605 matches
-
face încă acest gen de urbanism în Franța, de pildă, unde totul se poate coordona de la un minister (vezi cazul Grands Projets din timpul lui Mitterand). În State, însă, descentralizarea și presiunea pieței face că acest lucru să necesite un eșafodaj legislativ și de acțiuni și fonduri private extrem de complex. Cum România pare să se îndrepte mai degrabă spre genul acesta liberal de economie decât spre un “welfare society” vest european, poate ar fi un caz de studiat mai în amănunt
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
a fost asumat. Noi n-am fost în stare nici măcar să facem ceva cu această groaznică pățanie istorică. Arhivele nu au fost instrumentă lizate, ele au fost făcute de comuniști pentru comuniști. Or, ele trebuie folosite, trebuie creat un intreg eșafodaj de cercetare în jurul lor. Experiență comunistă trebuie asumată și depășită, pentru a putea vorbi cu intelectualii din vest. Mă bucur că am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dați-mi voie să deconstruiesc câteva mituri
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
scoase la vedere", ca și cel al "literaturii pentru copii", din Cărțile cu Apolodor, unde "parodia se află la loc de cinste", deconspiră caracterul convențional atît al spețelor literare cît și cel al lumii pe care o (re)constituie. Dincolo de eșafodajul teoretic al suprarealismului care încearcă a se scutura, în mod exasperant, de "gîndire" ca și de "literatură" ("Sînt infectat de literatură, exclama Gellu Naum, pînă dincolo de măduvă și pariez că orice medic ar vedea în fiecare din nervii mei cangrena
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
Vasile Dorobanțu Discursul lui Pericle, ținut în anul 431 îC, cu ocazia ceremoniei funerare organizate în onoarea soldaților căzuți în bătălia de deschidere a războaielor peloponeziene, avea să fie eșafodajul a ceea ce numim azi democrație. Tucidide, participant la acel miting funerar, a recreat din memorie discursul. Iată câteva propoziții ș1ț din respectiva cuvântare: "Sistemul nostru de guvernare este democratic pentru că puterea este în mâinile nu a unei minorități ci în
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și în cazul cărții de debut (intitulată, tarkowskian, Călăuza), și de astă dată, autorul pare să caute mai degrabă un alibi, un pretext care să justifice - în parte, măcar - plonjarea în plină irealitate, etanșeizarea în propriul univers poetic, construit pe eșafodajul unui imaginar al spaimei. Aglomerările de imagini, de o densitate halucinantă, trădează aspirația eului poetic spre totalitate, în vreme ce fluxul sacadat al rostirii, fracturarea versurilor și recurența obsesivă a toposurilor descompunerii și distrugerii, depun mărturie despre imposibilitatea atingerii acestei totalități. Motiv
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
de evidente, se transformă pe nesimțite în hieroglife, în ideograme ale unui limbaj al întregii umanități. Și Paula Ribariu chiar descrie această umanitate prin hieratismul unor siluete, un fel de spectre aflate la intersecția tridimensionalului cu bidimensionalul, pe al căror eșafodaj reveria ornamentală sparge blindajul neantului, al negrului generalizat, și devine codificație subtilă, scriere sacră camuflată în exuberanță și jubilație cromatică. De fapt, expoziția Paulei Ribariu de la Allianz-Țiriac nu este atît o expoziție obișnuită, cît o provocare a privirii, un gen
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
niște apucați, să demonstreze că adversarii lui H.-R. Patapievici sunt xenofobi și antisemiți, în virtutea originii etnice complexe a autorului. Cum ar acționa Ion Bogdan Lefter în fața unei astfel de ipoteze, nu neapărat sci-fi? N-ar cădea în ridicol tot eșafodajul de supoziții și insinuări deloc inocente referitoare la persoana și ideile lui H.-R. Patapievici? Observ că eu însumi încep să alunec pe panta sterilă unde s-au baricadat deja câțiva dintre oameni pentru care am suficientă stimă pentru a
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
directă a unui impact cultural, de pildă lucrarea Fructul care m-a devorat era mama mea, creație de certă aluzie psihanalitică, perspectiva construcției rămîne în continuare genuină, marcată evident de percepțiile copilăriei, și împinge decis într-un plan secund întregul eșafodaj conceptual și savant. Acest orizont infantil-arhaic, în care copilăria individuală, copilăria speciei și copilăria limbajului se amestecă insesizabil și inseparabil, indiferent de fluiditatea lui și de instabilitatea sa formală, rămîne unul aproape obiectiv, ingenuu prin însăși natura lui, adică nemarcat
