598 matches
-
justificarea promovării (inclusiv estetice), iar excelența este forma social-artistică de manifestare, etica unui atare univers. Nu cred a exagera afirmând că pe aceste concepte, implantate adânc, vital, în text, pe aceste teme de factură conceptuală, asimilate existențial, se sprijină tot eșafodajul artistic. Ion Nicolae Anghel este un auctor doctus, sârguincios alumn, cândva, în ale filosofiei, ceea ce nu stânjenește câtuși de puțin discursul epico-analitic, ba, dimpotrivă, conferă anvergură și substanță cunoașterii sensibile. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, unii își
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
de importantă, pentru o boltă, e piatra aceea care adună și tine bolta, cheia bolții cum se mai cheamă. Dacă acea cheie nu există, dacă piatra aceea pe care se sprijină de fapt ambele jumătăți ale bolții nu există, tot eșafodajul se prăbușește. Isus e fundamental. În piesa noastră, David, băiatul meu, este copilul creț, frumos, inocent, în alte cuvinte, îngerul, lumea spirituală care ne oferea această piatră lui Daniel și mie, constructori în salopete care ridicam bolta, dar am refuzat
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
și nu poate să conducă la dragoste reală. Pe de altă parte, se au în vedere anumite trăsături care țin de caracter și temperament, de educație, de sensibilitatea subiecților la anumiți stimuli. Dacă acestea nu sunt în măsură a crea eșafodajul atracției și aprecierii sub o formă sau alta, nu putem vorbi de iubire, de compatibilitatea necesară existenței acesteia. În plus, să nu uităm că, așa cum arată Sfântul Vasile cel Mare, „Sunt două însușiri de căpetenie ale iubirii: mâhnirea și teama
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
să devină patetică, siropoasă, fără sentimentalisme, cu o duritate a expresiei cu adevărat notabilă. Îmbinând perfect adevărul istoric cu prezentul, ficțiunea cu realitatea, a reușit o construcție epică de mare valoare, nu numai literară, dar și istorică și memorialistică. Un eșafodaj uimitor care suie la cer, cu fiecare cărămidă. File de istorie însângerată, prelungite în mintea și inima supraviețuitorilor, marcați pe viață de ororile la care au fost martori sau chiar protagoniști, așa cum este cazul medicului Maor Gruber, a cărui dorință
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
asumată prin credință. Sfântul Vasile cel Mare identifică resorturile acestei gândiri de tip eretic în concepția lui Eunomiu. Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
de importantă, pentru o boltă, e piatra aceea care adună și tine bolta, cheia bolții cum se mai cheamă. Dacă acea cheie nu există, dacă piatra aceea pe care se sprijină de fapt ambele jumătăți ale bolții nu există, tot eșafodajul se prăbușește. Isus e fundamental. În piesa noastră, David, băiatul meu, este copilul creț, frumos, inocent, în alte cuvinte, îngerul, lumea spirituală care ne oferea această piatră lui Daniel și mie, constructori în salopete care ridicam bolta, dar am refuzat
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
aplicat și răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al dinamicii textuale - cercul în rotire, lunecând pe axa inexorabilă a timpului. Sinteza dintre linearitate (curgerea vremii) și circularitate (complexul evenimențial) este eșafodajul edificiului romanesc. Cercurile întâmplărilor mărunte se succedă pe axa timpului, vărsându-se în macro-evenimente. Acestea, la rându-le, însumându-se, după același tipar, alcătuiesc tabloul global - haotic, gălăgios, rotitor, rizibil, dar, mai ales, redundant, în a-moralitatea sa, în umanitatea
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
sensibil și receptiv mai mult decât ceilalți, încearcă să și le reamintească? Poate pentru a-și reîntâlni avatarurile? Ori, pentru că această cecitate i-a provocat o dezvoltare neobișnuită a acuității vizuale, auditive și olfactive, așa cum se întâmplă îndeobște? Pe acest eșafodaj, Marian Malciu contruiește povești și intrigi diverse, fie între cadrele medicale din spitalul de urgență unde fusese dus Iustin Dobrescu aflat în stare de comă, fie în alte împrejurări. Pe de altă parte, experiențele trăite de Iustin Dobrescu din momentul
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397580382.html [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
