461 matches
-
asta:). Dragoș, te respect tot mai mult- începând de acum aproximativ 2 ani când te-am văzut la “cultură libre” Michael Cunningham - “A Home at the End of the World” Se găsește și la noi cartea, tradusă mot-a-mot, e și ecranizat românul, cu Colin Farrell. Un tip bi, unul gay, si o gagica mai bătrână că ei. Poate ai timp ! Dragoș, de ce s-a șters postul meu? Te intrebi în articol: “Dar de ce, și aici mă refer în special la bărbați
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
în țara mea adoptiva, avându-i ca invitați, la această lansare de carte, pe doamna Ines Jimenez, ministru al Culturii, pe criticul de artă și compozitorul Guillermo Garcia Alcalde, pe muzicologul Lothar Siemens, pe cineastul Teo-doro Rios, care intenționează să ecranizeze această biografie, manifestându-si interesul pentru un scenariu legat de întreaga mea viață, din copilărie și până astăzi. Au vorbit emoționant despre activitatea mea. De asemenea, au luat cuvântul și primul balerin Miguel Montanez și, bineînțeles, autorul cărții Pita Cardenes
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
cu o producție Miramax: Frida, în regia Juliei Taymor, cunoscută pentru flamboaiantul Titus Andronicus, cu Anthony Hopkins în rolul titular. Și tot că la Berlin, debutul competiției a dezamăgit, chiar dacă Salma Hayek a investit 8 ani din viață pentru a ecraniza viața celei mai celebre compatrioate, pictorița mexicană Frida Kahlo. Cu o distribuție impresionantă - Alfred Molina, în rolul pictorului Diego Rivera, Antonio Banderas - Siqueiros, Geoffrey Rush - Trotsky, Edward Norton - Nelson Rockefeller - filmul se împotmolește în detalii nu întotdeauna semnificative, iar momentele
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
doilea război mondial și câteva întrebări filosofice. Bernhard Schlink, născut în 1944, profesor de drept la universitățile din Bonn și din Berlin, copleșit de premii după 1995, când a publicat romanul Cititorul , este astăzi tradus în 35 de limbi și ecranizat la Hollywood "cu Juliette Binoche în rolul principal". Titlul traducerii nu exprimă, de fapt, conținutul germanului Der Vorleser, "cel care îi citește cu voce tare altei persoane", titlu lămurit corect, dar printr-o parafrază, de Dumitru Radu Popa în postfața
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
lacrimi. Chiar dacă elementul lacrimogen rămîne discutabil în evaluarea calității estetice a literaturii, el este demn de luat în seamă în cazul lui Reich Ranicki. P.S. Aflu, înainte de a expedia manuscrisul la redacție, că nuvela În pas de rac va fi ecranizată.
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
Berlin, l-a cauționat pe Hitler, cînd practic Vaticanul era înconjurat de trupe nemțești?! Iar cînd într-adevăr a făcut-o, dar împotriva altui dictator, Stalin, gestul său a avut drept urmare intensificarea reprimării catolicilor. Întrebat de ce a considerat necesar să ecranizeze "Vicarul" după 40 de ani de la apariție, Costa-Gavras a replicat că a făcut-o pentru că nimeni să nu mai privească în altă parte atunci cînd vecinul său suferă o nedreptate. Pe aceeași temă a "colaboraționismului", Bertrand Tavernier a venit cu
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
Tudorei Șandru Mehedinți). Romanul Vraja Shanghaiului (în curs de apariție la Ed. Polirom), din care vă prezentăm azi un fragment în avanpremieră, a obținut Premiul Național al Criticii și Premiul Europa pentru literatură în 1994, iar în 2002 a fost ecranizat de regizorul Fernando Trueba, filmul bucurîndu-se de aprecierea publicului internațional (de altfel, romanul a fost tradus în franceză, germană, italiană, portugheză și greacă). Este o carte despre iluzii și decepții, despre frumusețe și moarte, despre dragoste și durere. O carte
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
5000 de dolari pe an. Banda originală a unei vieți Născut la Londra în 1957, Nick Hornby a devenit cunoscut în 1992 cu un roman, Cartonașul galben, povestea unei pasiuni pentru fotbal. Romanul următor, Înaltă fidelitate, apărut în 1995 și ecranizat în 2000 de Stephen Frears, face portretul comic al unui colecționar de discuri muzicale. În ultimul său roman, Bunătatea, mod de folosință, naratorul e o femeie care retrasează parcursul tragi-comic al unui bărbat devenit dintr-un soț bun, unul foarte
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
poză avea părul negru; acum îl are complet alb. Înalt, ridat-ars-de-soare - și cu niște mușchi neverosimili. Ne simpatizăm din prima, deși Barry (se vede asta de la o poștă) e o "divă"... În fond, de ce n-ar fi? Lynch i-a ecranizat romanul Wild at Heart: The Story of Sailor & Lula și a luat Palme d’Or la Cannes, în ’90. Tot el a scris scenariul celui mai bun film lynchian - Lost Highway. E un scriitor foarte cunoscut în SUA și Franța
