20 matches
-
2011 Toate Articolele Autorului când o fi să trec de prag, Doamne să mă scalzi în alb; cum din humă nu mai ieși pune-mă floare-n cireș. o-nflori s-o scutura cu pământ s-o-amesteca doar o iarnă oi durmi și apoi iar m-oi trezi. floare m-oi sui în ram, și-om trăi ca dintr-un neam lasă-mă sa fiu la fete cireasă după ureche. nu mă ridica în nori gură mă vreau la feciori să cat
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_sa_trec_de_prag.html [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
în rai ca să torc, lasă-mă Doamne să ard ca și lemnul cel de brad. între inimi ce se-aprind între lacrimi ce se sting Doamne, io mi-oi da silința iubirii să fiu sămânța. chiar de noapte n-oi durmi chiar de ziua oi trudi și genunchi nu-mi rod în rugă eu ți-oi fi plecată slugă. cât oi fi eu pe pământ nu am să-ți ies din cuvânt să predic, lasă-mi menirea, cum ne-ai învățat
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_sa_trec_de_prag.html [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
Acasa > Versuri > Farmec > COLIND PENTRU ZGÂRCIȚI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Scoală gazdă și găzdoi Nu mai durmiți pe lădoi, Vremea-o fi să vă treziti Urătorii să-i primiți... Scoală gazdă, aprinde lampa, Deschide la ușă clanța, Te faci că nu ești acasă Ca să nu ne pui la masă... Mai odată te-om striga Și dacă nu
COLIND PENTRU ZGÂRCIŢI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Colind_pentru_zgarciti.html [Corola-blog/BlogPost/345103_a_346432]
-
-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’ Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... Citește mai mult Colaie al lui LipiciPe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... XVIII. DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. Despre Pârâienii Valahiei Lucrarea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’ Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în cuie câteva uluci și pârmaci. Așa s-a trezit Nicolae, taică- său până mai ieri îl alinta ‘’Colaie’’, singur cuc
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
roți și era trasă de doi cai roibi cu hamuri noi, colorate ca coaja de nucă. Cinstit îți spun, că di la început nu mi-a plăcut de el, dar am crezut că o să mă deprind. Din prima zî am durmit în hodae cu ai lui. Noi în patu’ di la vale, mumă-sa și tat-su în patu’ di la deal. Să mă ierți, Costică, că-ți mărturisăsc ceva ce nu să spune și n-am spus la nima. În
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
mai este și "ådo!" „adu!” Modurile nepersonale din istroromână sunt infinitivul, gerunziul și participiul. Spre deosebire de română, infinitivul se folosește fără "a", iar forma sa lungă nu se folosește. Are numeroase valori verbale, unele specifice, de exemplu de gerunziu: "åflu fętę durmi" „o găsesc pe fată dormind”. Gerunziul are sufixul "-nda" și este rar folosit. Supinul a dispărut, fiind înlocuit de infinitiv: "åto n-åv avut de bę" „altceva nu avea de băut”. În istroromână există patru clase de conjugare moștenite, analoge cu
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
dintre toți”. În meglenoromână sunt frecvente construcțiile de tipul „mi se pare”, „mi se cuvine” extinse și la verbe care în principal nu sunt impersonale: "nu-l’ ți măncă" „nu-i e foame” (literal „nu i se mănâncă”), "la si durmea" „le era somn” (lit. „li se dormea”), "nu-ń ți duți" „nu-mi vine să mă duc” (lit. „nu mi se duce”). Lexicul meglenoromânei cuprinde unele cuvinte moștenite din substratul traco-dacic, partea sa de bază este formată în majoritate din cuvinte