de oglindă, în câteva împrejurări), prin uitare (ștergerea din memorie echivalează cu suprimarea in rem). Eul autarhic creează fisuri, descoperă un fel de ferestre ce dau în vileag, ce lasă să se vadă, sau, măcar, să se bănuiască, vacuitatea din spatele eșafodajului iluzoriu ce se dădea drept realitate. Încât, brusc, singura certitudine pare a fi eul însuși. El, personajul, eul, zămislitorul propriei lumi. De pildă, Vatmanul din Luna și tramvaiul 5, terorizat de un Necunoscut, a cărui apariție subminează și demolează contingența
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
au suferit atrocități, persecuții și privațiuni, dar nu am dispărut, nu am fost asimilați, nici dizolvați, nici dispersați. Până acum. Ce se întâmplă astăzi cu România are toate datele unui război psihologic care-și propune dezarmarea mentală a cetățenilor. Tot eșafodajul defensiv, tot arsenalul intangibil care ne-a permis să rezistăm celor mai brutale invazii, se află de la o vreme sub un asediu violent. Se trage cu artileria, se aruncă bombe, se infiltrează agenți și commando-uri în această structură. Acțiunile sunt
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/brad_florescu_1492042429.html [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
pregătească lecțiile și să o facă dintr-o altă perspectivă. Asta în cazul copiilor care au avut un traseu în regulă. Probema este că România foarte puțini copii de genul ăsta. România este plină de copii care au distrus și eșafodajul emoțional, și cognitiv. Ei emoțional sunt vraiște, pentru că vin din familii abuzive și sunt niște copii bătrâni înainte de vreme. Și-au pierdut încrederea în oameni, și-au pierdut încrederea în ei, și-au pierdut încrederea că ceva mai are rost
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” by https://republica.ro/veriga-lipsa-din-scoala-romaneasca-znu-poti-sa-pui-structura-in-capul-unor-copii-daca-nu-reusesti-sa-construiesti [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
iar Zimmmer, nefericitul Zimmer, în fundul oceanului! S-a ales praful de toată munca noastră! - Dar probele? - Au distrus și probele! Cum dracu`mai vrei să-l înghit pe Voquin ăsta? - Nu știu, Ingrid îl înghite! mai încerc o breșă în eșafodajul FBI-istului. Îi face și un copil! - Sper să și reușească! Tu? - Abia aștept să mă întorc acasă. Cred că am să iau avionul înapoi! Izbucnește în râs. - Noi, ceilalți, ne-ntoarcem tot cu „Princess”! Ca să vezi, dom`le, ce
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488721950.html [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
reprezenta o lume apusă, poate chiar blazonul impus de deferența instituțională, meserie ori misiune cerută, totul era dozat pe porțiuni de evaluare a răbdării preopinentului, era un declic pe care și-l permitea pentru că adesea agrementul se întemeia pe acest eșafodaj comportamental, garanție sigură a propensiunii, calității și armoniei dialogului. Noi, eu și Vasile, nu făceam nici pe departe și în nici un caz parte din vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
replica: Dacă tot te-a lovit nenorocul să angajezi o femeie deșteaptă, atunci... În altă parte ea mărturisește că evită tot ce Dăunează imaginii mele de femeie tare. Când Ari piere căzând victimă unui atac terorist pentru Iulia parcă tot eșafodajul fericirii se prăbușește iar ea se pierde de tot. Povestirea devine o descriere halucinantă a unor stări de puternic dezechilibru moral și nervos, între crize de inconștiență, manifestări isterice și leșinuri. Față de luminozitatea, echilbrul armonios și elanul vital din restul
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1464398480.html [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
sensibil și receptiv mai mult decât ceilalți, încearcă să și le reamintească? Poate pentru a-și reîntâlni avatarurile? Ori, pentru că această cecitate i-a provocat o dezvoltare neobișnuită a acuității vizuale, auditive și olfactive, așa cum se întâmplă îndeobște? Pe acest eșafodaj, Marian Malciu contruiește povești și intrigi diverse, fie între cadrele medicale din spitalul de urgență unde fusese dus Iustin Dobrescu aflat în stare de comă, fie în alte împrejurări. Pe de altă parte, experiențele trăite de Iustin Dobrescu din momentul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
învățat nimic din viața mea, ăsta precis ai învățat-o!Oricine care își recunoaște propria frică - fără a o proiecta în afara să - periclitează jocul lumii. Oricine care își asumă propriile gânduri ucigașe și le caută rădăcinile în propria conștiința, amenință eșafodajul moral al societății. În societatea umană există bine și rău.” „Nu ți se oferă niciodată o dorință fără să ți se ofere și puterea de a o face să devină realitate” de Richard David Bach Cauzele suicidului. A se vedea
