438 matches
-
plec de acolo, continuă magistratul Simbinacus cu tristețe în glas. Corupția și asasinatul au ajuns ceva cotidian, spuse el sumbru. Naevius Cordius Macro și temuta gardă pretoriană intră oriunde doresc smulgând declarații cu forța sau primesc denunțuri care duc la eșafod sau în arenele circurilor de gladiatori, în ciuda faptului că Seiano a rămas o amintire de ceva vreme. Ce mult s-a bucurat poporul Romei când leșul acestuia a fost aruncat pe Scara Lacrimilor și apoi în Tibru. Nici nu bănuiau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
care au cântat-o poeții ei. Unde sunt Vergiliu, sau Horațiu, ori Ovidiu cel alungat la Pontul Euxin? Tăcură toți fiindcă discuția luase o turnură aproape dramatică. Gândeau cu toții că acele cuvinte rostite acolo, la Roma te puteau duce pe eșafod. Roma era considerată ea însăși o divinitate care nu trebuia denigrată sub nici o formă. -Am plecat din Roma nu ca să fug de ceva, sau să nu mai aud și să nu mai văd ceea ce mă întrista. Am plecat cu sentimentul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Anne „vroia regele sau nimic“. Mary înclina și chiar ajunge până la urmă să stea cu un bărbat pe care-l iubește, fiind iubită de el, dar care este „un nimeni“, Anne vrea regele, vrea coroana, vrea totul și ajunge la eșafod. “Erau anii indelungați de rivalitate și apoi unitatea forțată și, mereu, de desubtul iubirii reciproce pe care ne-o purtam, sentimentul ca una dintre noi trebuia s-o intreacă pe cealaltă. Cum puteam să-i transmit un singur cuvânt care
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/philippa-gregory-surorile-boleyn-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339451_a_340780]
-
acolo. Corupția și asasinatul au ajuns monedă forte. Dacă mai stăteam mult pe acolo cădeau și capetele noastre. Naevius Sertorius Cordius Macro și temuta gardă pretoriană intră peste tot și smulg declarații cu forța sau primesc denunțuri care duc la eșafod sau în arenele circurilor de gladiatori. În cel mai bun caz, sinuciderea. Cel mai mic dușman pe care ți-l faci îți poate fi fatal. Uneori nici nu trebuie să ți-l faci. Invidia unora e de ajuns. Un denunț
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
2017. Sisif urcă pe munte încet, șontâc, banal, cu o greutate atârnată pe umerii de viață. Să ne definim, strigăm, pe gaura de horn, un paradox agățat de oftat, începutul și sfârșitul unei cărți se aseamănă și puse pe un eșafod definesc un nod: nodul Gordian, nodul de la cravată ... Citește mai mult Sisif urcă pe munteîncet, șontâc, banal,cu o greutate atârnatăpe umerii de viață.Să ne definim, strigăm,pe gaura de horn,un paradox agățatde oftat,începutul și sfârșitul unei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
pedepse: una legală și una morală (pe care și-o dă omul lui însuși). Mitea Karamazov este acuzat că și-a ucis tatăl. În realitate el nu este vinovat, însă verdictul se dă împotriva lui (este găsit vinovat după un eșafod logic). Este însă o ironie la adresa rațiunii logice care ajunge la vinovăția lui Mitea de a-și fi ucis părintele pe care în realitate îl ucisese Smerdeakov. Pentru Dostoievski pedeapsa principală este aceea pe care omul și-o dă sie
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
șerpuiește sub fiare în universul meu pitic racii își scriu testamentul casele sunt din zahăr și plouă des clopotele respiră în mijlocul odăii un ecou șchioapătă e nou pe aici grădinarul de serviciu culege trandafiri albi îi colorează cu sângele plimbă eșafodul peste pleoapele mele sunt în cămașă de forță strig câte sfori în actul acesta câte sfori?! hambarele au fost bombardate așadar s-a zis cu grânele frontul e la un soare distanță acasă mă-ntorc să cuceresc dreptul de a
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1403290025.html [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rod aș vrea să pier pe căi astrale și umbra mea pe eșafod. mă-ncearcă amintiri uitate și răni primare din alt veac aș vrea să le adun pe toate bogat de ele, dar sărac. aș vrea să mă întorc acasă în cuibul meu de la-nceput să caut cheia de la casă și umbra
DE TINE MAMĂ IAR MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_tine_mama_iar_mi_e_dor_ion_ionescu_bucovu_1352023040.html [Corola-blog/BlogPost/351267_a_352596]
-
Acasa > Poezie > Delectare > EȘAFOD Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Aveam, în suflet, un sertar în care-mi păstram amintirile. Ascuns. Drept cheie, iubirea mea, de tânără femeie, învolburată, ca marea în amurg. Nu-l
