81 matches
-
interviu, actorul descrie întîlnirea pe care a avut-o într-o bună zi, pe platoul de filmare, cu adevăratul John Nash, care are, azi, 74 de ani și se prezintă ca un ins cu un spirit întortochiat, în perpetuă mică ebuliție, capabil să improvizeze, să comenteze, să analizeze, să hamletizeze minute în șir pe marginea unei întrebări simple, de tipul "Beți un ceai sau o cafea?". Nimic din genialul John Nash de la 22 de ani n-a mai rămas în cel
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
lui Carol al II-lea cu a lui Ludovic al XIV-lea, nu numai Sadoveanu, dar și Camil P. (de Cezar P. ce să mai vorbim) care teoretizează asupra "statorniciei" regimului lui Carol al II-lea într-o Europă în ebuliție. Și cîți, cîți alții. Poate că mai mult decît pentru opera lui îi sînt recunoscătoare tatei de a nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
loc trei, plus medalie de bronz, bronz care, se știe de la Horațiu, este mai puțin durabil decât monumentul� poeziei. Cum vă pare poezia tânără, cum ați vrea să fie, ce așteptați de la poeții tineri? Poezia tânără este un fenomen în ebuliție, e greu să ai o imagine coerentă a ei, pentru că, în primul rând, nu poți citi miile de volume ale tinerilor debutanți sau la a doua carte. De la cei tineri nu aștept altceva decât de la cei maturi sau foarte maturi
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum zarafi ancestrali i-
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
capul uriaș și începuse să hohotească: ho, ho, ho, ho. Plînge? Rîde? m-am întrebat. Își bate joc de noi? Joacă teatru? Cred că nu juca teatru. Cred că, într-adevăr, din oboseală o supapă sărise și din egoul în ebuliție țîșniseră lacrimile sincere, autentice, singurele sincere și autentice, ale înduioșării de sine. Cîtă putere și cîtă singurătate, aici sus, înconjurat de mulțimi în delirul iubirii, acesta trebuie să fi fost gîndul care-i stricase supapa, făcînd să țîșnească lacrimile. Ce
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
cu formele și ritmurile ei, răsfrângând noile procese și noul climat social. Este o vreme a "carierelor fulgerătoare", a marilor averi făcute rapid, a "numelor noi ce urcă furtunos pe «cerul public»". Pus pe mari fapte, în contextul acesta de ebuliție, unul din eroii romanului remarcă surescitat: "Asta e viață sută la sută, dinamită socială, cum apare odată la o sută de ani". Asemănarea cu lumea lui Balzac i se impune ca de la sine eroului brebanian care, la fel ca mai
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de esență tare ca acealea ale lui Cotruș", poezia de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de ebuliție a materiei, etc. (Eugen Simion, Scriitori români de azi, I). Pentru cei care îi cunoșteau volumele anterioare, Călătorie în Uriaș este, în mare parte, o surpriză: cartea conține trei poeme lungi sau grupaje de poeme legate, nu prin aceeași temă
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
Punct”, “Integral” sau “unu”, adică în perioada aproape incredibil de bogată în inițiative novatoare a deceniilor doi și trei din secolul trecut. O recapitulare oricât de rapidă a parcursului său de scriitor devine expresivă tocmai pentru această stare de permanentă ebuliție spirituală, de căutări febrile, de lansări de punți și antene spre o Europă cu care cultura română se voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
își trăia cu anticipație drama creației și părea să intuiască „poezia lucrurilor” pe care urma să o scrie (p. 145). O posibilă salvare în vis este premonitorie pentru cel care avea să devină cel mai important poet oniric. Se manifestă ebuliția imaginarului derutat, setos de literatură, dar încă neexperimentat. „Iadul iubirii”, neliniștile, durerea și suferința stimulează senzualitatea, dezamăgirea face să se prăbușească lumile, iar viziunile să devină sumbre: „Am visat un cer de culoarea ametistului. Și în fiecare colț al lui
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
grosolan, de Caracal. Când în sfârșit vine, comandăm prânzul, eu pește cu sos Mornay, el purcel. Circulă de aseară prin redacții și berării vorbind fără istovire - Bucureștiul mă excită, spune, văd o mulțime de inși puși pe fapte mari, așa ebuliție apare o dată pe veac; noi ăștia suntem favorizații istoriei, avem parte de viață sută la sută. Favorizați, rien de rien, gândesc; teatru burlesc, niște halucinați ce-și iau unul altuia vorba din gură crezând că au teorii. Viață sută la
