161 matches
-
Soarelui. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptica”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australa a sferei cerești, la distanță unghiulara maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în
Solstițiul de iarnă va fi anul acesta marţi, pe 22 decembrie by http://uzp.org.ro/solstitiul-de-iarna-va-fi-anul-acesta-marti-pe-22-decembrie/ [Corola-blog/BlogPost/93240_a_94532]
-
succes finlandeză. Cu peste zece ani de muzică în spate, Sonata Arctica reușește să strângă atât un număr impresionant de fani cât și patru discuri de aur pentru vânzările de albume. Nici nu e de mirare când lansează albume precum Ecliptica, Winterheart’s Guild sau Reckoning Night, care au stat în fruntea clasamentelor finlandeze și europene săptămâni la rând, în fața unor nume precum The Rasmus sau Eminem. De altfel, cel mai recent material, the Days of Grays, a intrat pe a
ARTmania Festival Sibiu 2011 by http://www.zilesinopti.ro/articole/247/artmania-festival-sibiu-2011 [Corola-blog/BlogPost/100041_a_101333]
-
nox, noctis) ceea ce înseamnă “noapte egală”. Din punct de vedere astrologic, Echinocțiul de toamnă prezintă o importanță deosebită, în sensul că energia universală se schimbă. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411476423.html [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]
-
în cea sudică. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
solstițiului de iarnă. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, scrie astro-urseanu.ro. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° și 27' . La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se
GOOGLE. Echinocțiul de primăvară, marcat printr-un logo special by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102219_a_103511]
-
momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Trei evenimente astronomice într-o singură zi Echinocțiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna și cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare - o eclipsă de Soare, o super-Lună și echinocțiul de primăvară
GOOGLE. Echinocțiul de primăvară, marcat printr-un logo special by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102219_a_103511]
-
execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este
SOLSTIȚIU DE VARĂ: Tradiții și obiceiuri pentru ziua de 21 iunie () [Corola-website/Journalistic/105056_a_106348]
-
poate întoarce împotriva ta! ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Primăvară din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea să aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptica în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
mișcarea să aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptica în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
mare, care posedă un satelit. Salacia are diametrul de circa 900 de kilometri. Salacia prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 42,2429286 u.a. și de o excentricitate de 0,1029692, înclinată cu 23,93490° în raport cu ecliptica. Acest obiect ceresc parcurge orbita în circa 275 de ani. Periheliul său îl aduce la circa de unități astronomice, iar afeliul îl depărtează la circa u.a. de Soare. Este un cubewano. Salacia este un potențial candidat la statutul de
120347 Salacia () [Corola-website/Science/334609_a_335938]
-
că aceste constelații influențează atât planeta cât și ființa umană. Ca întindere temporală, fiecare zodie corespunde aproximativ unei luni a anului, sistem adoptat astronomic când s-a realizat calendarul. Babilonienii cunoșteau existenta acestei constelații , oarecum aceasta fiind prea departe de ecliptica, fusese omisa din zodiac. Există 12.5 luni. Până la ora actuala, zodiacul nu s-a împărțit în 13 sectoare și nici nu existau 13 luni ale anului. Oamenii de știință au tendința să argumenteze că Ofiucus este o descoperire recentă
Ofiucus (constelație) () [Corola-website/Science/303209_a_304538]
-
a intrat în uz până în 1850. Uranus a fost vizitată doar de o navă, Voyager 2 pe 24 ianuarie 1986. Majoritatea planetelor se învârt pe o axă aproape perpendiculară pe planul eliptic, însă axa lui Uranus este aproape paralelă cu ecliptica. La trecerea lui Voyager 2, polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct înspre Soare. Aceasta conduce la ciudatul fapt prin care regiunile polare ale lui Uranus recepționează mai multă energie de la Soare decât regiunile ecuatoriale. Uranus este totuși
Uranus () [Corola-website/Science/298439_a_299768]
-
Partea din interiorul discului împrăștiat se suprapune cu o regiune în formă de tor cu obiecte care orbitează, tradițional denumită centura Kuiper, dar limitele sale exterioare ajunge mult mai departe de Soarele și sunt mult mai sus și jos la ecliptică decât centura propriu-zis. Din cauza naturii sale instabile, astronomii consideră ca discul împrăștiat a fi locul de origine pentru cele mai multe comete periodice observate în Sistemul solar, cu centaurii, corpuri înghețate dintre Jupiter și Neptun, fiind stadiu intermediar în migrația unui obiect
Discul împrăștiat () [Corola-website/Science/328800_a_330129]