46 matches
-
sau călărind. Aparent, lui Puțin îi plac activitățile în natură, pentru că actualul șef al statului a fost surprins tranchilizând un tigru siberian, pescuind, ghidând un stol de cocori albi, cântărind și măsurând un urs polar sau montând un dispozitiv de ecolocație unei balene cenușii. Președintele este, în același timp, o persoană cu inclinații artistice, fiind cunoscut faptul că îi place să cânte la chitară și la pian și să picteze. Lui Vladimir Puțin îi place să practice mai multe sporturi și
Detalii inedite din trecutul lui Vladimir Putin. Informaţii mai puţin cunoscute despre liderul rus by http://uzp.org.ro/detalii-inedite-din-trecutul-lui-vladimir-putin-informatii-mai-putin-cunoscute-despre-liderul-rus/ [Corola-blog/BlogPost/94124_a_95416]
-
Timor, este cel mai mare liliac; atinge o lungime de 40 cm, iar anvergura aripilor este de 1,5 m. le au scoica urechii externe simplă ca un cornet, iar pielea din jurul nărilor nu formează cute. Lipsite de facultatea de ecolocație, megachiropterele (cu excepția speciilor genului "Rousettus") au văzul și mirosul foarte bine dezvoltate. La membrele anterioare poartă gheară și al doilea deget, nu numai primul. Degetul II al membrelor anterioare își păstrează o oarecare independență și are întotdeauna 3 falange. Coada
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
Ecolocația (din limba greacă "ēchō" = ecou, sunet; + laina "locare" = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la iveală faptul că acestea au o sintaxă ierarhizată, caracteristică și vorbirii omului, adică sunetele lor sunt compuse din „cuvinte” și silabe identice, unite în propoziții. La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
În prezent, balenele pot fi afectate de navele maritime care traversează oceanele și de poluarea sonoră la care vietățile marine sunt expuse, cu toate că acești factori nu le influențează prea mult. Se poate întânpla ca, din cauza faptului că nu dispun de ecolocație, balenele cu cocoașă să seblocheze în năvodurile aruncate de navele de pescuit. Astfel de incidente se întâmplă foarte des în regiunea Newfoundlandului și Labradorului, cât și în golful Man, unde populațiile de batog sunt foarte numeroase și ademenesc balenele. Între
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
condamnată să repete ultimele cuvinte ale persoanelor pe care le auzea vorbind în apropierea sa. rile undelor ultrasonore sunt adesea utilizate la localizarea corpurilor și la determinarea poziției lor exacte, măsurând durata de reîntoarcere la sursă a ecoului, metodă denumită ecolocație. În mediu acvatic procedeul se numește hidrolocație și măsurarea se face cu un aparat denumit sonar. Pentru a împiedica descoperirea submarinelor în imersiune acestea sunt acoperite cu plăci anecoide, destinate să absoarbă undele sonarului, în acest fel reducând și deformând
Ecou () [Corola-website/Science/310926_a_312255]
-
cântărește 400 kg). Are o viteză de deplasare de 28-33 km/oră și poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m. Pot rămâne în imersiune 15 minute, timp în care își reduc până la jumătate viteza ritmului cardiac. Se orientează prin ecolocație.
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
gură stricată Că sunt frumoasă. Primăvară cu mascul bătrân pe bancă Și râu clocit, Undeva, în stânga mult. Ieșim la o cafea, frumoaso? Tresărirea mea s-a desprins de mine Și i s-a lipit de piept Și el a văzut. Ecolocații în pat, cu fața la perete, Mă descompun Deși sunt vie. în mine epavă și-au făcut cuib Vietăți mici Care înțeapă adânc. El stă pe margine, Cu capul sprijinit în mâini, Și prin camera ca un fund de apă tulbure Aud
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
senzația de energie densă cît un obstacol cam pînă la nivelul inimii. Obiectele mai scunde sînt greu detectabile. În schimb, cele Înalte, masive, apăsătoare Întorc un semnal con sistent, inconfundabil. Acest semnal Însă, deși este produs În regim sonor, prin ecolocație, nu e recepționat auditiv, ci ca impresie subtil tactilă sau fals vizuală. Pentru cei fără vedere din naștere, apare senzația de corp compact și atît. Dar pentru cei cu memorie vizuală ca mine, pe pseudoretina formată tot la nivelul ochilor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu orientarea În spațiu. Se mai zice și că de la ariile astea vizuale, la orbi, unele funcții se transferă spre cele auditive, e așa, un circuit occipitală În părțile temporale Într-o veselie... Iar aia că orbii se orientează prin ecolocație, da, da, exact ca liliecii, o spune Într-un fel și Evanghelia... — Pe asta n-o cred. Am fost dusă des la biserica noastră romano-catolică și m-am dus și eu de bunăvoie, acolo se citește mult din Evanghelii, dar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Evanghelii, dar așa ceva n-am auzit. N-am insistat s-o conving. M-am ridicat și i-am făcut o demonstrație, numărînd destul de exact arborii pe care-i lăsam În urmă pe partea stîngă a aleii. — Uite, i-am spus, ecolocație! Pașii mei fac zgomot, se lovesc de copaci, iar În dreptul trunchiului, zumzetul ambien tal e ecranat pentru o fracțiune de secundă. Eu văd o dungă neagră verticală sub pleoape, apare brusc și dispare de cum am trecut de pom. Unu, doi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiindcă, În dreptul lor, zgomotul de fond al mediului se Întrerupea pentru o clipă ca să revină Îndată la rumoarea dinainte. Dar față de statul de om, statura copacilor fiind mai Înaltă, mai dominatoare, pentru orb, datorită bunei funcționări a simțului său de ecolocație, ea a devenit o repre zentare generală a verticalității. Drept care bărbatul din Betsai da, la prima deschidere a ochilor asupra lumii, Înțelegînd pe semne mulțumită glasurilor că zărește niște oameni, nu altceva, a dedus, din deplasarea lor, doar lunecarea Înainte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