EŞAFOD de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1460353824.html [Corola-blog/BlogPost/370942_a_372271]
-
Articolele Autorului Aveam, în suflet, un sertar în care-mi păstram amintirile. Ascuns. Drept cheie, iubirea mea, de tânără femeie, învolburată, ca marea în amurg. Nu-l deschideam deloc, știam că aveam o comoară, dar, mai târziu, a fost un eșafod, un loc în care iubirea a venit să moară. (Pictură: Dan Constantinescu - Coloana) Referință Bibliografică: Eșafod / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate
EŞAFOD de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1460353824.html [Corola-blog/BlogPost/370942_a_372271]
-
mea, de tânără femeie, învolburată, ca marea în amurg. Nu-l deschideam deloc, știam că aveam o comoară, dar, mai târziu, a fost un eșafod, un loc în care iubirea a venit să moară. (Pictură: Dan Constantinescu - Coloana) Referință Bibliografică: Eșafod / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EŞAFOD de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1460353824.html [Corola-blog/BlogPost/370942_a_372271]
-
eu te visez de-o vreme Și-ascult porunca din înalt cum vine, De roata din cuvinte, nu te teme! Și acum când scriu dinspre norod Mă strigă adevărul tău pe nume Și carii parcă îi aud cum rod Din eșafodul meu, cioplit anume... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Horea / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
HOREA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1449042246.html [Corola-blog/BlogPost/383206_a_384535]
-
măi? Asta nu e pasărea noastră. Te prinde gospodarul și-ți dă cu parul în cap. Înțelege după ton că-l cert, se întinde și își lipește capul de pământ, semnul capitulării totale și necondiționate, de parcă s-ar afla pe eșafod, înaintea execuției. - Acum poți să îmi faci ce vrei dar să știi că tare bună a fost. Și mai departe așteaptă un semn de mărinimie. - Bine, te-am grațiat dar să știi că nu te mai las liber. Deloc. Și
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului Amintirile sunt secvențe ale prezentului, Arse pe eșafodul înalt al vieții. Cenușa amintirilor o denumim - trecut Și deși amintirile au vârstă, ele sunt imponderabile Dacă amintirile ar fi secvențe de viitor, Am putea să le denumim - predestinare. Și ar putea avea forma unor corăbii Pe ale caror pânze
IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Imponderabilitatea_amintirilor.html [Corola-blog/BlogPost/360836_a_362165]
-
măi? Asta nu e pasărea noastră. Te prinde gospodarul și-ți dă cu parul în cap. Înțelege după ton că-l cert, se întinde și își lipește capul de pământ, semnul capitulării totale și necondiționate, de parcă s-ar afla pe eșafod, înaintea execuției. - Acum poți să îmi faci ce vrei dar să știi că tare bună a fost. Și mai departe așteaptă un semn de mărinimie. - Bine, te-am grațiat dar să știi că nu te mai las liber. Deloc. Și
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
fi avut biserici unde neamul să se-nchine! Nu trecurăm peste veacuri ca o nație coruptă Ci cu aspre sacrificii, și cu jertfă, și cu luptă! Si a trebuit adesea, spre a ne salva norodul Sângele lui Brâncoveanu să inunde eșafodul Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâșie-n bucăți Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni Ca un preambul la imnul ”Desteptați-vă români” Fierul scos din pieptul țării ne-a fost
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VIS AUTUMNAL Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna varsă lacrimi pe eșafodul viselor de vară condamnată pe viață la melancolie. Îi șterg cu batista gândurilor lacrimile de chilimbar gustul lor îmi amintește cum un cer făr’ de păcate ploua în mine. Pe sub faldurile visării îi văd cicatricile. Le spăl cu tăceri, le
VIS AUTUMNAL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1477311339.html [Corola-blog/BlogPost/371416_a_372745]
-
DEMNITATE -EXISTĂ DIFERENȚĂ ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI RĂZBUNARE. -RĂZBUNAREA ESTE FÂȘIA PE CARE AI DEPĂȘIT-O ÎNAINTE S-O OBSERVI. -A FI ÎMPOTRIVA RĂZBUNĂRII, NU ESTE NEAPĂRAT UN DISCERNĂMÂNT. -A COMITE FAPTE REPROBABILE INSINUÂND REVANȘAREA, CU BUNĂ ȘTIINȚĂ URCI TREPTELE SPRE EȘAFOD. -RĂZBUNAREA ESTE APANAJUL CELOR PUTERNICI,PENTRU CEI SLABI EXISTĂ JUSTIȚIE. -ÎNCĂLCAREA BUNEI CUVIINȚE DIN GELOZIE, ESTE DOVADA SUPREMEI FRUSTRĂRI NECONTROLATE. -CEL CE PROVOACĂ GELOZIA TREBUIE SĂ CONȘTIENTIZEZE RESPONSABILITATEA FAPTEI COMISE. -CINE CREDE CĂ O SINGURĂ DATĂ POȚI IUBI ÎN VIAȚĂ
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Epigrame_sentinte_stelian_platon_1368171640.html [Corola-blog/BlogPost/344735_a_346064]
