36 matches
-
lumii. / Înfing în ape drumul de solzi, / Sfâșiindu-se gândul cu rană de colți, / Durându-mă ochiul de mai dinafară, / Val peste val, se-ntrupează iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
toate privirile spre mine. Mara purta un hanorac verde, care se asorta minunat cu ochii de culoarea dolarilor. M-am pierdut efectiv în ei și nu am procesat pe moment informația pe care mi-o aruncă în vârful buzelor: -- La Duruitoarea, bineînțeles. -- Bineînțeles, am suspinat. Din doi pași făcuți în urma lor, au început să curgă pe mine toate nădușelile. Pantofii de sport originali și minunați pe care îi purtam, s-au acoperit de noroiul cleios din pădure și am început să
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
acoperit de noroiul cleios din pădure și am început să alunec, mai ceva ca pe patine. Făcându-i-se milă de mine, vară-mea îmi întinse mâna și mă remorcă întocmai ca pe un copil mic. -- Auzi, ce e aia Duruitoarea? -- Of, Doamne! Cascada! Pe ce lume trăiești? N-ai auzit de Ceahlău? Acum urcăm pe traseul Fântânele-Dochia-Duruitoarea. Două ore la urcare, patru la coborâre, doar de aceea ne-am trezit la șase! -- Ai milă de mine! N-am urcat în
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
aici? -- Pentru totdeauna? Ar fi frumos, îmi surâse Mara ca o zână a munților ce era. Ce-am putut debita? Doar nu era să stau înțepenit la Cabana Dochia, în vârful Ceahlăului, cufundat în ceață! -- Dacă vrem să ajungem la Duruitoarea, e timpul să plecăm, e deja trecut de amiază! Geo își ridicase rucsacul în spate. Ce șanse aveam să îi conving să ne întoarcem pe același drum? Măcar era un traseu cunoscut! -- Norii sunt cam închiși la culoare. Poate va
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
am simțit pe loc mai entuziasmat decât ar fi fost normal să mă simt pe traseul care îmi solicita să mă agăț cu disperare de cordelinele fixate în peretele stâncos. Sfinți din ceruri! Spectacolul adevărat abia urma! Ajunși la cascada Duruitoarea, am înlemnit, cu trupul cuprins de spasmele unei emoții nemaiîncercate. N-am văzut în viața mea așa ceva! O cădere masivă de apă, în două trepte, se spărgea la picioarele noastre și arunca bubuituri în toată pădurea, așa încât trebuia să răcnești
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
îmi spusese la un moment dat, la cabana Fântânele ceva de genul “Pe munte toți suntem prieteni, indiferent dacă ne cunoaștem sau nu!” Mă lovi înțelesul acelei propoziții abia atunci, împărtășind cu tovarășii mei de drum minunata măreție a cascadei Duruitoarea. Mara își strecurase palma într-a mea și își rezemase umărul de pieptul meu. În alte condiții aș fi strigat de să răsune pădurea “ Da!!!”. Acum, mi-am lipit doar buzele de părul ei semănând izbitor cu trunchiurile copacilor, am
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Teo_cabel_intalnire_neast_teo_cabel_1374715903.html [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Teo_cabel_intalnire_neast_teo_cabel_1374715903.html [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
pe treptele lumii./ Înfig în ape drumul de solzi,/ Sfîșiindu-se gîndul cu rană de colți,/ Durîndu-mă ochiul de mai dinafară,/ Val peste val, se-ntrupează iar fiară./ Totuși scriu cum aș mîngîia piatra din nori,/ Cînd astăzi se scrie pe duruitori,/ Pe pietre-aruncate și pe tîmple fierbinți./ Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi,/ Stelei duble și fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port în mine carapace verzuie/ și durută cerneală, și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 21, bl. 2, ap. 8. (3.071/2004) 74. Condorachi Igor, fiul lui Gheorghe și Elena (fiica lui Chimacovschi Dumitru, născut la 26.09.1937 în localitatea Duruitoarea Nouă), născut la data de 18 mai 1986 în localitatea Criuleni, raionul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Taraclia de Salcie, raionul Cahul. (3.083/2006) 75. Condrea Ivan, fiul lui Gheorghe (născut la 28.04
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
martie 1987 în localitatea Beștemac, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Beștemac, județul Leova. (759/2008) 26. Costei Svetlana, fiica lui Nicolai și Galina (fiica lui Fatnic Alexei, născut la 1.04.1925 în localitatea Duruitoarea Nouă), născut la data de 10 ianuarie 1985 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Tiraspol nr. 5, ap. 100. (4.228/2006) 27. Costiuc Veronica, fiica lui Golovei Vasile și Elena (fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
