267 matches
-
operei lui Atanasie Marian Marienescu, retipărește o lucrare reprezentativă pentru cealaltă direcție a scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
duminica nu ieșea decît cu joben și cămașă albă. E drept că, dacă se gîndea la mediul din care pornise, putea fi mîndru de ascensiunea lui. Tatăl lui, Egor Mihailovici Ceh (străbunicul patern al lui Anton), era șerb. Șmecher, muncitor, econom, a reușit să ajungă pînă la funcția de administrator al rafinăriei de zahăr a stăpînului său. Pentru că el însuși învățase să scrie, să citească și să socotească, le-a pretins și copiilor același lucru. În 1841, după ce a adunat destui
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
facă de înțeles, e, în felul lui, un eretic. Un împătimit al persoanei întîi și al distanțărilor strigate tuturor. Nu crede, nu vrea să creadă că viața se lucrează din bucăți. Că trebuie să ai, în toate cele, chibzuința croitorului econom. Și nu e, culmea, păgubașul, ci mai curînd întreținutul ei: "mușc dintr-un măr, atît cît am poftă: pe urmă, cînd m-am săturat, îl arunc." Vincero, își spune, cu fiecare episod din cele douăzeci și patru (cam cîte anii lui Sebastian
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
de Kerweih. IOAN BÎTEA din presa vremii 100 ani „Sărbătoare la Buziaș. Duminică, în 14 august, la ora 10 va avea loc la Băile Buziaș, în cadrul unor festivități solemne, sfințirea fântânii Sf. Anton“. (Temesvarer Zeitung din 13 august 1904). „«Bunul Econom», revista pentru agricultură, industrie și comerciu, care apare în fiecare Duminecă în Orăștie, în urma morții fostului proprietar Aurel P. Barcianu a trecut în proprietatea institutului tipografic «Minerva» din Orăștie. Ca redactor responsabil signează dl. George Suciu“. (Controla din 14 august
Agenda2004-32-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282731_a_284060]
-
de sala de festivități a Cercului Militar din Piața Libertății și poate fi vizitat în intervalul de timp cuprins între orele 8-14. Informații suplimentare se pot obține și la telefoanele 0723-570 432 sau 0723-663 357. MONICA DIANA PAVEL Conturi de economii l Oferte și pentru cetățenii statelor U.E. Pe lângă persoanele fizice române, conturi de economii în lei, euro sau USD pot deschide de acum înainte și cetățenii aparținând statelor membre U.E. , singura condiție fiind ca aceste persoane fizice nerezidente să se
Agenda2004-24-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282532_a_283861]
-
Scriitorul ce-și încredința, cu un deceniu în urmă, memoriile tiparului, era preot, fiu de preot. Datele dicționarului 1) ne informează că exilantul, hirotonisit preot al bisericii ortodoxe în anul 1963, devenise Mare Protopresbiteros al Patriarhatului Ecumenic din Constantinopol și Econom Stavrofor al Bisericii române din Paris. Conform aceluiași dicționar, Mircea Eliade a afirmat despre cel mai mediatizat roman al lui Virgil Gheorghiu, A 25-a oră, că ar fi de datoria fiecărui român să citească această carte, prima creație literară
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
cinematografice etc. Liantul eficace pentru un atât de dispersat obiect este fără doar și poate sensibilitatea abisală a epocii (s-a vorbit despre existența unui homo psychologicus) - motiv pentru care volumul face uz de foarte multe fișe biografice. Pe cât de econom ca stil, autorul exultă portretistic - trecând de la figurile celebre (prea numeroase spre a da exemple) la destine care completează discret, dar solidar o situație culturală (adeseori mult mai interesante prin omenescul lor decât cele canonizate). Un interes autohton pentru spațiul
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
subvenționat de stat: dacă pun mâna pe topor să vă taie, dați-le o linguriță de zahăr. Unica.ro deconspiră o chestie absolut șocantă, la care nu ne așteptam. Cică biletul de avion spune foarte multe despre noi: dacă suntem economi sau nu, dacă zburăm des sau nu, dacă suntem simandicoși sau nu, dacă vomităm în avion sau nu și alte lucruri din categoria asta. Personal, am o rugăminte specială către savanții care au descoperit lucrurile astea. Aș dori un studiu
Cuvântul care… te-nvață să ieși mișto în poze by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19887_a_21212]
-
