36 matches
-
Pietrei Sure (1 000 m), unde se va realiza cazarea în corturi proprii. Vor fi vizitate cabanele Fântânele (1 220 m) și Dochia (1 750 m), schitul Schimbarea la Față, Vf. Ocolașul Mare (1 907 m) Vf. Toca (1 900 m), casca Duruitoarea (dublu salt de 25 m), Piatra Sură, Cheile Stănilelor, Turnul lui Budu, Piatra Lăcrămată etc. Revenirea în Arad este programată duminică, 20 iulie, cu trenul de la ora 6,19 (sosirea la Timișoara - la ora 7,25). Masa va fi servită
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
praguri) în albia râului, datorită unor structuri geologice diferite sau a unor strate cu durități diferite. Prin căderea apei se creează un spectacol inedit ce polarizează fluxurile turistice. În țara noastră sunt mai cunoscute Cascada Cailor (Munții Rodnei, 152 m), Duruitoarea (Munții Ceahlău, 30 m), Urlătoarea (Munții Bucegi), Beușnița (Munții Aninei), Moara Dracului (Munții Vlădeasa). Pasurile și trecătorile se disting mai ales prin funcționalitatea lor, constituind locuri accesibile pentru circulația transmontană, dar reprezintă și areale optime pentru observarea pitorescului regiunilor traversate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
parte, județului Neamț, având o mare varietate de obiective turistice naturale, cultural-istorice, etnografice și economice. Cele mai importante obiective sunt: Masivul Ceahlău, cu abrupturi de peste 500 m, unde s-au individualizat polițe structurale și o suită de praguri și cascade (Duruitoarea); vârfuri cu înălțimi de peste 1800 m (Ocolașu Mare 1907 m, Ocolașu Mic, Toaca 1900 m, Panaghia), cu forme de piramidă sau cupolă, ce oferă largi perspective asupra munților din jur; relief ruiniform, reprezentat de coloane și turnuri cu înfățișări variate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară strigând în depărtare”. (Ștefan Petică) Ninge! Parcă se aude vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii Agapia. A fost un moment unic, benefic și spiritual. ”Placerea divină:să te arați mic și umilit,cu sentimentul distanței între tine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poate să-și iscălească slăvitu-i nume, dar are darul vorbirii iscusite, cât știe să facă din alb negru și din negru alb. Dacă te pune păcatul să te-ncontrezi cu dânsul, nu te mai speli nici cu apa din șapte duruitori. Prea bună alegere a făcut mijlocia Măriei Tale. DANA: Dacă-i bună ori nu, cinstite al treilea sfetnic, asta numai Măria Sa, tatăl meu, poate hotărî. Eu sunt gata a mă supune cuvântului său, ca o prea iubitoare fiică ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din tuf vulcanic, datate în secolul I î.d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în așezările menționate din comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate privirile spre mine. Mara purta un hanorac verde, care se asorta minunat cu ochii de culoarea dolarilor. M-am pierdut efectiv în ei și nu am procesat pe moment informația pe care mi-o aruncă în vârful buzelor: -- La Duruitoarea, bineînțeles. -- Bineînțeles, am suspinat. Din doi pași făcuți în urma lor, au început să curgă pe mine toate nădușelile. Pantofii de sport originali și minunați pe care îi purtam, s-au acoperit de noroiul cleios din pădure și am început să
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
acoperit de noroiul cleios din pădure și am început să alunec, mai ceva ca pe patine. Făcându-i-se milă de mine, vară-mea îmi întinse mâna și mă remorcă întocmai ca pe un copil mic. -- Auzi, ce e aia Duruitoarea? -- Of, Doamne! Cascada! Pe ce lume trăiești? N-ai auzit de Ceahlău? Acum urcăm pe traseul Fântânele-Dochia-Duruitoarea. Două ore la urcare, patru la coborâre, doar de aceea ne-am trezit la șase! -- Ai milă de mine! N-am urcat în
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