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1442220711.html [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
Botiș, teolog devotat chemării sale apostolice, talentat mânuitor al cuvintelor, și, în aceeași măsură, poet înzestrat cu har, șlefuitor în cuvinte, precum bijutierul în pietre prețioase. Astfel, unul din aspectele ce se cer imperios amintite este acela al construcției, al eșafodajului poetic: simplu și discret în aparență, extrem de elocvent și d eplin de substanță, în esență. Imaginile artistice abundă în elemente ce țin de o sensibilitate cultivată, figurile de stil nu se pierd în volute ostentative, dar atrag atenția prin noblețea
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
ei ungher neștiut nici măcar de către slujitorii ei devotați. Iar rolul deconstructivismului ateu, precum și cel al revoluției tăcute a interconexiunii, exact spre așa ceva au și fost direcționate cu precădere în intervalul temporal al ultimelor decenii parcurse. Ridicarea cu repeziciune a unui eșafodaj macabru sprijinit pe forma insalubră de dezîndumnezeire a lumii a reprezentat și reprezintă în continuare, după cum lesne se poate constata, contribuiția lor concretă de-a lungul unui timp definitiv răpit, până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
fundamentării interioare. În același timp, putem sesiza și o inevitabilă conștiință a inadecvării la datele realului, doar ascendența iubirii estetizante acompaniind salutar jocul existențial. Maria Calleya scrie o poezie cu vădite nuanțe incantatorii, muzica reprezentând piatra angulară dintr-un special eșafodaj al vibrațiilor întru introspectarea sinelui. Foarte încet, foarte dulce, trăirea existenței în clipă are statut privilegiat printre atât de perenele date sufletești ce beneficiază de adecvate efecte auditive în registru cult: Stăm alături, tu și eu,/ În dimineața albastră înecată
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
mai socotesc un bărbat adevărat. Chiar m-am îndoit că aș putea fi vreodată până când nu s-a născut fiul meu, Hayim Jakob, în ceas binecuvântat de Sfântul, slăvit fie-I numele! Și tocmai atunci, lumea mea, principiile ei, acel eșafodaj pe care un soț fidel și un părinte devotat îl clădește cu trudă și tenacitate pentru viitorul său și al urmașilor, toate s-au prăbușit. Pumnii i se încordară fără să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
cor al executanților staliniști. (Este și motivul pentru care ideea de înființare a unui Memorial al Libertății, ca simbol definitoriu pentru multiplele sacrificii făcute constant de poporul român de-a lungul istoriei sale milenare, se arată drept una binevenită acum.) Eșafodajul actualului imperiu al fricii - frică văzută, evident, ca mijloc de anulare completă a libertății de a fi - se clădește, din păcate, în acest moment, pe luxul maladiv al urii fățiș declarate în raport cu Celălalt - o expresie fidelă a catalogărilor de tot
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Petice_la_trai.html [Corola-blog/BlogPost/348075_a_349404]
-
Ți-am mângâiat chipul delicat/ ca să șterg tristețea/ venită de niciunde pe chipul tău,/ dar nu m-ai simțit.// M-am căutat în visurile tale,/ în adâncurile tulburate/ de speranțele care au înghețat demult,/ dar m-am rătăcit." Tot acest eșafodaj se sprijină pe statura paradigmatică a iubirii. Însă intervine timpul și funcția lui erodantă, fapt incontestabil care determină viziuni din ce în ce mai adânci. Astfel iau naștere vilegiaturi imaginare încărcate de nebănuite semnificații. Ipostazierea dorului în registru nocturn aduce aproape fiorurile crepusculare, uneori
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1465537372.html [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn, e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Petice_la_trai_.html [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
morală întregului fenomen al crizei. Conștient de multiplele zone gri ale propriei meserii și de modul în care normele etice sunt încălcate de alți jucători importanți, el trăiește această dramă personal, vădit descumpănit de sentimentul de scârbă viscerală pentru acest eșafodaj de fraudă mascată. Deși la nivel personal și el și Michael Burry câștigă din implozia bulei imobiliare, nici unul nu o simte ca o victorie (așa cum exuberanța celor doi tineri proprietari de fonduri îi face să deschidă șampaniile), ci ca pe
The Big Short – După 8 ani ne-am întors la locul crimei by https://republica.ro/the-big-short-dupa-8-ani-ne-am-intors-la-locul-crimei [Corola-blog/BlogPost/337882_a_339211]