431,829 matches
-
și dinspre Botoșani, receptivă la profesionalismul real și la competența verificată și demonstrată public, are deja o autoritate recunoscută în rîndul mediilor artistice și sînt chiar semnale internaționale credibile că proiectului cultural i se poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar pentru a funcționa legitim în condiții de libertate a creației și în cadrele unei piețe libere și ea, indiferent de cît de multe mai avem nevoie pentru stabilizarea acesteia, nu numai factorii economici, agenții pieței și lumea afacerilor trebuie
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar pentru a funcționa legitim în condiții de libertate a creației și în cadrele unei piețe libere și ea, indiferent de cît de multe mai avem nevoie pentru stabilizarea acesteia, nu numai factorii economici, agenții pieței și lumea afacerilor trebuie să-și reconsidere perspectivele și să-și reformuleze relațiile cu partenerii din sfera creației de bunuri simbolice, în speță cu artiștii, ci și artiștii înșiși trebuie să-și schimbe radical vechile deprinderi. Disprețul față de
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
media, o teorie conform căreia producția de televiziune a unei țări are multe de-a face cu momentul, istoric și social, în care se găsește. De exemplu, Douglas Kellner demonstrează că, în America anilor '80 și chiar '90, din cauza recesiunii economice, au apărut seriale de genul "loser television", ale căror eroi se caracterizau prin eșecul lor existențial, însă în special financiar: Familia Bundy, Roseanne sau The Simpsons. Cam în aceeași perioadă, preluarea celor trei rețele de televiziune importante din SUA a
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
ei profunde față de sporirea libertăților civile și menținerea unor instituții democratice puternice, precum și fantastica dezvoltare a științei și tehnologiei care au contribuit atît de mult la bunăstarea noastră; pe de altă parte, există venerația oarbă pentru creșterea perpetuă a dezvoltării economice și a consumismului, impactul lor destructiv asupra mediului ambiant (...) și felul în care, cu ajutorul televiziunii și publicității se promovează uniformitatea și banalitatea în locul respectului față de unicitatea ființei umane". Importantă în aceste condiții pentru emigrant este păstrarea identității, care ,asigură echilibrul
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
dintre Est și Vest se deschide cu articolele publicate de Gheoghe Ciascai, Gheorghe Văduva și Titel Iova. Cu toate că nu regăsim viziunea lui Samuel P. Huntington 5, în care politologul american susține că, odată cu încheierea Războiului Rece, distincțiile de natură ideologică, economică sau politică vor avea un rol din ce in ce mai marginal, fiind înlocuite de asemănările și deosebirile culturale, în cadrul articolelor ce ne introduc a doua parte a numărului se observă existența temei clivajului. Dacă eseul lui Scarcelli deschide seria argumentelor politice, Gheorghe Ciascai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
con le nostre crepe, e le nascondiamo, non le valorizziamo. Meglio: agiamo per rimuoverle (meccanismo freudiano della Verdrängung), perché ci vergogniamo delle nostre cicatrici. În fondo non siamo atei, mă ateiști; non siamo più liberi, mă liberisti (proprio în senso economico), libertari, ponendo în tutto un che di agonistico, e così anche con le nostre ferite, accanendoci per nasconderle, mostrandoci intatti, apparendo pervicacemente, mă con stoltezza, privi di esperienza; siamo integriști, non integri, siamo cioè noiosi e mietuti da una cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sostanza all'immagine degli Stati-nazione come recinti sacri, în una stagione nella quale essi fanno fatica a presentarsi come produttori o garanți di certezze condivise. È evidente che quel che avviene al di là della frontieră - dată la crescente interconnessione economică, tecnologica e anche culturale tra le nazioni - non è più realmente estraneo rispetto a ciò che și presenta entro l'orizzonte delimitato dalla frontieră; ciò che și sottrae al nostro controllo, l'Altro che non (ri)conosciamo, în realtà è
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