aici? -- Pentru totdeauna? Ar fi frumos, îmi surâse Mara ca o zână a munților ce era. Ce-am putut debita? Doar nu era să stau înțepenit la Cabana Dochia, în vârful Ceahlăului, cufundat în ceață! -- Dacă vrem să ajungem la Duruitoarea, e timpul să plecăm, e deja trecut de amiază! Geo își ridicase rucsacul în spate. Ce șanse aveam să îi conving să ne întoarcem pe același drum? Măcar era un traseu cunoscut! -- Norii sunt cam închiși la culoare. Poate va
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
am simțit pe loc mai entuziasmat decât ar fi fost normal să mă simt pe traseul care îmi solicita să mă agăț cu disperare de cordelinele fixate în peretele stâncos. Sfinți din ceruri! Spectacolul adevărat abia urma! Ajunși la cascada Duruitoarea, am înlemnit, cu trupul cuprins de spasmele unei emoții nemaiîncercate. N-am văzut în viața mea așa ceva! O cădere masivă de apă, în două trepte, se spărgea la picioarele noastre și arunca bubuituri în toată pădurea, așa încât trebuia să răcnești
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
îmi spusese la un moment dat, la cabana Fântânele ceva de genul “Pe munte toți suntem prieteni, indiferent dacă ne cunoaștem sau nu!” Mă lovi înțelesul acelei propoziții abia atunci, împărtășind cu tovarășii mei de drum minunata măreție a cascadei Duruitoarea. Mara își strecurase palma într-a mea și își rezemase umărul de pieptul meu. În alte condiții aș fi strigat de să răsune pădurea “ Da!!!”. Acum, mi-am lipit doar buzele de părul ei semănând izbitor cu trunchiurile copacilor, am
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
lumii. / Înfing în ape drumul de solzi, / Sfâșiindu-se gândul cu rană de colți, / Durându-mă ochiul de mai dinafară, / Val peste val, se-ntrupează iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
pe treptele lumii./ Înfig în ape drumul de solzi,/ Sfîșiindu-se gîndul cu rană de colți,/ Durîndu-mă ochiul de mai dinafară,/ Val peste val, se-ntrupează iar fiară./ Totuși scriu cum aș mîngîia piatra din nori,/ Cînd astăzi se scrie pe duruitori,/ Pe pietre-aruncate și pe tîmple fierbinți./ Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi,/ Stelei duble și fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port în mine carapace verzuie/ și durută cerneală, și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
-o și în cadrul Uniunii Internaționale de Studiere a Cuaternarului (INQUA). Pe teritoriul R. Moldova, Ilie Borziac a organizat și condus săpăturile arheologice de specialitate pe șantierele stațiunilor paleolitice de la Cosăuți, Rașcov VII, VIII, Corpaci și Corpaci-Mâs, Gordinești, Cuconeștii Vechi, Costești, Duruitoarea Veche, Ciuntu, Trinca I-III, Brânzeni, Podgori, Buzdugeni, dar a participat și la cercetările din Ucraina, la Molodova și Korolevo. Pe șantierele sale au făcut ucenicie alți arheologi, deveniți specialiști recunoscuți în Preistoria spațiului dintre Prut și Nistru: O. Levițki
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
nici turnul, nu a scăpat observării adesea adânci a poporului, când a dat numele de Toaca vârfului celui mai înalt și de Panaghia, (...) monolitului alăturat, greu de cucerit chiar de îndrăzneți alpiniști. De la Detunata, stâlpi mereu sfărâmați de trăsnete, până la Duruitoarea, cascadă ca laptele, cu glas neogoit, din taina desișului de brazi, numirile sunt toate evocatoare. Ici e căciula Dorobanțului, o cușmă curcănească în vârful unui stâlp scund de piatră, dincolo, Jghiabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, până la Dochia împietrită lângă turmele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
metan (ca în Depresiunea Colinară a Transilvaniei) se numesc domuri gazeifere. DUNĂ val sau movilă asimetrică de nisip construită de către vânt; sunt specifice regiunilor deșertice sau semideșertice, dar apar și în zonele temperate (pe litoral sau în apropierea marilor lunci); DURUITOARE cascadă a unui pârâu sau râu, a cărei apă se scurge cu zgomot, în special când cară bolovani; este un termen regional, mai ales pentru Munții Ceahlău. ETNA vulcanul cu cea mai lungă activitate vulcanică: peste 6;000 de ani