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
iubesc nu surîde și nu întreba/ pe-o eșarfă albastră-ți jur și pe-un șal roșu" (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Deși personalitatea tutelară rămîne Mallarmé, în transcendența sa eretică, în angelismul său fără îndestulător har, convertit în mistuitor-rece ebuliție estetă. Acel obsedant Mallarmé, producător - bardul nostru îi reia cuvintele teoretice - al unui "prodigiu de racursiuri și elanuri, într-o scrisură corporală, un lucru-a cărui redactare ar cere,-n proză dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
a propagandei: Petru Dumitriu, A. E. Baconsky, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Ivasiuc, Marin Preda... Interesantă e circumstanță că, inițial, revoluția stîrnise dorința de libertate a creatorilor, care visau a o corela cu avangardă și cu experimentalismul: Într-o astfel de ebuliție fericită aveau să treacă primii ani de dupa 1917: nimeni nu se gîndea însă că acea perioadă de experimente și dificultăți materiale urma să fie și singura perioadă luminoasă a artei socialiste.(...) Nimeni nu vorbește încă de realism socialist (formulă ucigașa
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
aproape aceiași oameni în funcțiile principale de comandă în stat, certitudinea neutralității Occidentului în situație de criză etc.; și totuși nu pot restaura sistemul logocritic. Pentru moment, le lipsește discursul propriu, acoperit de sunetul asurzitor al discursurilor nominaliste în plină ebuliție. Să nu uităm că limbajul bazat pe ăuniversaliiă sedimentate se poate obține numai într-un interval de timp suficient de lung pentru a fi numit istoric. Construirea unui nou discurs autoritar și tutelar implică o acțiune dificilă și prelungită, imaginabila
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
Dacă e să găsim o persoană care să corespundă înfățișărilor în eternă prefacere ale lui Proteu, acesta nu poate fi decât Stephen Dedalus, depozitarul unei complicate rețele de cuvinte dotate cu instrumente de investigare a gândirii în permanentă stare de ebuliție. Joyce ne mijlocește astfel accesul la identitatea profundă, multiformă și pluri-semnificativă a unui Proteu al interiorității, la pliurile secrete ale minții sale. Erudiția nu e de mare ajutor în parcurgerea labirintului mental născut pe măsură ce Stephen străbate o porțiune din promenada
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
care, în mare parte, nu și-a pierdut actualitatea: nu atât pentru judecățile în sine, rezumate în marile sale sinteze, cât pentru spectacolul ideilor în chiar procesul emergenței și cristalizării lor, al unei minți strălucite și imprevizibile în curs de ebuliție, al unei vaste culturi folosite inteligent și uneori busculate creator, deci pentru pedagogia actului critic. Mai puțin, desigur, pentru morala actului critic, despre care colegii săi aveau încă dinainte de război o părere destul de modestă (Sebastian îl consideră „muncit adesea de
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
care studiază la microscop o lamelă cu celule canceroase fără ca să fi văzut în carne și oase bolnavul din trupul căruia provine tumora, Duquesne vorbește de proliferarea demonică fără să fi simțit sub nas adierea Dracului. Rezultatul e erudiția fără ebuliție, adică șarm savant fără fior de zdruncinare. De la un cap la altul cititorul vede cum un savant enumeră cunoștințe despre un motiv religios în a cărui realitate autorul nu crede defel. Căci Diavolul din cărți e pretext lexical și nimic
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
conștient în tragicul nostru". Sînt cuvintele autorului Schimbării la față a României. Nerăbdarea, anxietatea, spaima subiacentă caracterizează starea de spirit a lui Noica. Conștiința sa nu cristalizează într-o ideație ne varietur, ci se prezintă ca un proces agitat, în ebuliția căruia se ivesc elemente contradictorii. Chiar "eternitatea" e abhorată și absolvită în același timp: "Neamul nostru rămîne pentru că și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei". Preocupat a descrie "coborîrea românească în istorie", Noica alege trei "momente culturale", care
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
