ca „un sens care se transformă”, descrierea reprezintă momentul în care narațiunea se oprește pentru ca sensul să poată fi stocat. Descrierea este memoria narațiunii [...] Formele sunt acelea care au tendința să antropomorfizeze obiectele de descriere. Așa sunt formele verbale durative, cum ar fi gerunziul și imperfectul („camioanele defilau”), ca și întoarcerea la formele pronominale („cortegiului i s-au alăturat siderurgiștii germani”). Mai există și altele care par să asigure o legătură subtilă - sunt cele care ajung la o „contaminare” a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că, în cazul lui Chaucer, descrierea are mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea, ocupația relevează psihologia personajelor, sunt cauze sau embleme ale acesteia. Imperfectul introduce personajul feminin în operă, este un timp al irealului și al potențialului 256, durativ în același timp: „Era și-o târgoveață de la Bath”257. Personajul feminin prinde contur prin procedeul „listei”, al enumerării: „Nițel cam tare de urechi, păcat!”258 - este o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că, în cazul lui Chaucer, descrierea are mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea, ocupația relevează psihologia personajelor, sunt cauze sau embleme ale acesteia. Imperfectul introduce personajul feminin în operă, este un timp al irealului și al potențialului 256, durativ în același timp: „Era și-o târgoveață de la Bath”257. Personajul feminin prinde contur prin procedeul „listei”, al enumerării: „Nițel cam tare de urechi, păcat!”258 - este o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fură el însuși, se teme de pedeapsă și pedepsește etc.). Adjectivul definit din punct de vedere sintactic ca nume predicativ, este clasificat semantic în trei categorii: STĂRI, socotite în mare parte variante ale opoziției fundamentale "fericit/nefericit", PROPRIETĂȚI, cu caracter durativ și corespunzînd în mare virtuților și viciilor și STATUTE, "calități exterioare, independente de voința subiectului, în opoziție cu proprietățile" (op. cit.: 135), legate de condiția socială, religie, naționalitate și sex. Noțiunea de verb corespunde acțiunii narative. Verbul cel mai important, verbul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semantica predicației a lui Pottier (1992), prezentată mai jos: Expresii idiomatice Parametrii cognitivi A da țeapă a păcăli = A lua țeapă a fi păcălit A da țeapă a pedepsi Participanți Agent = utilizatorul Pacient = victima Agent = victima Pacient = utilizatorul Durată Eveniment durativ Eveniment fizic punctual, eveniment mental durativ Telicitatea Punct final criză Punct final pedepsirea Două teorii semantice asupra conținutului propozițional sau ceea ce am identificat în semiotica socială drept compoziție textuala au fost propuse de Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prezentată mai jos: Expresii idiomatice Parametrii cognitivi A da țeapă a păcăli = A lua țeapă a fi păcălit A da țeapă a pedepsi Participanți Agent = utilizatorul Pacient = victima Agent = victima Pacient = utilizatorul Durată Eveniment durativ Eveniment fizic punctual, eveniment mental durativ Telicitatea Punct final criză Punct final pedepsirea Două teorii semantice asupra conținutului propozițional sau ceea ce am identificat în semiotica socială drept compoziție textuala au fost propuse de Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Astfel, orice compoziție poate fi identificată
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al interlocutorilor în obiecte-semn cu un caracter persuasiv. Aspectualizarea durativa a unui sistem de valori specific unui spațiu sociocultural se obține prin recursul la memorie, adică la ceea ce [...] da omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, în cadrul societății, conturându-i astfel personalitatea. Trecutul alimentează prezentul cu standarde
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pasiunii și semiotica acțiunii. Considerăm că frica este sentimentul implicit sau explicit care guverneaza în timpul acestui eveniment dramatic. Definit că un dialog (Fearn-Banks 1996: 2) între organizații și publicuri, procesul de comunicare de criză ar trebui să aibă un aspect durativ și să acopere toate cele trei etape ale dezordinii, si anume înainte, în timpul și după momentul crizei. Minimalizarea posibilelor consecințe nefaste asupra imaginii corporatiste nu este cea mai înțeleaptă strategie. Acesta este motivul pentru care gestiunea crizei ar trebui să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
4. procesarea cărnii: "Cel mai important lucru în fiecare zi de muncă este verificarea: verificarea fiecărui utilaj, monitorizarea și controlarea acestora". Aceasta compoziție narativa se construiește pe anumite legături semantice cronologice și cauzale (Biocca 1991: 22), care sugerează o aspectualizare durativa. Mesajul verbal este susținut de o secvență temporală nonverbală a etapelor din cadrul fluxului de producție a cărnii de pui, semn al unor fapte care pot fi verificate. Alături de poziționare și politici (Vos, Schoemaker 2006: 66), această realitate este un prim
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
criză Agricolă Internațional a demonstrat importantă semioticii în procesul decizional în cadrul unei organizații în ceea ce privește selecția și asamblarea obiectelor care vor fi investite cu valoare de semn. Spre deosebire de mesajul Transavia "Zboară, puiule, zboară"38, suntem de părere că prezentarea deontica, obiectivă, durativa și non-emoțională a sistemului biosecurizat a fost cea mai bună practică discursiva de a gestiona starea de frica pe care a cauzat-o gripă aviară în anul 2006 în România. ÎI.4. Semiotica textuala politică Nikos Kazantzakis 39 consideră că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]