2,734 matches
-
presiunea grăsimii, lucesc de un triumf imbecil. Cel mai mult frapează culoarea obrazului, odinioară cenușiu, acum roz, și nu rozul pe care-l dă aerul tare al cine știe căror înălțimi, - rozul produs de un metabolism secret al politicii, rozul ecleziastic al ierarhiilor cerești, scutite să mai gândească; rozul activist al... (sar un rând!) ...râgâind după mese copioase, rozul de șef arogant, leneș, apatic, ori glumeț, șmecheros, din cabinetele capitonate, înaintea cărora, cetățeanul, hăituit, dacă apucă să intre, își face mai
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
voluptăți tot mai amare și dezabuzări tot mai apăsate. La ce rezultat ajunge expertiza spiritualistă? "Des Essaintes reprezintă neputința de a accede la stadiul etic, neputința depășirii esteticului. Chiar și cochetăriile sale cu sfera teologic-religioasă, frunzărirea vechilor tomuri ale literatuirii ecleziastice nu sînt decît estetizarea unor experiențe sau a unor teze de credință". Seducția pe care o exercită acest rafinat crepuscular este, în realitate, cea a demonului estetic în a cărui captivitate a intrat și care se pronunță prin intermediul său. Cînturile
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
cealaltă parte o cultură a oamenilor de la munte, a tăietorilor de lemne. Sucevița era o zonă colectivizată? Da. Era, așadar, o cultură de săteni, de oameni ai pădurii, care mi s-a părut a fi foarte departe de înalta cultură ecleziastică. Fiindcă aici se perpetuau totuși practici cu totul străine de acea cultură. Așa se face că, atunci când turmele sunt conduse, primăvara, la munte, are loc aprinderea focului viu, care nu are nimic de-a face cu cultura ecleziastică. Tot așa
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
înalta cultură ecleziastică. Fiindcă aici se perpetuau totuși practici cu totul străine de acea cultură. Așa se face că, atunci când turmele sunt conduse, primăvara, la munte, are loc aprinderea focului viu, care nu are nimic de-a face cu cultura ecleziastică. Tot așa, practica jocurilor funerare. în timpul celor trei zile cât durează ceremoniile în casa mortului, are loc priveghiul, care nu e doar un priveghi condus după regulile practicii creștine, ci e, dimpotrivă, o veghe în timpul căreia au loc jocuri, au
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
perioadă a regimului comunist, bunurile Bisericii Greco-Catolice au trecut la Biserica Ortodoxă. Desigur, practica religioasă a Bisericii Greco-Catolice e foarte puțin diferită de practica religioasă ortodoxă. Deosebirile au caracter teologic minor și sunt imperceptibile pentru majoritatea oamenilor. în schimb, disciplina ecleziastică e foarte diferită. în timpul întregii perioade a regimului comunist, instituțiile religioase au funcționat sub egida Bisericii creștine ortodoxe, supusă patriarhului României. O dată cu căderea regimului comunist, Biserica Greco-Catolică are dreptul să ceară restituirea lăcașurilor sale de cult, cere realipirea la sistemul
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
aparținea de drept regelui) le-a dat de la început un avânt economic și politic remarcabil. Dialectele sașilor (denumirea de "sași" este dată de maghiari, regiunea de obârșie a coloniștilor fiind Luxemburgul) au evoluat și demonstrează diferite filiere de colonizare. Organizarea ecleziastică până la Reformă, constituirea Universității săsești, construirea de biserici fortificate, bătălia de la Mohacs, Transilvania ca principat sub suzeranitate otomană, perioada lui Samuel von Brukenthal (1721-1803), absolutismul luminist al lui Iosif al II-lea (abolirea iobăgiei, introducerea germanei în administrație în locul latinei
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
ciotul. Și, într-o noapte, Fecioara cu îngerii ei au coborât din ceruri și i-au pus un picior nou. Cum se întâmplă cu toate miracolele - căci altfel n-ar mai fi miracole - acesta a fost confirmat de numeroase autorități ecleziastice și medicale din epocă și subiectul a creat o iconografie abundentă și a inspirat numeroase cărți. Este un miracol extraordinar, în fața căruia minunile Fecioarei din Lourdes mi se par aproape mediocre. Un om "al cărui picior era mort și îngropat
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