manuscrisul - aflat în limbul dintre proiect și tipar - dispare. Bruionul (sau ciorna), odată cu el. în franceză, termenul s-a folosit prima oară în 1551, o sută de ani după inventarea tiparului, și își are originea în germanul Brod, care înseamnă ebuliție, fierbere sau "lichid". Nașterea bruionului este legată de importanța care începe să se acorde, în secolele XIV-XVII, autorului. Manuscrisul devine astfel, în- tr-un lent proces de recondiționare morală, un manuscris de autor. Evul Mediu fusese epoca manuscrisului-copie, întocmit de copiști
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
o putem învesti în raportul cu ceea ce ne precede. * Vechiul conține totdeauna un sîmbure de tragism. Trecutul e în sine o ficțiune tragică. * A gîndi la rigoare precum Celălalt, a simți fatalmente ca tine însuți. * Lirismul: conștiință în stare de ebuliție, degajînd imagini. * Tot ce e delimitat prin organizare (structură) presupune un procustianism. Numai increatul sau haosul beneficiază de o deschidere infinită. * Talentul conține și puterea de-a jertfi o exactitate minoră, de tipul fișei statistice sau al imaginii fotografice. * Omenirea
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
imun la mňdele care s-au perindat între timp, sigur pe instrumentele lui, într-un jurnal global în care se povestește necurmat. Cu suită deci, dar nu dintr-un impenitent narcisism - inevitabil, curios, la poeții lamentoși! - ci dintr-o permanentă ebuliție a eului căutător și iubitor de lumină. De certitudini, prin urmare, de acele puncte de sprijin existențiale în ceea ce el numește stații în străbaterea pustiului dintre cuvinte, smălțuit cu florile negative ale golului! Acel aur care "răsare/ lin de necuprins
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
-și pune într-un sistem experiența de cititor profesionist, devenită „viziune”. Sigur că experiența sa, de exeget și monografist al lui Călinescu, a fost o ocazie fericită de a se confrunta cu un mare autor de texte critice, în continuă ebuliție, și că ea a funcționat ca o sfidare: dar nu e mai puțin adevărat că și „candidatul” beneficiază de calități importante, între care ușurința de a se mișca între abstracțiuni și siguranța frazei nu sunt cele mai mici. La treizeci și cinci
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
condamnare pe față a regimului comunist, personajele care se exprimă critic vizând situații punctuale - cum astăzi se zice. în Simplex, roman-scenariu, lumea veche se mulțumește să ducă un trai marginalizat, fără gând de revoltă, tineretul își consumă energiile, în plină ebuliție hormonală, la punctul de tangență se poate, însă, întâmpla orice. Comunicarea este controlată, fiecare avându-și porția, după un barem ce nu se pune în discuție. însă punctul de maxim interes al acestui roman-nuvelă îl constituie finalul, în care păpușarul
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
îi plăcea să se amuze, să spună "minciuni", să se joace (și când era matur), chiar dacă, din "greșeală", se întâmpla să lovească un prieten. Meritul său e că, de regulă, își cerea iertare. înzestrat cu o imaginație bogată, în permanentă ebuliție, își compusese o biografie spectaculoasă, și Adela se contaminează de la el. Ne vine greu să credem că studentul recalcitrant l-ar fi înjurat, fie și în șoaptă, pe profesorul George Ivașcu la un examen, iar acesta, drept "recompensă" l-a
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
lor derivă chiar din indeterminarea de care "suferă", emană din contururile vagi ale continentelor pe care le desenează, cumva în stilul picturii naive, de parcă acele forme bizare de relief ar fi ieșit tocmai atunci din mare, născute printr-o misterioasă ebuliție, deopotrivă geologică și mentală - cum se întâmpla în perioada marilor descoperiri geografice... Sigur că nici un navigator din prezent nu s-ar mai înarma cu aceste "îndreptare" atât de aproximative, cel mult le-ar pune în ramă, folosindu-le pe post
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
a unei iluzii? Și să fie o victimă interesată doar literar, nu și politic? Mă întreb cât de adevărate și cât de iluzorii sunt unele dintre suferințele actuale diagnosticate. Scrisul? Dar "în lumea literelor românești nu mai există o veritabilă ebuliție" (35). Cititul? Aici îl citează pe F. Pessoa: portughezul prefera, într-un moment, observarea vieții directe, cărților care nu-l învățau și nu-i produceau plăcere (34). Chiar literatura română rămâne o idee cam forțată. Scrisul românesc constituie o literatură
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]