178 matches
-
la poartă, pasau; și Bandi, și Grigorie, și Opriță, și Chihaia, și Daniel Niculaie, și Vlad Munteanu și ceilalți. TVR 1 l-a trimis la Vatican, cu ocazia vizitei Patriarhului Teoctist, pe un oarecare Mihai Rădulescu. Cunoștințele precare în materie eclesiastică ale corespondentului (care nu știa, luîndu-i un interviu Patriarhului, care este formula cuvenită de adresare), tonul de trîmbiță, de parcă se anunța începutul războiului dintre ortodocși și catolici, și nu sfîrșitul lui, felul în care "lua fața" interlocutorilor (printre ei, înalți
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
în Polonia, răspunsul este de o necesară concretețe. El stabilește, pe temeiul actului creator, relația dintre lirica noastră cultă și Psalmii lui David, cu textura lor densă de poezie. Ispititoare partitură pentru aspirația exprimării poetice a teologului cărturar, Dosoftei, personalitate eclesiastică în Moldova celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea. Ce "implică" actul hermeneutic pus în orizontul interpretării de Dan Buciumeanu? Relația, cu sentimentul unei revelații în lectură, de la textul Psaltirii la descriere, cercetare stilistico-poetică și notele care
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
vară"), sau închinându-se, întorși în vreme, "copilului care avea să fie Mozart", - ba chiar lăsându-se, pe degete, jucați în "Vicleimul" mânuit de Gore Pirgu; brelan de rigi (și, cu acesta ultim, chiar careu); prinți seculari și, la rigoare, eclesiastici: "odrasle de dinaști" ori "cavaleri-călugări", adică "mari egumeni ai tagmei prea senine"; sau, numai, niște simpli craidoni; dacă nu chiar, în calitate de "Crai de Curtea-Veche" (s. m.), scilicet "de spânzurătoare", niște "apelpisiți" fără de lege și, deci, un soi de desperados de
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
determinant verbal și cel adnominal - argumentîndu-se convingător originea populară a primei construcții și cea culta (după un model probabil grecesc) a celeilalte. Două domenii, cu deosebire neglijate la noi în ultimele decenii, sînt urmărite constant, pe parcursul mai multor studii: cultură eclesiastica și cea politică. Profesorul Al. Niculescu plasează faptele de limbă într-un orizont cultural larg, care îi permite să producă viziuni sintetice și conexiuni puțin previzibile; are, mai ales, pasiunea polemicii și a ideilor noi. Caracterizarea pe care i-o
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
București) este un spirit proteic și imprevizibil. Fiecare carte a să ne proiectează într-o altă lume, fără legătură cu cea precedentă. Surprinzătoare sunt și schimbările de regim stilistic, susținute de o cunoaștere multilaterala a lexicului limbii române (terminologie militară, eclesiastica, administrativă etc.), ca și de capacitatea de a integra în textul românesc expresii din limbi străine. Autorul poate oricând să descrie un sat din Olanda sau o gară din Germania, să reproducă limbajul unui general canadian sau al unui ofițer
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
cu confesiunile ei despre destrăbălarea în care se complace. în loc ca preotul să o convertească pe femeie la puritate, femeia îl convertește pe preot la dezmăț. Această contaminare a preotului de păcat nu este blamată de autor de pe poziția autorității eclesiastice, așa cum se întâmplă în proza lui Gala Galaction, ci are parte de o privire comprehensivă, educată să primească ceea ce este omenesc. Ioan Groșan se dovedește a fi încă o dată cel mai bun autor român de proză rusească. O poveste de
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
își susținuse doctoratul în teologie la Institutul „Augustineum”, întorcându-se la Blaj ca profesor, la același prestigios seminar pe care-l absolvise. A editat publicații periodice și de specialitate, a redactat tratate de didactică teologică și erudite cercetări de istorie eclesiastică (despre studiul său Instituțiile calvinești în biserica românească din Ardeal, din 1895, se spune că este încă neegalat). Personalitatea lui Grama este, oricum, în totalitatea ei, aproape necunoscută, azi. Să fie un efect al „studiului” său despre Eminescu? Sau, mai
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
Octavian Rusu, Pr. Dumitru Sandu, Pr. Cornel Paiu, Arhidiacon Dr. Teodor Savu, Pr. Sabin Vodă, Pr. Florin Croitoru și mulți alții. Eruditele comentarii, interpretări și analize dedicate de acești teologi personalității și operei lui Mihail Diaconescu au apărut în reviste eclesiastice precum: Biserica Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Octavian Rusu, Pr. Dumitru Sandu, Pr. Cornel Paiu, Arhidiacon Dr. Teodor Savu, Pr. Sabin Vodă, Pr. Florin Croitoru și mulți alții. Eruditele comentarii, interpretări și analize dedicate de acești teologi personalității și operei lui Mihail Diaconescu au apărut în reviste eclesiastice precum: Biserica Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