riparo dal mondo dell'Altro, dell'estraneo; la sua barriera è sempre più virtuale, immaginaria, inefficace, ridotta com'è a simbolo di un confine. În realtà, per lo stesso fenomeno del progressivo intensificarsi del grado di "connessione globale" (degli eventi economici, tecnologici, ecc.), è vero anche îl contrario: ciò che avviene al di qua della frontieră și ripercuote în qualche misura anche al di là - mă questo effetto è di solito, per l'osservatore medio nazionale, meno importante, sotto îl profilo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alla mera "gestione dell'esistente" (utilizzo delle entrate fiscali, ridimensionamento delle spese pubbliche, eventuali politiche redistributive, ecc.), al governo degli Stați e dunque del "politico". L'Altro che ci condiziona nonostante le frontiere è soprattutto questo nuovo "assetto" dei rapporti economici globali. Come notă W. Brown, "Solo îl capitale sembra essere perpetuo e assoluto, sempre più irresponsabile e selvaggio, origine di ogni comando eppure fuori dalla portata del nomos"9. Questo tipo di capitalismo, potremmo aggiungere, assume oggi la forma di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Estic al Uniunii Europene și limitele procesului de "europenizare" a Estului (Eastern Partnership of European Union and the limits of the Europeanization of theEast) Gheorghe CIASCAI Abstract: The aim of this paper is to analyze and to highlight the political, economic and strategic consequences of the Eastern Partnership of European Union for the former soviet states from Eastern Europe after six years at the start of the Eastern Partnership. Keywords: Eastern Partnership, European Union, Eastern Europe, Russian Federation. Introducere Odată cu încetarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în zona pontica, Sinergia Mării Negre, care reunea statele riverane Mării Negre, în 2009 a fost lansat un proiect mai ambițios adresat Europei Orientale - Parteneriatul Estic. Parteneriatul Estic de la Praga la criza ucraineană - vremea optimismului În primăvara anului 2009, în contextul crizei economice și financiare care lovise majoritatea economiilor lumii, inclusiv cea europeană, la Praga a avut loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic 1. Parteneriatul la care au fost invitate să participe șase state ex-sovietice din Europa de Est și Caucaz - Armenia, Azerbaidjan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Vecinătate a Uniunii Europene, cele două state încercau să răspundă propriilor temeri istorice vizavi de renăscutele tendințe ofensive ale Federației Ruse2 și doreau să ofere un raspuns consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și pentru reforme economice din cele șase state ex-sovietice situate în proximitatea Uniunii, ca alternativă la oferta pe care aceste state o primeau din partea Federației Ruse. Că de obicei în cadrul Uniunii Europene, demersul polono-suedez, deși a încercat să întrunească sprijinul deplin al tuturor statelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abordare a străinătății apropiate ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate; integrarea economică și convergență cu politicile UE; securitate energetică; contacte interumane - care sunt deschise pentru statele membre interesate și pentru cele șase state partenere 3. De asemenea, această formulă flexibilă a permis lansarea a șase inițiative emblematice sub egida Parteneriatului Estic: inițiativa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
hibrid 11, Uniunea Europeană și partenerii săi din Europa de Est au reacționat prin instrumentele clasice și previzibile, diplomatice sau eco-nomice, oarecum ineficiente pe termen scurt și mediu în raport cu ineditele operații hibride ale Moscovei care combinau acțiunile militare, cu cu demersuri politice, acțiuni economice, operații speciale, inclusiv cele de "comunicare strategică"12. Astfel, în mod oarecum surprinzător pentru așteptările rusești, criza din Ucraina, anexarea Crimeei și declanșarea războiului din această țară, generat de metamorfoza violență a mișcărilor separatiste proruse din regiunile Donețk și Lugansk
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accelerarea demersurilor proeuropene la Chișinău, Tbilisi și Kiev. De asemenea, pe masura asumării oficiale a revizionismului de către Federația Rusă prin anexarea Crimeei și prin sporirea sprijinului rusesc pentru secesioniștii din Donbas, europenii au adoptat o serie de sancțiuni diplomatice și economice vizînd persoane oficiale și entități din Federația Rusă și din teritoriile ocupate implicate în acțiunile separatiste din aceste regiuni. Aceste sancțiuni europene, sprijinite de aliații transatlantici și de cei din alte părți ale globului (Australia, Japonia, Noua Zeelandă), inițial simbolice, au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Aceste sancțiuni europene, sprijinite de aliații transatlantici și de cei din alte părți ale globului (Australia, Japonia, Noua Zeelandă), inițial simbolice, au fost urmate de acțiunile de retorsiune ale Federației Ruse și au dus la o spirală a confruntării comerciale și economice în care au fost implicate și noile semnatare ale Acordurilor de Asociere din vecinătatea răsăriteana a Uniunii care și-au văzut blocate exporturile către piața rusă. Însă, în ciuda unui meritoriu consens european referitor la sancționarea mai severă a conduitei agresive