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
peiorativ. N-am citit pe generic numele nici unui consultant. Regizorul n-a simțit nevoia să-și asocieze un ochi critic de calitate, un "specialist în Caragiale". Probabil că, dacă acel consultant ar fi existat, selecția elementelor ar fi fost alta, eșafodajul ar fi fost altul. Așa cum se prezintă, filmul e un montaj de citate, unele interesante sau "bine găsite", dar atît. Nu întîmplător, cele mai bune momente ale filmului sînt cele în care cineastul mizează pe ceea ce se pricepe mai bine
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
spiritul lui Arcimboldo a intrat într-un nou ciclu sub identitatea lui Ion Gheorghiu. Pentru că Gheorghiu nu doar îl decodifică plastic pe Arcimboldo, ci îi și prelungește viziunea și ridică vălul infinitelor sale precauții. El deconspiră faptul că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
acqua, PIEMME) de Franco Scaglia; "Bancarella": Omul care vindeca cu flori (L'uomo che curava con i fiori, PIEMME) de Federico Audisio di Somma. Dincolo de radicala deosebire stilistică și tematică, cele trei cărți au în comun calitatea scriiturii și solidaritatea eșafodajului epic. Raportîndu-le la constantele romanului italian din deceniul trecut, cărțile premiate au fost preferate de jurii tocmai pentru că excelează în cadrul general. Născută la Dublin, stabilită la Roma, Margaret Mazzantini a primit premiul "Selezione Campiello" și "Rapallo-Carige" pentru proza de debut
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
mult dincolo de el, acolo unde, pe frontiera mereu nesigură dintre viață și moarte, se naște vibrația mistică, religia (re-ligare), care se întoarce la propria ei etimologie și leagă înțelesurile într-un tot indestructibil". Se poate deduce, cred, din tot acest eșafodaj de citate, cît de dificilă a fost, prin definiție, translarea pe ecran a acestei literaturi confesive, cu puțină epică și cu multă "revelație interioară". Cum să captezi, în și prin cinema, "vibrația mistică"? -, iată riscul major pe care și l-
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
șase embrioane, care tiveau pata întunecată, alcătuind un hexagon. Sfere gelatinoase care, în învelișul alunecos de albuș, scăpaseră de sub greutatea roții și care, singure, își păstraseră forma în mijlocul strivirii. Am avut sentimentul că aici, fie și numai sub forma unui eșafodaj mecanic, mai domnea încă grija - grija mamei vieții, ale cărei reflexe sunt mamele animalelor și mamele oamenilor. Ca de atâtea ori m-am întrebat și de această dată: De ce ți s-a oferit anume ție această priveliște?" Pe lângă interesul legat
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și grafic al cuvîntului spre a construi eșafodaje pentru tot ceea ce se întinde incomensurabil între incantație și geometrie, acum, cînd s-a convertit la reveria senzorială și a acceptat pactul nupțial cu trupul ondulatoriu al culorilor, el se numește tot Șerban Foarță și folosește mai departe, cu aceeași
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
experimentarea mai multor variante expresive, de la un figurativism schematic la interpretarea imaginii zoomorfe, de la compoziția rectangulară la focalizările circulare, el a ajuns, la un moment dat, la forme complexe de modulare pornind de la cele mai puțin spectaculoase elemente geometrice. Întregul eșafodaj al imaginii, extensiile și ritmurile acesteia, indiferent de registrul stilistic și de unghiul de lectură, sînt efectul inepuizabilei capacități de combinare a formei cilindrice, adică a tubului. În substratul acestui proiect pot fi identificate două atitudini diferite care trimit direct
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
învăța, adică de a memora. Trăim în legislați mentale paralele. ( Se poate doar spera în începutul făcut prin introducerea între probele de examen a celui mai simplu mod - "text la prima vedere" - de a distruge cel puțn o parte din eșafodajul de memorare și copiere didactică.) O altă diferență de perspectivă și evaluare o introduce gradualitatea copierii. Pentru a nu suspecta direct de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