domeniu de analiză privilegiat pentru autor, din moment ce aceasta pune în scenă, și încă din belșug, sinucideri. Semnificativ e faptul că Minois alege drept graniță simbolică între atitudinea medievală, predominant blamantă asupra sinuciderii, și atitudinea interogativă asupra problemei, nu un text ecleziastic sau unul judiciar, ci unul literar, pe care îl declară "atemporal și universal" - monologul lui Hamlet. "A fi sau a nu fi ?" e întrebarea care formulează cel mai bine problema sinuciderii și întrebarea în jurul căreia gravitează întregul studiu. Georges Minois
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
și ceea ce a proiectat efectiv în substanța operei, practic inepuizabilă în orizontul interpretării? Într-un eseu din Oceanografie, Mircea Eliade ia în discuție chestiunea, pornind de la Cîntarea cîntărilor, un poem nupțial în primă instanță, care cuprinde, totuși, structuri mistice, alegorice, ecleziastice: „Privit printr-un anumit punct de vedere, poemul se transfigurează îndată, capătă alte valori, altă orientare și cu totul alte intenții. Dar cine ar putea spune că autorii au știut sensul mistic sau sensul alegoric al poemului? Și totuși, cine
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
de calculare a datei Paștelui diferă. Începând din anul 1582, biserica catolică și cea ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserică cateolica se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au păstrat calendarul Iulian. Catolicii calculează dată Paștelui bazându-se pe lună plină ecleziastica, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică și se bazează pe o dată fixă pentru echinocțiul de primăvară. În opoziție, credincioșii de confesiune ortodoxă sunt ghidați de luna plină astronomica , calculată pe baza datelor astronomice și data reală - tot din
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
reîmprospătata și completa aducerile aminte cu faptele de viață, cu opera și ctitoriile marelui ierarh, slujitor, orator, prelat și scriitor, cel care a fost Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Antonie Plămădeală, om de vastă cultură și mare personalitate a vieții ecleziastice, cel care și-a închinat întreaga activitate pentru buna așezare a lucrurilor în actul sfânt al slujirii lui Dumnezeu, adesea mergând până la suferință și sacrificiu, asemenea Sfântului Augustin. Volumul este prefațat de către Domnul Simion Cristea - scriitor și doctor în Filosofia
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
a Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, ce emană și azi căldura sa umană, un OM care, înainte de a trece la cele veșnice (în ziua „Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul” - 29 august anul 2005), a trăit în spirit ecleziastic și în deplina convingere că „o cultură adevărată se face cu ochii către cer”, iată o carte de suflet care îndemnă să citești și să nu uiți. Căci, „Credința ne ctitorește, ne susține în ceea ce suntem și ne ajută să
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
dedicați interesului public precum cei din perioada interbelică sau chiar cea comunistă. Acesta este adevărul. Este totodată motivul pentru care, odată numit Secretar de Stat pentru Culte, mi-am luat consilieri tineri, dinamici, doctori în științe politice, cunoscători ai lumii ecleziastice, ghidându-mă după un singur criteriu: CV-ul. Cred în obligația profesionalizării funcției publice, prin deschiderea ei către noua generație de elite intelectuale, către noi valori și principii. Statul trebuie servit de cei mai buni cetățeni ai lui, nu de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
uniformă prin adaosul de prea mult alb în îmbrăcăminte). Cazul se complică politic prin informația că una din maici era sora unui fost comandant legionar, fiind ea însăși o simpatizantă a Legiuni. Presiunile regimului comunist determină declanșarea unui adevărat „război ecleziastic” (descris ca atare de către avocat), în care principalii acuzatori sunt episcopul zonal și patriarhul Justinian Marina, care au parte de pagini vitriolant-sarcastice (de exemplu, paragraful Pistoalele Patriarhului Justinian Marina, p. 192-196). Alți dușmani dovediți ai Vladimireștilor erau apropiați ai Patriarhului
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
