9 matches
-
2.9. Regiunea Viticola a Nisipurilor și Altor Terenuri Favorabile din Sudul țării în zona viticola CII. (3) Încadrarea regiunilor viticole românești în zonele viticole B, CIa) și CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza "Studiului ecopedologic și ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E.", elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Valea Călugăreasca. ... Articolul 2 (1) În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul Național al Viei și Vinului mărirea (ridicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169440_a_170769]
-
recomandată fiind capul înălțat dr. Guyot. Tăierea în cepi de rod duce la diminuarea producției. Încărcătura la tăiere este de 12-15 ochi. În România soiul Muscat de Hamburg este cultivat pe o suprafață de aproximativ 2.900 hectare. În condițiile ecoclimatice din România, maturarea strugurilor se realizează cu 10-15 zile după Chasselas doré (soi de epoca a IV-a). În sudul țării, maturarea strugurilor începe încă pe la finele lunii august, iar în podgoriile subcarpatice în tot cursul lunii septembrie. Producțiile obținute
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
vinuri și în mai mică măsură pentru masa. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Feteasca albă, Riesling italian, Feteasca regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasa de Maderat și Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roșii mai importante sunt Cadarcă și Burgund. Condițiile ecoclimatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe și roșii de consum curent până la cele de calitate superioară. O favorabilitate bună pentru producerea vinurilor roșii se întâlnește în sudul regiunii, mai ales la Miniș. În podgoria de la
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
la piersici și tomate > solicitare sprijin pentru nuci, conform R 1782/2003. ==> Produse tradiționale din lapte: > lista produselor tradiționale brânzeturi și produse pe bază de lapte, zonele de producție și tehnologiile aplicate. ==> Vin și alcool: > Studiul de cercetare "Evaluarea condițiilor ecoclimatice și ecopedologice ale principalelor areale viticole", prezentat în limba română și engleză. ==> Sectorul fitosanitar > renunțarea la solicitarea perioadei de tranziție de 2 ani, până la data de 31 decembrie 2008, privind utilizarea substanței active LINDAN; > reformularea solicitării de tranziție privind utilizarea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nici măcar la nivelul reacțiilor complicate ale psihologiei colective, cu proiecte gen 2012! Dimpotrivă, tocmai neconștientizarea în măsura cuvenită a gravității lor ar trebui să ne preocupe, dar în niciun caz nu este admisibil să propovăduim camuflat ideea abandonării relevării amenințărilor ecoclimatice care ne așteaptă, pentru a scăpa de adevărata problemă. Știința și atitudinea responsabilă nu au nimic cu demersurile apocaliptice interesate și speculate financiar, iar această realitate trebuie răspicat afirmată și cum se cuvine înțeleasă. În fine, problema sfârșitului lumii rămâne
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
este strâns legat de activitățile umane, precum și realitatea schimbărilor climatice aferente. Mai mult decât atât evaluările din ultimii ani au confirmat inevitabilitatea lor și ca singure obiective posibile atenuarea intensității și a efectelor acestora și prioritatea adaptării la noile condiții ecoclimatice de mediu astfel rezultate. Este (aproape) unanim acceptat, deopotrivă în lumea științifică și cea politico-economică, faptul că schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante provocări ale secolului al XXI-lea și ale viitorului. Î - Din perspectiva realităților climatice, care
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
situația în care nu s-ar combate schimbările climatice, pentru că cel mai mult ar avea de suferit populația săracă. Î - Care este situația țării noastre în acest context internațional? R - România rămâne, din păcate , un actor minor în abordarea problemelor ecoclimatice. Nu s-au întreprins evaluările necesare pentru elaborarea unei strategii naționale credibile și eficiente de adaptare la schimbările climatice, blocarea tranzacționării certificatelor de CO2 în privința surplusului de 300 de milioane de unități de emisii carbon (AAU-ri), dispusă în august de
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
31 decembrie 2012. Un nou document internațional, văzut ideal ca unul cuprinzător, echitabil, ambițios, operațional de la 1 ianuarie 2013, pentru o perioadă cât mai lungă, cu obiective etalate pe etape. În plus, având în vedere evoluțiile înregistrate la nivelul realităților ecoclimatice și economice mondiale, unul care să reamenajeze principiul „responsabilității comune dar diferențiate ale statelor”, în sensul recunoașterii și sublinierii rolului major ce se cuvine jucat de țările dezvoltate în îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de GES și celorlalte măsuri
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
unui „vid juridic” între două perioade de angajamente pentru statele - părți la Convenția - cadru privind schimbările climatice. Totuși, conjunctura actuală - economică și diplomatică - face să rămânem rezervați în privința șanselor de atingere a acestui obiectiv. În fața lipsei consensului între „marile puteri ecoclimatice” asupra reconducțiunii Protocolului de la Kyoto și pentru perioada post-2012, ar trebui să ne mulțumim cu soluții parțiale, „de avarie” în speranța unor vremuri mai bune, precum asigurarea păstrării anumitor măsuri ca mecanismul de dezvoltare curată (MDP) care, fără angajamente constrângătoare
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]