-
sunt bolnav de visuri, povești ce pier și vin, în mintea mea tot ce s-a dus, renaște, precum cristos făcut-a în ziua cea de paște, sunt omul blestemat ce port în mine vini, trecând în veșnicie pe-un eșafod de crini, voi fi mereu grămada din marile cenuși sau golul singuratic ce va intra pe uși, de-aceea eu rog steaua cea bună să mă poarte prin raiul fericirii până ajung la moarte, de-aceea ador lira cea dulce
TÂRZIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tarziu_ion_ionescu_bucovu_1372149982.html [Corola-blog/BlogPost/345710_a_347039]
-
alte continente. Opera lor promovând idei democratice. Din păcate, în această Istorie și-au găsit “adăpost” majoritatea “mastodonților “ a căror operă este atinsă de aripa neagră a realismului socialist. În aceste condiții două generații, dacă nu trei, sunt sacrificate pe “eșafodul “ unei mentalități implementată de un regim criminal.Cu toate aceste neajunsuri Istoria este o bornă ce marchează harta literaturii române. Despre criticul acesta, Nicolea Manolescu scria:” Alex Ștefănescu este un critic foarte talentat, care și-a făcut mâna, cum se
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_alex_stefanescu_al_florin_tene_1326202775.html [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
sticla învechită. În ceață groasă abia mai zăresc viață. Mai cern o amintire prin cerebela sită, Și vre-un regret - un nod rămas pe ață. În urmă, un lung și complicat trecut. În față, viitorul scurt, de osândit, condus Pe eșafodul trist al ultimului « route ». Și nu-mi știu « rezervarea », de e jos ori sus. (Bunicu Boboc, sărbătorire a septuagenarilor prieteni de excursii,inclusiv a mea, la pădure, sept. 2010) SEPTUA - GEANTA (sau « sacul » cu 70 de ani) (« conferință » pentru proaspeții
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Aurel_chira_septuagenar_al_florin_tene_1327989172.html [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
la bătrânețe, un lung trecut în urma noastră. Caracterul celei dintâi jumătăți a vieții este dorul zadarnic de fericire, caracterul ultimei jumătăți este teama de nefericire. La bătrânețe, fiecare zi petrecută ne dă senzația de la fiecare pas a osânditului condus spre eșafod. Octavian Paler reia această idee : « La vârsta mea, viitorul este incert... » De ce viața trecută se arată așa de scurtă la bătrânețe ? Pentru că lungimea ei se măsoară după aducerea aminte. Se uită însă mult, și mai ales tot ce a fost
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Aurel_chira_septuagenar_al_florin_tene_1327989172.html [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
de automotivare tematică, răsfoind-o pe sărite și selectând pasaje la întâmplare. Am recunoscut îndată tema romanului, contextul istoric în care se derulau faptele, spațiul geografic, de o întindere extracontinentală, și nucleul acestuia, limitat la un spațiu concentraționar, familiar - ca eșafod al execuției lente - cititorului de literatură scrisă după căderea comunismului. Încet-încet, începusem să simt o ușoară dereglare de ritm respirator, ceea ce era reflexul condiționat pe care îl așteptam pentru a trece la lecturarea firească, disciplinată. Am citit cartea confruntat, și
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
Lavoisier s-a văzut astfel condamnat La înfricoșătoarea ghilotină amplasată-n piața Greve Viața lui se terminase era deci foarte supărat N-avea să-și mai revadă frumoasa sa soție pe Anne Marie Pierette. Și așteptându-și rândul să urce eșafodul nedreptății Un marchiz ce cu Convenția pactizase, un aristocrat S-apropie de dânsul, oferindu-i un mijloc de-a ocoli sentința Acela de-a lua otrava ce el i-ar fi adus-o neîntârziat. Și-atunci Lavoisier care era un
IN MEMORIAM ANTOINE LAURENT LAVOISIER, CHIMIST FRANCEZ (1743-1794) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_antoine_laurent_lavoisier_chimist_francez_1743_1794_.html [Corola-blog/BlogPost/356811_a_358140]
-
tu ai intrare la tot felul de petreceri eu așez litere într-un jilț din defileul ancorat pe cer mai sunt trei ceasuri și noaptea își va etala sunetele prin preria aducerilor-aminte minutul acela e fantastic îi simt sângele pe eșafodul viitorului sentința alb-negru va deveni un nod gordian III ostașilor nu va mai dau niciun rang frontul vostru e în depresie halucinațiile curg șuvoaie poate descântecul meu vă va lumina mințile dar l-am uitat într-o raniță de seară
DARK de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1409978625.html [Corola-blog/BlogPost/365313_a_366642]