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
apa care, căzînd de la înălțime, se „prăfuiește“, adică se împrăștie în stropi mărunți ca firele de praf. Din punctul acesta de vedere, Prahova ar putea fi considerată, la origine, sinonimă cu Bîlbîitoarea, Bolboroșoaia, Bolboroșița, Cerbătoarea (= Șerbătoarea < Fierbătoarea), Cioroiu (< cioroi, „șipot“), Duruitoarea, Gîlgîitoarea, Hududoiul, Huruiala, Murmurătoarea, Hăulita, Huitoarea, Hurhuitoarea, Murmurătoarea, Săritoarea, Sunătoarea, Șumița (< Șuma, „zgomot, murmur, vîjîit“), Urlătoarea, Slopățul (< sl. slap, „flux, cascadă“), Vîjîitoarea, Cazanele (< cazan, „cataractă, fierbătoare din josul cataractei“), Humorul (< ucr. hom, „zgomot“), Pișolea (comp. cu retoromanul piscina, ital. pisa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
având forma bitronconică cu buza ușor evazată și rotunjită, umerii pronunțați, toarta legând gâtul de umărul vasului, fundul inelar, dimensiunile fiind de 11,7 cm - înălțimea, 6 cm - diametrul gurii, 5 cm - diametrul fundului, 10 cm - diametrul maxim al corpului. DURUITOAREA NOUĂ (centrul raional Râșcani, R. Moldova) În urma excavărilor efectuate în Duruitoarea Nouă în tumulul nr. 6 aparținând Epocii Bronzului s-a descoperit în sectorul de sud-est, la adâncimea de 1,35 m față de suprafață mormântul sarmatic nr. 3, datând din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
toarta legând gâtul de umărul vasului, fundul inelar, dimensiunile fiind de 11,7 cm - înălțimea, 6 cm - diametrul gurii, 5 cm - diametrul fundului, 10 cm - diametrul maxim al corpului. DURUITOAREA NOUĂ (centrul raional Râșcani, R. Moldova) În urma excavărilor efectuate în Duruitoarea Nouă în tumulul nr. 6 aparținând Epocii Bronzului s-a descoperit în sectorul de sud-est, la adâncimea de 1,35 m față de suprafață mormântul sarmatic nr. 3, datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr. și începutul sec. II
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
începutul sec. II d.Hr. Contururile gropii nu au putut fi identificate. Defunctul era întins pe spate, capul fiind orientat spre N, mâinile așezate de-a lungul corpului și picioarele întinse drept. Mormântul nr. 3 din tumulul nr. 6 de la Duruitoarea Nouă cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic: o fibulă păstrată fragmentar din bronz (găsită lângă oasele cutiei toracice), realizată dintr-o singură bucată, din care se păstrează resortul bilateral format din 12 spire, coardă exterioară susținută de un cârlig, arcul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
săptămâni. După aceea, pe 18 august se găsea la Tabăra, poposind la Ștefănești și Crasnaleuca. Pentru această deplasare s-au cheltuit 2273 lei și 67 bani. Solul moschiesc, în drum spre Țarigrad a făcut primul conac la Ștefănești; urmând spre Duruitoarea, Tabăra, Frumoasa, unde a stat 14 zile, a trecut apoi prin Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
martie 1987 în localitatea Beștemac, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Beștemac, județul Leova. (759/2008) 26. Costei Svetlana, fiica lui Nicolai și Galina (fiica lui Fatnic Alexei, născut la 1.04.1925 în localitatea Duruitoarea Nouă), născut la data de 10 ianuarie 1985 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Tiraspol nr. 5, ap. 100. (4.228/2006) 27. Costiuc Veronica, fiica lui Golovei Vasile și Elena (fiica
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
cu domiciliul actual în localitatea Durlești, Str. Junimii nr. 48, județul Chișinău. (1.451/2008) 81. Pelin Alexandru, fiul lui Tudor (născut la 24.07.1912 în localitatea Bălți) și Domnica, născut la data de 17 ianuarie 1958 în localitatea Duruitoarea, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alexandru Hîjdeu nr. 110, ap. 2. (3.163/2005) 82. Pelin Elena, fiica lui Capmaru Gheorghe (născut la 16.11.1935 în localitatea Cahul) și Olimpia, născută
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]