din Lespezi. În afară de preoții care l-au slujit pe Dumnezeu și enoriașii parohiei Lespezi, au rămas în memoria oamenilor cei care s-au îndreptat mai mult asupra construcțiilor zidite, ctitorii care exprimă istoria, arta, cultura și civilizația acestui popor. Preotul econom Luca I Toma (1920-1948). După 28 de ani de slujire a parohiei Lespezi, preotul a făcut, cu ajutorul primăriei și al enoriașilor din Lespezi - Brăteni, reparații capitale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în vara anului 1920, apoi în 1924 la Biserica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1920, apoi în 1924 la Biserica „Sfinții Voievozi”, iar în 1927 la biserica din Bursuc. În 1930, ridică un paraclis la Diudiu - Bursuc. Tot în același an a cumpărat un clopot de 320 de kg pentru biserica din Brăteni. Preotul econom Luca N. Toma a insistat să schimbe iarmarocul care se ținea duminica, în ziua de vineri. După moartea sa, este înlocuit de preotul Gheorghe Potolincă ce venea din județul Botoșani. Cantorii parohiei Lespezi: - Dumitru Olăieru;Ionică Costăchescu; - Vasile Grigoriu; - Ioan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
produce secvența la fel de absurdă "teza este asemenea porcului, nu irosește nimic" (p. 261). Cititorul riscă să rămînă șocat și derutat de comparație, dar mai ales de implicațiile ei (teză = nesimțire?) sau de presupozițiile culturale pe care i le atribuie (porcul = econom?). În realitate, în stilul său paradoxal, familiar-glumeț, Eco provoca - dar cu măsură, evocînd pur și simplu o zicală italienească. Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
s-a tras grabnic ruina întregului stup. Nu se mai făceau excese, nu mai existau boli: n-a mai fost nevoie de medici. Nu mai existau certuri, procese: n-a mai fost nevoie de avocați și de judecători. Albinele, devenite econoame și cumpătate, nu mai cheltuiau nimic; gata cu luxul, cu arta și comerțul. Prăpădul era general." (p. 304) Imaginea e impresionantă și totodată paradoxală, căci nu e ușor să accepți că de o comunitate în care toți oamenii ar fi
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
opinii, iar despre ele credea, fără vreo îndoială, că sunt cele corecte; de multe ori, era îngăduitor și accepta să asculte și părerea celorlalți, dar asta doar de formă, căci altfel nu putea, nu reușea... Era un om foarte echilibrat, econom și fără dare de mână, iar asta nu însemna un lucru chiar foarte bun pentru el; lumea spunea despre dânsul c-ar fi prea zgârcit, dar era numai o minciună și o dezinformare crase, căci, în realitate, el nu era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care să vândă iubire, ce zici? Toată lumea te va mirosi că minți, Sascha. Ai face bine să inventezi un alibi care să țină. Crede-mă: știu totul despre păcat și ec-, ec-... — Ecumenism? — La naiba, știi ce vreau să spun. Economi păcatului! Păi dacă ai plătit-o deja, ți-a Încuiat ușa și poți să-ți iei la revedere de la cochetăriile tale. Iar dacă n-ai făcut-o, n-o să te lase nici măcar să-i calci pragul. M-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ea. Mie nu-mi pasă de soarta Angliei. Vreau să fii fericit, atîta tot. Din păcate, fratele meu Înțelege prea multe. — Bine, dar e absurd! spuse Rowe, Îndărătnic. Cum de mai sînt În viață? — E econom din fire. Toți sînt economi. N-o să Înțelegi niciodată nimic dacă nu Înțelegi acest lucru. Și repetă În silă, ca o formulă: „Maximum de teroare Într-o perioadă minimă de timp și Împotriva unui număr cît mai mic de persoane“. Rowe era năucit; nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nenorocitul! Spume-mi, Ioane! Așa a vrut Dumnezeu să fie, părinte stareț, așa a vrut Maica Domnului. Ne-a pedepsit pentru toate fărădelegile noastre, pentru toate necugetările, pentru toate păcatele Domnul ne-a tras de mânecă. Săriți fraților, peste părintele econom a căzut o grindă aprinsă! Să-l scoatem! Repede! Este în chilia cuviosului stareț, arde sărmanul de viu! Singur nu pot! Ajutați-mă, fraților! Fie-vă milă de el! Este trupul Domnului, să nu-l lăsam să ardă, chiar dacă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sertar confortabil de morgă (nu avea pe nimeni în lume), posibil urma să fie topit în crematoriu, posibil îl vor tranșa studenții de la chirurgie (așa viață așa moarte!), stârvul hodorogului nu merita un bulgăre de pământ negru în gură. Părintele econom, cenușă sub o grindă arsă pe jumătate; în zori a plouat, funinginea inimii i-a curs la vale; până spre seară, cărări de furnici conturau nimicul, câteva vertebre și o coajă de craniu, într-o galerie de cârtiță. Părinții Ilarion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lor, au săvîrșit fapte mărețe și care totodată au fost socotiți foarte darnici, voi răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care își poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mîna pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