5 trăiesc în Europa. Se caracterizează prin faptul că la nivelul nasului prezintă formațiuni cărnoase complicate. Acestea sunt formate din 4 elemente principale: potcoava, lancea, șaua și cresta, care servesc animalului la formarea unui fascicul îngust pentru captarea semnalului de ecolocație. Urechile sunt extrem de mobile, sunt late la baza și ascuțite la vârf. Tragusul lipsește și este înlocuit de o altă formațiune a pavilionului urechii - antitragusul. Femelele mature au de obicei câte o pereche de mamele pectorale și o pereche de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În stare de repaus stă liber, agățat cu capul în jos și învelit cu aripile, pe când coada o ține îndoită pe spate. Culoarea blănii variază în limite mari: aproape albă, roșcat aprinsă, neagră - argintie. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de ecolocație, de frecvență înaltă și consatantă (110 130KHz) semnale de tip CF. Durata impulsului este destul de lungă (câteva zecimi de ms), astfel încât se produce un evident efect Doppler. Acest efect este folosit de lilieci pentru prinderea insectelor după bătăile aripilor chiar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la speciile care hibernează. Verspertilionidele sunt în general insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unice în lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un aport crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea cu capul în jos în poziția de repaus și ecolocație. Pe de altă parte, chiropterele au un ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerințe speciale față de mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
generează o ventilație cvasipermanentă. Acest fapt poate explica de ce liliecii preferă astfel de cavități mai ales în perioadele lor active, de hrănire intensă și eliminare a dejecțiilor. 2.1.5. Ecolocația, zonele de vânătoare și dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o „ecopercepție”. Caracteristică în primul rând microchiropterelor, această modalitate
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
determinat o regresiune destul de accentuată a simțului vizual, care se manifestă nu numai pe plan funcțional, ci și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nu numai pe plan funcțional, ci și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
generează ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecolocație reprezintă unul din argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
frecvența lor tinde să devină caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri și implicit, creșterea eficienței sistemului de ecolocație. Intesitatea sunetelor sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce insecta se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
acțiune a sonarului de circa 20 m și pot detecta insectele de la o distanță de 8 m, pe când rinolofii trebuie să se apropie pâna la 2 m de pradă pentru a o detecta (Schober și Grimmberger, 1997). Spre deosebire de percepția vizuală, ecolocația prezintă și câteva dezavantaje (Neuweiler, 2000), dintre care cele mai importante sunt: Costul energetic ridicat. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de imagini stroboscopice ale împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre două semnale acustice
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la 2 m de pradă pentru a o detecta (Schober și Grimmberger, 1997). Spre deosebire de percepția vizuală, ecolocația prezintă și câteva dezavantaje (Neuweiler, 2000), dintre care cele mai importante sunt: Costul energetic ridicat. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de imagini stroboscopice ale împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre două semnale acustice, respectiv dintre două ecouri, liliacul este lipsit de informații. În exemplul anterior, acest timp este de 6,5 ore, adică jumătate din durata activității
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
raza de acțiune este mai lungă la frecvențe reduse, liliacul trebuie să facă un compromis între cei doi parametri, alegând o frecvență medie. Unele insecte care ar putea servi drept hrană pentru lilieci și-au dezvoltat mecanisme prin care evită ecolocația. Numeroși fluturi au posibilitatea de a recepționa ultrasunetele emise de lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]