membru activ în unele societăți și asociații științifice internaționale precum: Asociația Internațională de Studii Patristice de la Oxford, Seminarul de Istorie Sud-Est Europeană, Conferința Bisericilor Europene și Consiliul Ecumenic al Bisericilor. În mod activ a participat și în Comisia de Istorie Eclesiastică Comparată din România. Pentru această activitate prestigioasă în anul 2004 a primit ordinul „Meritul Cultural”, în grad de ofițer din partea Președintelui României. Ca o recunoaștere a meritelor sale incontestabile pe linie didactică și a aportului adus la dezvoltare teologiei patristice
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
optimistă. Pe cât de rezervată, pe atât de cinstită, presa elvețiană e totdeauna gata să publice "articole-răspunsuri": adică articole prin cari să rectifice anume afirmațiuni apărute în coloanele lor.Am dat eu însumi asemenea articole la Neue Zuricher Zeitung, Vaterland (Lucerna) Eclesiastica (Friburg) La Suisse (Geneva) etc. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu mi se publice articole în care puneam la punct afirmațiuni din alte isvoare, tendențioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică "trebuie să rămână" îndeosebi pentru Elveția
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
dintre cei mai bogați prinți ai Europei; a râvnit tronul regal, a legat alianțe, a condus campanii militare inclusiv în relația cu unele cantoane ale Confederației Elvețiene. S-a bucurat de o întâmpinare fastuoasă la Catedrala din Lausanne. Municipalitatea, forurile eclesiastice romano-catolice ale timpului, au comandat cu acest prilej un bogat set de tapiserii, poate cele mai mari realizate vreodată, astăzi socotite a fi de o valoare inestimabilă în ce privește frumusețea decorației, coloritul, compoziția ansamblului. Sunt păstrate la Berna, în Muzeul de
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
Eroarea poate avea logica ei internă; prizonier al primei erori, principele e forțat s-o facă și pe a doua, și altele probabile. De aici o întreagă teorie a cauzelor pierderii puterii (Cap. XXIV). Lectura atentă a capitolului "Despre principatele eclesiastice" (asta însemnînd puterea papală, teocratică) descoperă o calculată detașare ironică. Intrucît sînt guvernate de o Rațiune superioară, ar fi un semn de orgoliu, spune autorul, dacă s-ar încumeta să le analizeze. Ar comite, deci, un fel de hybris. Folosește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că tot ce-mi pot imagina, sau presupune, este că anumite interese s-au Încrucișat pe drum. Biserica, de pildă... — Biserica e foarte mare. Te referi la cineva anume? — Mă rog, sunt prelați care au și putere lumească, nu numai eclesiastică. Ei nu văd cu ochi buni ca un eretic... — Înțeleg, Îl Întrerupse ministrul. Te referi la bărbați sfinți ca fray Emilio Bocanegra, de exemplu. Alatriste văzu că secretarul regelui Își stăpânea o tresărire. — Eu n-am zis nimic de Sfinția Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
înțelegandu-se prin această locuitorul care are drept singură îndeletnicire agricultură și-și cultiva el însuși pământul. Fiii minori ai sătenilor din această categorie sînt considerați că îndeplinesc această condițiune. Sînt asimilați cu sătenii cultivatori de pămînt: preoții, învățătorii și funcționării eclesiastici, domiciliați în comunele rurale; micii meseriași domiciliați în comunele rurale și avînd că ocupație principala agricultură, precum și muncitorii manuali de pămînt, cu domiciliul în comunele suburbane sau urbane, înțelegandu-se prin muncitori manuali de pămînt cel ce posedă pămînt, îl muncește
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
Roma de o „febră" letală. Fire epice prețioase se împletesc cu exegeze pătrunzătoare pentru a alcătui acest amplu roman complex și captivant. Nu mai am loc decât pentru senzația de déjà vu stârnită de suita de măiestrite încontrări între forurile eclesiastice, care blamau tablourile pentru abateri de la dogmă și apărătorii lui Caravaggio, care le răsturnau argumentarea, străduindu-se să demonstreze că, dimpotrivă, fiecare presupusă erezie este, de fapt, o conformare fidelă dar subtilă la litera și la spiritul imuabilei legi sfinte
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
fost cuprins de L. Gáldi, în Mots d’origine néo-grecque en roumain à l’époque des Phanariotes (1939), cu precizarea - care apărea deja în dicționarul român-francez al lui Damé, în 1893 - că lista de subscripție era autorizată, avea girul autorităților eclesiastice. Sensul propriu al termenului pantahuză era, într-adevăr, specific bisericesc; atestările mai vechi vorbesc, fără nicio notă negativă, despre „pantahuza de înscriere” pentru zidirea unei biserici (Marele dicționar geografic al României, vol. II, 122). De altfel, termenul grecesc „ ” este tradus
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