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
e verde - dar nu se știe de ce: probabil pentru că așa era în banda desenată. Căci Hulk-Uriașul (unul din cele mai ciudate filme făcute vreodată) are la bază o bandă desenată. Cum a ajuns Ang Lee (Tigru și dragon) s-o ecranizeze este nu atît un mister, cît o fatalitate: Lee lucrează la Hollywood și are, ca tot omul, o copilărie - din fericire, nu tot traumatizantă, ci “bando-desenantă”. Mai bizar e cum a ajuns Eric Bana să-l joace pe Banner: pentru că
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
imnul. Nu lipsește din aceste eseuri motivul securiștilor care îi cotrobăiesc prin casă în absență și care schimbă locul anumitor obiecte pentru a lăsa în mod voit urme ale profanării unui spațiu de maximă intimitate (motiv prezent și în romanul - ecranizat de Stere Gulea - Încă de pe atunci vulpea era vînătorul, Editura Univers, 1995) cu scopul de a oferi victimei un sentiment de maximă nesiguranță. Aceasta trădează fie o experiență traumatică trăită de autoare, fie o obsesie literară. Felul în care se
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
prima frază din Regele King, scriitorul media Bogdan Ghiu ni-l prezintă deja pe Stephen King drept "un mare scriitor", "reprezentativ pentru epoca noastră", al cărui roman Misery ar fi o capodoperă, în fine, ale cărui excelente cărți au fost ecranizate de Kubrick (Carrie) sau Brian de Palma (Shining). Dacă suntem serioși până la capăt, Stephen King este un scriitor (horror) mediocru, romanul Misery este pe lângă o povestire a lui Cortazar care tratează același subiect precum Alchimistul lui Coelho pe lângă istorioara filozofică
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
prin opera lor nimeni altcineva decît Dumnezeu însuși se adresează direct restului umanității. Ceea ce s-a întîmplat în secolul XX a atins alt prag al acestei spirale continue. Stimulați de numeroase și variate mass media, încurajați de cinematograful ce le ecranizează operele, proiectați apoi prin imaginea TV în imaginarul colectiv, scriitorii ajung în faza auto-adorației calme, convinși că au atins statutul semizeilor. Ceea ce frapează, ca noutate absolută, în secolul XX nu ar fi doar ideea exaltantă pe care această categorie o
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
1925 sunt respectate fidel, creația lui Resnais nu are nimic în comun cu filmele franțuzești din acea perioadă. Lungmetrajul e, afirmă Rosenbaum, un artefact dintr-un univers paralel, în care istoria a evoluat într-o direcție diferită. Paradoxul e că, ecranizând o operetă, Resnais reușește să rămână ferm ancorat în actualitate: anumite nuanțe ale prestației actoricești fac ca Eric să semene cu Bush și ca Valandray să amintească de Jean-Marie Le Pen. Deși filmul abundă în calități, povestea lui seamănă cu
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
debutat cu povestiri în cele mai prestigioase reviste literare americane: The New Yorker, The Paris Review, The Yale Review, Granta. Primul său roman, Sinuciderea fecioarelor, publicat în 1993, se bucură de un succes răsunător, fiind tradus în 15 limbi și ecranizat la Hollywood, în regia Sofiei Coppola cu Kirsten Dunst, Josh Hartnett, James Woods și Kathleen Turner în rolurile principale. Romanul Middlesex (în curs de apariție în colecția "Biblioteca Polirom") i-a adus elogiile criticii, care l-a comparat cu monștrii
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
apărut la editura Polirom în română în anul 2008), Lunar Park - 2005 (apărut un an mai târziu în română la aceeași editură) și Imperial Bedrooms - 2010 (în traducere liberă Dormitoare imperiale, titlul deocamdată indisponibil în română). Toate romanele au fost ecranizate. Din 1985 până în prezent, Ellis a stârnit nenumărate controverse, atât prin scrierile sale, cât și prin declarațiile și atitudinea afișată. Cu toate acestea, își declară o personalitate „normală", lipsită de senzațional și vulgar. Este poate impropiu ca Ellis să fie
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
de cerc. Sau cartea care te face să nu dorești să întâlnești vreodată un astfel de cerc. AMERICAN PSYCHO American Psycho este cartea care l-a facut celebru pe Bret Easton Ellis dincolo de fanii cunoscători ai lumii literare. A fost ecranizată în anul 2000 în filmul cu același nume. Cartea reflectă același vid consumerist ca și Less than Zero. Mai mult decât în aceasta însă, American Psycho propulsează acțiunile personajului narator, Patrick Bateman, împotriva acestui vid și împotriva plictiselii adolescentine din