cu domiciliul actual în localitatea Durlești, Str. Junimii nr. 48, județul Chișinău. (1.451/2008) 81. Pelin Alexandru, fiul lui Tudor (născut la 24.07.1912 în localitatea Bălți) și Domnica, născut la data de 17 ianuarie 1958 în localitatea Duruitoarea, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alexandru Hîjdeu nr. 110, ap. 2. (3.163/2005) 82. Pelin Elena, fiica lui Capmaru Gheorghe (născut la 16.11.1935 în localitatea Cahul) și Olimpia, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se în aceste locuri vitrege. În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Mănăstirea Durău este situată la o distanță de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. Existența unui schit de maici la poalele Ceahlăului datează încă de la anul 1600, el fiind condus într-o vreme de maica Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe Curmătura Arșiții scriitorul vede schitul Durău "„cuibărit ca în fundul unei prăpăstii”". Drumeții coboară de la Cascada Duruitoarea pe albia răului și sosește la Durău pe când se înnopta, iar lumea începuse a se neliniști de întârzierea lor.
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de mandibulă datează de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra). Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a "Parcului Național Ceahlău", cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația "Polița cu Crini" (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor - Ocolașul Mare, la sud. Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de zadă) și rezervația peisagistică Cascada Duruitoarea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceahlău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru 3,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini (rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Bojila și Frumușelele) și din comuna Păușești (satul Frumușelele). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Mădârjac în plasa Bahlui a județului Iași, comuna având 1052 de locuitori în satele Bojila, Frumușelele-Popești, Frumușelele, Mădârjac și în cătunele Dealu Mare și Duruitoarea. În 1931, comuna avea în compunere satele Bojila, Frumușelele, Frumușica și Mădârjac. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, tot
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei Bașeului superior care secționează
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
apa care, căzînd de la înălțime, se „prăfuiește“, adică se împrăștie în stropi mărunți ca firele de praf. Din punctul acesta de vedere, Prahova ar putea fi considerată, la origine, sinonimă cu Bîlbîitoarea, Bolboroșoaia, Bolboroșița, Cerbătoarea (= Șerbătoarea < Fierbătoarea), Cioroiu (< cioroi, „șipot“), Duruitoarea, Gîlgîitoarea, Hududoiul, Huruiala, Murmurătoarea, Hăulita, Huitoarea, Hurhuitoarea, Murmurătoarea, Săritoarea, Sunătoarea, Șumița (< Șuma, „zgomot, murmur, vîjîit“), Urlătoarea, Slopățul (< sl. slap, „flux, cascadă“), Vîjîitoarea, Cazanele (< cazan, „cataractă, fierbătoare din josul cataractei“), Humorul (< ucr. hom, „zgomot“), Pișolea (comp. cu retoromanul piscina, ital. pisa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
săptămâni. După aceea, pe 18 august se găsea la Tabăra, poposind la Ștefănești și Crasnaleuca. Pentru această deplasare s-au cheltuit 2273 lei și 67 bani. Solul moschiesc, în drum spre Țarigrad a făcut primul conac la Ștefănești; urmând spre Duruitoarea, Tabăra, Frumoasa, unde a stat 14 zile, a trecut apoi prin Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
metan (ca în Depresiunea Colinară a Transilvaniei) se numesc domuri gazeifere. DUNĂ val sau movilă asimetrică de nisip construită de către vânt; sunt specifice regiunilor deșertice sau semideșertice, dar apar și în zonele temperate (pe litoral sau în apropierea marilor lunci); DURUITOARE cascadă a unui pârâu sau râu, a cărei apă se scurge cu zgomot, în special când cară bolovani; este un termen regional, mai ales pentru Munții Ceahlău. ETNA vulcanul cu cea mai lungă activitate vulcanică: peste 6;000 de ani
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]