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adiacent celui terestru și, deopotrivă, celui maritim de Sud. Importantă lui este foarte mare, nu doar prin faptul că poate asigura un anumit tip de manevră strategică în caz de război - manevră strategică fluviala -, ci mai ales pentru funcțiile sale economice, îndeosebi de transport, logistice și hidrotehnice. Temporar, Rusia a fost îndepărtată de la Gurile Dunării, desi flotă comercială a Uniunii Sovietice era, la acea vreme, cea mai puternică de pe marele fluviu. De aici nu rezultă că Rusia a și renunțat, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rusesc, desigur, nu în sensul viziunii lui Mackinder sau al viziunii lui Nicolas Spykman privind concentrarea pe rimland, prin realizarea unor pivoți de margine care să contracareze și să îndiguiască pivotul eurasiatic, heartaland-ul, ci ca pe un complex de presiuni economice, financiare, geopolitice și militare, care să ducă la izolarea Rusiei, la secătuirea ei, la ruinarea țării, apoi la dezmembrarea ei și la cucerirea acestui spațiu imens de către Occident, așa cum sugerează Brzezinski în unele din lucrările sale. Această atitudine tranșantă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este decât un pas. Problemă baltica, problema Mării Negre și, legat de aceasta, problema Gurilor Dunăriise înscriu și ele în acest context al re-paradigmării geopolitice și geostrategice paradoxale. Cele două culoare strategice maritime sunt de interes strategic vital pentru Rusia, atât economic, cât și militar. Rușii nu au încetat nicio clipă să analizeze și să evalueze aceste coridoare în termeni de baraj (în sensul încercării de izolare de către Occident continentale a Kremlinului) și de penetrare a acestuia. Prima atitudine ofensiva de distrugere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de veac după căderea Cortinei de Fier și a faliei strategice de pe Elba, aceasta falie a renăscut în inima geografică a Europei, reostilizând Rusia, agasând Statele Unite și scoțând din confortul postbelic Uniunea Europeană, obligată să joace din nou, în pofida forței sale economice și financiare uriașe, între cele două extreme, cu un ochi euroatlantic și cu altul european, rolul de pivot de granit între cei doi coloși nucleari. 3. Confruntându-se cu efectele crizei financiare declanșate pe Wall Street în 2008, Uniunea Europeană, forța
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de transformări de la emiterea documentului precedent, în special sub impulsul globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei circulației persoanelor etc.). Aceste transformări au determinat modificări pozitive, dar și negative ale mediului politic, social și economic și o continuă modelare a ierarhiei puterilor în sfera relațiilor internaționale. Astfel, lumea este văzută nu neapărat că un mediu ostil, dar este percepută că un mediu instabil și mult mai dificil de anticipat 5. Documentul reliefează prezenta riscurilor interconectate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între vulnerabilități, riscuri și amenințări, Carta Albă a Securității Franței, identifică următoarele vulnerabilități majore: terorismul, cu capacitate de a provoca pagube majore; rachetele balistice și de croazieră; atacurile majore asupra sistemelor informatice; dezinformările și strategiile de influență pentru destabilizarea actorilor economici și individuali; criminalitatea organizată, cu accent pe narco - trafic și traficul cu bunuri contrafăcute; riscuri în domeniul sanitar; riscuri ecologice; creșterea numărului cetățenilor francezi care locuiesc permanent în afara granițelor (aproximativ 1 500 000 în anul 2008). Observăm că la nivelul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
strategiei de securitate: apărarea populației și teritoriului, contribuția la securitatea europeană și internațională, precum și apărarea valorilor republicane (principiilor democratice). Pentru atingerea acestor scopuri, documentul programatic de securitate propune următoarele politici: politica apărării, politica securității interne și alte politici publice (diplomatice, economice etc.). În final, Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței propune redefinirea structurilor politice din compunerea sistemului național de securitate pentru promovarea unitară a tuturor politicilor din domeniul securității naționale și stabilește competențele și atribuțiile acestora. Olanda Strategia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediu de viață sigur în interiorul regatului se poate realiza doar prin cooperarea apropiată între instituțiile statale de toate nivelurile, elemente ale sectorului privat și ale societății civile. Strategia de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea responsabilităților, eliminarea informației redundanțe și eficientizarea răspunsului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accepțiunea olandeză reprezintă situații de risc care pot duce la materializarea unor amenințări directe sau indirecte. Documentul nu face referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică sau ecologică. Putem observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări și vulnerabilități, riscurile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]