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
amândouă datând din 1907), ca și pentru toate celelalte capodopere, răspândite și prețuite cu asupra de măsură pe toată planeta Pământ. De o concizie uluitoare, textele Doinei Cernica au virtuți cinematografice și de proză sud-americană (ce abia așteaptă să fie ecranizată). Ele par așchii strălucitoare dintr-un roman de idei, pe un subiect inedit, la nivel mondial: soarta românilor din Bucovina de Nord. Dar și a altora, din alte zări ale lumii...Fără ca autoarea să-și dea seama - deși a asigurat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat și în binecunoscutul Lexicon Révai. Merită menționat și faptul că piesa La sfârșit de septembrie, elogiată de Imre Kádár și contestată de dr. Kristof, a fost ecranizată în 1942 de către Studiourile Cinematografice de la Budapesta. Volumul și-a propus să cuprindă toate poeziile eminesciene cunoscute la vremea respectivă și de aici și titlul Eminescu ö sszes költeményei/ Eminescu - opere complete. Erau cuprinse de fapt 79 poezii, dintre care
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp. Scriitorul Erich Maria Remarque, participant la ororile acestui război, a descris aceast armistițiu tacit în excepționalul român „Nimic nou pe frontul de vest" care a fost ecranizat magistral în anul 1930 și iar în 1979. În ultimii ani și presa noastră a publicat articole, comentarii, scrisori sau fragmente din jurnalele combatanților oferind noi detalii despre acest Armistițiu și au anunțat moartea ultimului supraviețuitor al armistițiului, Sgt. Alfred
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
civilizațiile lumii. Nu zicea poetul nostru român, nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei ! Compensația, domnule Doctor , ne-o dă Cuvântul ! Pentru Dv., vă recomand romanul Ce mult te-am iubit (1968), de Zaharia Stancu. Scrierea a fost ecranizată de cineaștii maghiari și prezentată în foileton la Televiziunea din Budapesta. Talentul din literatura medicului Virgil Pătrașcu rămâne indestructibil, prea bine confirmat în actualul volum.
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Stubbs - Louise-Andrée Saulnier: Masajul erotic. Atingerea tantrică a iubirii. Pro Editură și Tipografie S.R.L. , București, 2003. Preț: 120 000 lei. Tainele lumii Romanul autobiografic publicat în 1960 a primit Premiul Pulitzer în 1961, iar un an mai târziu a fost ecranizat. Și filmul, ca și cartea, avându-l în rolul principal pe Gregory Peck, a avut un succes fulminant, fiind recompensat cu nu mai puțin de trei Oscaruri. Să ucizi o pasăre cântătoare - sugerează cartea - înseamnă să lovești în cel slab
Agenda2003-31-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281321_a_282650]
-
lui Cain și Abel, într-un decor californian, pe fondul „visului american“. Acțiunea este delimitată de războiul civil american și primul război mondial, vreme în care sunt urmărite, silențios, conflictele dintre două generații de frați. În 1955, romanul a fost ecranizat de către regizorul Elia Kazan, cu James Dean în rolul principal. Deși autorul a scris numeroase romane, el consideră „La răsărit de Eden“ singura carte pe care a scris-o vreodată. John Steinbeck: La răsărit de Eden. Editura Polirom, București, 2005
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
crimei? Nimeni altul decât însuși președintele Stalelor Unite ale Americii... „Putere absolută“ este considerată cea mai cunoscută lucrare a lui David Baldacci, scriitor tradus în zeci de limbi, obținând prestigioase premii de popularitate în Anglia și Marea Britanie. Romanul a fost ecranizat de Castle Rock Entertainment în 1996, din distribuție făcând parte Clint Eastwood și Gene Hackman. David Baldacci: Putere absolută. Editura Rao, București, 2004. Preț: 199 000 lei. Clonă și morală Autoarea pleacă de la premisa că, într-un viitor apropiat, „dacă
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
acest mise en abîme al filmelor în film, dar și al poveștilor despre, poti descoperi pe cont propriu că Robert Bloch, autorul românului ale cărui drepturi de ecranizare le cumpărase Alfred Hitchcock în ^59, avea să devină scenarist la Hollywood, ecranizînd printre altele un roman de William Castle, cel care, cu o altă carte a sa, l-a inspirat pe mai sus-numitul Kevin Williamson pentru filmul regizat de Jim Gillespie I Know What You Did Last Summer/Știu ce-ai făcut
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]