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul poetului nostru, ci mai spune cum fetei îi e desprinsă haina, cum "i s-arată trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată" și cum fetei "de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite./ Dar în coarne ce mi-și poartă?/ Poartă-un leagăn de mătasă./ Da-n leagăn cine-i culcat?/ Ana fata de-mpărat./ - Scoală, Ano, nu durmi,/ Că doar de-asară ți-a fi!/ Că de când ai adurmit,/ Florile te-au năpădit:/ Și pe gură, și pe nas,/ Și pe dalbu-ți de obraz,/ Și prin sân ți s-au băgat./ Scoală, fată de-mpărat!” (Broșteni - Brașov). Regresul în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu semnifică urâțenie, ci profundă activitate spirituală. Fecunditatea extremă a florei poate fi încadrată în același fenomen benefic al cuminecării din esența vitală în timpul inițierii. Colinda asociază somnul din leagănul magic cu o creștere exagerată a vegetației: „- Scoală, Ano, nu durmi,/ Că doar de-asară ți-a fi!/ Că de când ai adurmit/ Florile te-au năpădit:/ Și pe gură și pe nas,/ Și pe dalbu-ți de obraz,/ Și prin sân ți s-au băgat./ Scoală, fată de-mpărat!” (BroșteniBrașov). S-a semnalat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei e o barieră puternic fortificată. Dificultatea i-o tălmăcește tatăl ei, cînd o previne: "Nu te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară - urmă el peste puțin - că nu-ți este firea pentru aceasta. Tu ai durmit astă-noapte aci, întinsă pe un braț de fîn, și ai durmit bine, dar ei au durmit în pături cu perini de puf și n-au să uite niciodată c-ai durmit în șura lor... Tu nu știi să șezi la
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
ei, cînd o previne: "Nu te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară - urmă el peste puțin - că nu-ți este firea pentru aceasta. Tu ai durmit astă-noapte aci, întinsă pe un braț de fîn, și ai durmit bine, dar ei au durmit în pături cu perini de puf și n-au să uite niciodată c-ai durmit în șura lor... Tu nu știi să șezi la masa lor, nici să mânânci cu lingura lor, nici nu știi
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară - urmă el peste puțin - că nu-ți este firea pentru aceasta. Tu ai durmit astă-noapte aci, întinsă pe un braț de fîn, și ai durmit bine, dar ei au durmit în pături cu perini de puf și n-au să uite niciodată c-ai durmit în șura lor... Tu nu știi să șezi la masa lor, nici să mânânci cu lingura lor, nici nu știi să te îmbraci în portul
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
că nu-ți este firea pentru aceasta. Tu ai durmit astă-noapte aci, întinsă pe un braț de fîn, și ai durmit bine, dar ei au durmit în pături cu perini de puf și n-au să uite niciodată c-ai durmit în șura lor... Tu nu știi să șezi la masa lor, nici să mânânci cu lingura lor, nici nu știi să te îmbraci în portul lor, nici să vorbești în limba lor". Cele două categorii sociale sînt, de fapt, două
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
în joc însăși soarta Cosmosului, somnul zeului este o greșeală fatală pe care o speculează Iuda. În unele variante ale colindei, cel care adoarme este Sf. Ion (21, p. 11) sau chiar Dumnezeu („Sus la dalbul răsărit/ Tare Domnul a durmit” ; cf. 26, p. 65). Dar cel mai adesea somnul îl cuprinde pe Sf. Petru, ceea ce îi permite intrusului să-i fure cheile și să năvălească în rai. în multe variante, Sf. Petru (sau cel care anunță dezastrul) își face intrarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pare să producă somnul personajului („Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d-adormit”). Așa cum observam mai înainte, somnul letargic este provocat, dar și provocator de Haos. Într-adevăr, în colinde, această vegetație luxuriantă cotropește tot : Scoală, Ano, nu durmi, Că doar’ de-asară ți-a fi ! Că de când ai adurmit, Florile te-au năpădit Și pe gură și pe nas, Și pe dalbu-ți de obraz, Și prin sân ți s-au băgat, Scoală, fată de ’mpărat ! (12, p. 132) Pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]