cele mai multe ori, repetarea vizitei în aceeași încăpere tocește cumva acuitatea percepției, iar diagnosticul suportă (motivata) aproximare. E un transfer inevitabil în cazul meu dinspre expozițiile de artă, acolo unde, călinescian, doar impresia primă are șansa definitivului, restul aparținînd de-acum eșafodajului. Nu e lipsit de interes apetitul aparte pe care l-am întreținut, cu oarecare consecvență, în a bate străzile și a constata că nervozitatea deambulărilor a determinat, compensativ, scurtarea pe cît posibil a ivitelor vizite. Și, evident, din motive de
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
publicistică, probabil că, literar, va rezista cel mai bine, ca un corpus solid închegat și organic, teatrul lui Iorga, în marginile încăpătoare a vreo cincisprezece drame (ceea ce e considerabil). Restul imens, oricâte parțiale ecouri prelungi ar avea, nu constituie decât eșafodajul impresionant al acestui corpus dramaturgic, sau mirajul în neîntreruptă dispersiune al unei personalități". E o judecată critică severă și surprinzătoare, dar care nu are alți adepți decât I. Negoițescu. Opera lui Nicolae Iorga mi se pare mai rezistentă în latura
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Glodeanu și Ion Neagoș. Secretul este simplu în aparență și constă în poziționarea inteligentă a lecturii pe cele două paliere narative, unul exoteric și altul ezoteric. Aceasta este de fapt teza eseului. Respectând schema dualismului clasic gnostic, Eliade creează un eșafodaj narativ care mimează semnificația profundă și poziționează centrifug lectura în marginalitate, în secund; sunt coduri care colportează înșelător sensuri de camuflaj înadins folosite pentru a îndepărta de miez, de esență. Acest eșafodaj se bazează pe... nimic, nu duce nicăieri și
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
Respectând schema dualismului clasic gnostic, Eliade creează un eșafodaj narativ care mimează semnificația profundă și poziționează centrifug lectura în marginalitate, în secund; sunt coduri care colportează înșelător sensuri de camuflaj înadins folosite pentru a îndepărta de miez, de esență. Acest eșafodaj se bazează pe... nimic, nu duce nicăieri și are rolul de a agrementa o pleură confecționată pentru a seduce atenția și inteligența cititorului la nivelul estetic, opacizând referențialitatea constant metafizică a textului. Narațiunea cu funcție exoterică mai are menirea de
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma Ťboierii mințiiť. Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei." Pentru deplina limpezire a minților înfierbântate, sublinez: "patrupedele" erau oi, iar nu oieri... În absența acestei construcții, tot eșafodajul trio-ului româno-american se prăbușește ca un castel de nisip... Dar nici măcar nu asta ar fi problema. Problema e că domnii și doamna (soție? soră?) de mai sus trădează o intoleranță șocantă pentru cineva care trăiește în mediul academic american
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
o dovadă că poetul ardelean nu era tocmai neinstruit în domeniu. Ar fi deci probabil să fi avut cunoștință de "monștri geometrici" în vogă. Nu vreau, în nici un chip, să afirm că autorul }iganiadei s-ar fi folosit de abstruse eșafodaje matematice. Exclus. Dar posibilitatea ca, în modul de a concepe un univers artificial și ludic, să se fi intersectat (poate întâmplător) cu asemenea imagini stranii, există. Și trebuie privită cu încredere. Câteva argumente suplimentare provin din numeroasele ocoliri ale legităților
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vă stăpânise decât prin violență. Poate. De unde își lua, mixându-le, detaliile atât de exacte? Cum precizam, dintr-o călătorie mai veche a sa la Paris. Se documentase, se pregătise atent pentru a doua întâlnire cu dumneavoastră, își construise un migălos eșafodaj al verosimilității. Eu cred, îmi permit să avansez această ipoteză: țelul său era și să scrie o proză valoroasă, dar și să vă atragă pe dumneavoastră, să vă silească să porniți pe urmele lui și, într-un târziu, să-l
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului În construcția identitară, biografică și literară a poetei. O formă rară de imunitate dobândită prin datul nașterii Într-o lume ce nu avea vreme pentru complicate eșafodaje rațional justificative cu privire la problemele vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur. O lume În care se moare mereu și În care moartea rămâne o taină. Nu fapt divers, nu problemă statistică. Rezistența la iluzie nu Îl
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]