zgîrcenia înseamnă a spune poporului: Nu așteptați nimic de la mine, vă voi plăti prost serviciile; ar însemna, astfel, să stingă ardoarea pe care orice supus o are în mod natural în slujirea suveranului său. De bună seamă că numai omul econom poate fi generos, doar cel care-și administrează prudent bunurile poate face bine celorlați. Este cunoscut exemplul lui Francisc I, regele Franței, ale cărui cheltuieli excesive au fost, în parte, cauza nenorocirilor sale. Plăcerile lui Fracisc I absorbeau resursele propriei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ai greșit cu nimic în fața noastră și nici în fața Domnului!... Dar, fiindcă ești așa de supărată și te-ai ostenit să vii până în fața sfințiilor noastre, iată ce-am hotărât: o să te luăm pentru o vreme să slujești ca maică econoamă la Seminar sau la Institut. Și, după ce-o să stai aici la ascultare, o să te întorci la casa sfinției tale de la mănăstire..." Ajunsă aici cu istorisirea ei, maica Agripina scoase dintr-un buzunar o hârtie împăturită cu multă grijă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
opinii, iar despre ele credea, fără vreo îndoială, că sunt cele corecte; de multe ori, era îngăduitor și accepta să asculte și părerea celorlalți, dar asta doar de formă, căci altfel nu putea, nu reușea... Era un om foarte echilibrat, econom și fără dare de mână, iar asta nu însemna un lucru chiar foarte bun pentru el; lumea spunea despre dânsul c-ar fi prea Istorisiri nesănătoase fericirii 151 zgârcit, dar era numai o minciună și o dezinformare crase, căci, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
său restaurant, mic, dar cu grădină, într-un cartier mai de Doamne ajută. Renunțase de cîțiva ani la marele lui vis, de a deveni patron de cabaret la Budapesta. Ionică accepta că nu era un om chibzuit, dar oricît de econom ar fi fost, dacă nu i se ivea prilejul unei mari lovituri, din salar și din bacșișuri nu avea de unde să deschidă nici măcar aici, în Medgidia, un restaurant pe strada principală. Nu-l invidia pe Fănică, dar se simțea cam
Pariu pe moarte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7257_a_8582]
-
un mod adesea impropriu un limbaj menit să le confere superioritate. Scenariile publicitare pot folosi variația lingvistică fie pentru a se adapta la destinatar (băutorul de bere sau de coniac, tânărul pasionat de muzică și dependent de telefonul mobil, gospodina econoamă), căruia i se imită limbajul colocvial specific, fie pentru a crea efecte de autenticitate: produsele alimentare românești (de la țuică la iaurt) sunt adesea prezentate de țărani neaoși, a căror vorbire exhibă marcate trăsături regionale. În fine - a treia posibilitate -, limbajul
Comic de limbaj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6214_a_7539]
-
autovehiculul să consume mai puțin carburant. Spre exemplu, geamul închis, renunțarea la aerul condiționat sau anvelopele umflate corespunzător pot aduce o economie de combustibil și de 10%. Există modalități simple de a face economie de carburant. Un decalog al șoferului econom a fost publicat pe site-ul Agenției Naționale de Reglementare în Energie. Sfaturile au fost elaborate, în parteneriat, de Comisia Europeană și Asociația Europeană a Companiilor Petroliere.
Ce țară este lider la consumul de combustibil by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/51095_a_52420]
-
pune pe gânduri și trebuie să găsim soluții ce facem cu energia pe care o avem. Trebuie să avem în vedere că foarte multe fabrici industriale s-au închis, deci consumul industrial a scăzut, iar consumatorii casnici devin tot mai economi. Așa că avem mai multă energie decât are nevoie țară de aceea trebuie să facem ceva cu ea”, a declarat Niță. România este slabă la capitolul export de energie pentru că nu are interconectări, măi explică ministrul. ”Exportam foarte puțină energie pentru că
Niță: România are un excedent de energie, trebuie să vindem rapid ce n-am consumat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51259_a_52584]