ce păstrează în centrul atenției istoria religioasă a omenirii de la începuturile sale, în speță era prechristică. Impactând prin versul calin, dulce, complet echilibrat, cu întindere moderată, clasic și păstrând rezonanțele vocabularului patristic, Ioan Ciorca transformă Vechiul Testament dintr-o operă strict eclesiastică, într-o operă cu valențe literare, etice și estetice deopotrivă, valoroasă prin conținutul său, racordat chintesențelor biblice. Atenția și grija pentru detalii, păstrarea întocmai a adevărului testamentar și prezentarea acestuia într-o lumină mai tangibilă, mai aproape de sufletul celui care
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
în această binevenită carte - „Bisericile Ortodoxe din Oradea și Slujitorii lor”, cu mult respect, simț al sacrului și deplină recunoștință, oameni și locuri, importante evenimente și momente istorice, din aceste ținuturi și lăcașuri sfinte, slujitori ai altarelor, sacerdoți și personalități eclesiastice de prim rang, din acest binecuvântat colț de Țară Românească. Acest bogat și consistent volum - un adevărat ghid și îndrumător istoric, geografic, cultic și cultural - spiritual, pentru toți cei interesați de istoria și viața bisericească a Oradiei, prezintă, pe scurt
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
de drept. Soluția puterii comuniste a fost și ea tipic otomană: promovarea în fruntea ierarhiei a unor oameni mult mai flexibili. Patriarhul Justinian Marina a murit din cauza supărării provocate de demolarea Bisericii Enei. Patriarhul Justin Moisescu, calificat în unele cercuri eclesiastice drept politrucul comuniștilor, a fost mult mai elastic decât Justinian Marina, fiind dispus la mai multe compromisuri. Dar și el a avut o limită în fața presiunilor comuniste, peste care nu a putut trece. După cum se vehiculează în unele cercuri bisericești
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
imperialiste. De altfel, Biserica Ortodoxă Română a fost obligată să părăsească mișcarea ecumenică internațională în anul 1948. Deoarece Securitatea considera colaborarea Bisericii Ortodoxe Române cu respectiva instituție o cale de evaziune, care împiedica controlul strict al statului comunist asupra instituției eclesiastice în discuție 29. La fel colaborarea cu alte culte cum este cazul Bisericii norvegiene a fost și el interzis, Biserica fiind izolată, evenimentele din toamna anului 1948 când Biserica Ortodoxă Română a „acceptat” să participe la desființarea Bisericii Unite cu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
crearea Mitropoliei de Karlovitz, care însemna înființarea unei structuri bisericești autonome într-o țară creștină și liberă. Emigrarea sârbilor sub conducerea Patriarhului Arsenie al III-lea, în anul 1690, pe teritoriul Imperiului habsburgic a făcut posibilă înființarea unei noi structuri eclesiastice, cu un rol esențial în emanciparea poporului sârb. Împăratul Leopold I le-a oferit sârbilor o serie de privilegii în perioada anilor 1690-1696, privilegii pe care românii din Imperiu nu le-au avut niciodată. Patriarhul sârb era în același timp
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
de instituția bisericească. În anul 1943, Stalin instalează în funcția de patriarh al Bisericii ruse pe Serghie. Acesta va trasa de acum înainte politica bisericii în conformitate cu ideologia comunistă. Următorul patriarh, Alexei, va organiza la Moscova în anul 1948 o conferință eclesiastică, în cursul căreia a fost definită politica pe care aveau s-o urmeze noile democrații populare. Așa se explică faptul că, în primii ani ai regimului comunist, literatura ortodoxă română a preamărit biserica mamă a U.R.S.S“ (ibid. p.
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
de drept. Soluția puterii comuniste a fost și ea tipic otomană: promovarea în fruntea ierarhiei a unor oameni mult mai flexibili. Patriarhul Iustinian Marina a murit din cauza supărării provocate de demolarea Bisericii Enei. Patriarhul Justin Moisescu, calificat în unele cercuri eclesiastice drept politrucul comuniștilor, a fost mult mai elastic decât Iustinian Marina, fiind dispus la mai multe compromisuri. Dar și el a avut o limită în fața presiunilor comuniste, peste care nu a putut trece. După cum se vehiculează în unele cercuri bisericești
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
imperialiste. De altfel, Biserica Ortodoxă Română a fost obligată să părăsească mișcarea ecumenică internațională în anul 1948. Deoarece Securitatea considera colaborarea Bisericii Ortodoxe Române cu respectiva instituție o cale de evaziune, care împiedica controlul strict al statului comunist asupra instituției eclesiastice în discuție 29. La fel colaborarea cu alte culte cum este cazul Bisericii norvegiene a fost și el interzis, Biserica fiind izolată, evenimentele din toamna anului 1948 când Biserica Ortodoxă Română a „acceptat” să participe la desființarea Bisericii Unite cu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]