această impresie. Călătorul venit din Occident, obișnuit cu catedralele romanice și gotice, se așteaptă cu siguranță la o biserică impunătoare, de mari dimensiuni și este decepționat de ceea ce vede la București. Totuși aici este vorba de a înțelege specificul arhitecturii ecleziastice românești în general, înclinația pentru construcțiile de proporții umane, cu un echilibru al volumelor moștenit în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
mai ales dacă e vorba și de o fecioară sau mulți copii sacrificați în numele nostru. Oh, Evul Mediu, veacul nostru de glorii, veacul nostru de dor! Minunata Inchiziție... - Minunata Inchiziție care a devenit repede o instituție regală, nu mai era ecleziastică. - Cu atât mai bine. Iadul cu cât e mai ocultat, cu atât își împlinește mai bine destinul, spuse visător dracul frecându-și copitele până ieșiră mici scântei. - Oricum crimele Inchiziției sunt supraevaluate. Conform arhivelor Sfântului Scaun, numărul victimelor nu depășește
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
nu s-au pierdut, ele reprezintă o bogăție extraordinară. Apropo de stilul oral: e de remarcat că acesta predomina înaintea secolului XIX cînd mulțimea nu știa să citească, mesajele trebuind să-i fie adresate pe cale orală. Asta a dezvoltat oratoria ecleziastică, au apărut mari predicatori practicînd elocința religioasă, un Bossuet, de exemplu. S-a dezvoltat de asemenea elocința politică, arta de a vorbi în public. Revoluția franceză e un veritabil festival de discursuri politice. Dominația scrisului a fost instituită o dată cu răspîndirea
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
domeniu neglijat timp de decenii, a cărui serioasă readucere în discuție e absolut necesară. Centrul de greutate al cărții este constituit de un studiu amplu despre creștinismul românesc, evaluîndu-se problemele spinoase ale cercetării sale, dincolo de clișeele patriotice și de dogmele ecleziastice, istorice sau lingvistice (ipotetica creștinare de către apostolul Andrei, legătura dintre romanizare și creștinism etc.); sunt evocate raportul complex, de la începuturi, dintre zonele citadine și rurale, dintre populația autohtonă, grecii din colonii (care au dat primii martiri) și romanii proveniți din
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
primul rînd cel al conservării termenilor latini pentru terminologia religioasă de bază, sugerîndu-se, pe baza unor particularități fonetice, impunerea lor în limbă în momente diferite (" Există deci în vocabularul creștin românesc mai multe straturi terminologice, poate chiar mai multe zone ecleziastice", p. 188). Legătura cu Bizanțul, situația religioasă a aromânilor, cultura slavo-bizantină, influența sîrbă, sincretismul și toleranța, raportul dintre catolicism și ortodoxie, rolul Reformei, diferențele de istorie religioasă dintre regiunile românești - sînt doar cîteva dintre subtemele acestei sinteze extrem de interesante. Trebuie
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conținutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a lumii moderne precum și a participării Bisericilor orientale la lucrările acesteia. Volumul editează așadar jurnalul văncean, completat cu alte documente din arhivele ecleziastice (din presă sau din colecția Mansi), la care se adaugă memorialul călătoriei din 1886 a episcopilor români la Romă, reprezentând în ansamblul său o importanță contribuție științifică la o temă insuficient explorata, inclusiv datorită întreruperii tradiției de cercetare în timpul regimului
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Romă, Image de l'autre, Missionari e missionarismo (Geopolitică religiosa), Îl "Commonwealth" veneziano, Impatto ottomano, Nel Mitteleuropa, Relazioni italo-romene, Letture classiche și Letture contemporanee. Se remarcă varietatea câmpurilor de cercetare ale studiilor cuprinse în volum, de la dreptul român, arheologie, istorie ecleziastica, diplomație, la geopolitică, studii clasice, critică și analiza literară. În acest ultim domeniu se înscriu contribuțiile ce relevă aspecte noi în studiile literare româno-italiene: Studi critici sulla narrativa romena del Novecento apparsi în Italia, aparținând Mariei Bulei, bursiera "N. Iorga
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din lipsa unui "spirit contemplativ
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din lipsa unui "spirit contemplativ
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu, urmarea Sa - au fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu, urmarea Sa - au fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]