162 matches
-
în cea sudică. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
solstițiului de iarnă. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, scrie astro-urseanu.ro. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
Soarelui. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptica”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australa a sferei cerești, la distanță unghiulara maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în
Solstițiul de iarnă va fi anul acesta marţi, pe 22 decembrie [Corola-blog/BlogPost/93240_a_94532]
-
de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 de grade, informează Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. La această dată începe toamna astronomică. "Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică", scrie astro-urseanu.ro. Prin urmare, Soarele va răsări și
Echinocţiul de toamnă: Vineri, ziua este egală cu noaptea () [Corola-journal/Journalistic/68901_a_70226]
-
execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Pentru un observator terestru, fenomenul se
Solstițiul de vară. Google și-a schimbat logo-ul în prima zi de vară astronomică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78396_a_79721]
-
de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul Solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe
Solstițiul de vară. Google și-a schimbat logo-ul în prima zi de vară astronomică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78396_a_79721]
-
an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul Solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit Tropicul
Solstițiul de vară. Google și-a schimbat logo-ul în prima zi de vară astronomică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78396_a_79721]
-
Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii - ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului - cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Singurele excepții sunt în regiunile polare, în zona Polului Nord
Sâmbătă are loc echinocțiul de toamnă, iar ziua este egală cu noaptea () [Corola-journal/Journalistic/65781_a_67106]
-
florin, Florin Pupăză "Punctul echinocțiului de toamnă, numit și "punct autumnal", se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii, ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului, cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Soarele va răsări și va apune chiar în punctele
Astăzi are loc echinocțiul de toamnă. Vezi explicația specialiștilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63373_a_64698]
-
speriat iarbă și flori sunt ochii tăi cei care nu m-au iubit inima mea încă străbate sistemul solar când va ajunge lângă soare se va aprinde ca o stea o vei vedea noaptea dacă îți vei ridica ochii spre ecliptică sunt o catedrală neterminată care a ratat tot ce era de ratat acum nu mai am decât amintiri yaadon ki baaraat hai aaj dil ke dwaare dil ke dwaare
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/3119_a_4444]
-
era Încă vizibil, și chiar dinaintea lui se contura orbita arcuită a Venerei. Zeița Își străbătea cerul despuiată, călare pe o stea. Trecu de cercul lui Marte și de al lui Jupiter. Apoi Saturn și pulberea de stele fixe, dincolo de ecliptică, până la peretele din față, unde se deschideau arcadele vechilor magazii. În partea dreaptă se ridica o scară Îngustă din cărămizi. Începu să urce. I se părea că un râs sarcastic Îi Însoțea pașii. Se Întoarse brusc, gândindu-se că Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o dată, le văzu. Erau sub ochii lui, desenate de mâna fermă a unui copist care reprodusese fără să reflecteze, și poate fără să priceapă, ceea ce marele astrolog Însemnase pe hărțile zodiacului. Ciclurile planetei Venus. Studiul conjuncțiilor cu Soarele pe arcul eclipticii. Totul se afla acolo, sub ochii săi: din opt În opt ani, Soarele și Venus se apropiau de cinci ori În mișcarea lor circulară, iar urma acestor conjuncții pe bolta cerească alcătuia vârfurile unui pentagon perfect. Steaua cvintuplă. Așa cum descoperiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pătratul inițial Într-o mică rețea articulată. Delimită seria Caselor, apoi rândui simbolurile planetelor. Făcea totul pe de rost, fără să execute nici un calcul. Pesemne avea o minte prodigioasă, dacă Își amintea astfel pozițiile unghiulare ale fiecărui corp ceresc pe ecliptică, Își zise Dante uimit. Sau poate că trasase deja aceeași diagramă cândva, În trecut, iar acum retranscria, pur și simplu, ceea ce descoperise În cercetările sale secrete. Dar, mai Înainte ca poetul să dea glas acestei Îndoieli, Marcello sfârșise deja. - Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nox, noctis) ceea ce înseamnă “noapte egală”. Din punct de vedere astrologic, Echinocțiul de toamnă prezintă o importanță deosebită, în sensul că energia universală se schimbă. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]