KorAP: Find »[drukola/base=ecumenic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...105 >

2,615 matches

Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub ascultarea Împăratului Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025

cea adevărată. Este recunoscut prin acele cinci cuvântări despre Sfântă Treime, care i-au și adus titlul de Teologul, sau cuvântătorul de Dumnezeu. Gândirea să teologica a fixat Mărturisirea de credință - partea a ÎI- a la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381). Și el, ca și Sfanțul Vasile, trimite misionari la strămoșii noștri pentru a face față popoarelor migratoare care treceau prin foc și sabie teritoriile cucerite. În luptele interne, Sfanțul Grigorie se izolează, retragindu-se în localitatea de naștere

DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817

și, cu siguranță, va produce un „deficit de imagine” externă ce va afecta procesele de integrare rapidă în Europa. Indiferent de evoluția particulară a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Greco- Catolică, Patriarhia Română înțelege să dezvolte relații de colaborare ecumenică specială cu Biserica Catolică în ansamblul ei. Pe fondul acestei atitudini ecumenice naționale, în perioada 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
afecta procesele de integrare rapidă în Europa. Indiferent de evoluția particulară a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Greco- Catolică, Patriarhia Română înțelege să dezvolte relații de colaborare ecumenică specială cu Biserica Catolică în ansamblul ei. Pe fondul acestei atitudini ecumenice naționale, în perioada 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la care, iată, s-au împlinit în aceste zile, zece ani. În acest

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Română a fost recunoscută în calitatea sa de interlocutor privilegiat al Vaticanului, atât în dialogul cu ansamblul comunităților creștine din România, cât și în relațiile dintre Biserica Apusului și cea a Răsăritului. Aceste raporturi speciale cu Vaticanul, cristalizate în planul ecumenic, favorizează direct integrarea României în spațiul politic, economic și de securitate constituit pe ambele maluri ale Atlanticului și o apropie evident de civilizația occidentală modernă. În această perioadă, atât mass-media națională, cât și cea internațională au relatat vizita papală în

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
ani Vaticanul dorește această vizită ... Vizita papală este interpretată deci ca un progres uriaș pe calea concilierii dintre catolicism și ortodoxie. <>, a spus Ioan Paul al II-lea adresându-se capului Bisericii Ortodoxe române”; Il Giornale, 10 mai 1999: „Latura ecumenică a vizitei pontificale a reprezentat un succes deplin, un eveniment de natură să modifice istoria, deschizându-i o perspectivă nouă”. Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la Roma, din 7-14 octombrie 2002, s-a concretizat și prin elaborarea unei Declarații

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
reduse; factorii politici și religioși au stabilit norme și canale firești de comunicare și interacțiune. Riscurile de natură etno-religioasă sunt, de asemenea foarte reduse, mai ales că între marile biserici creștine din România se desfășoară o robustă relație de cooperare ecumenică. În acest context România beneficiaza de suportul câtorva caracteristici definitorii: - continuitatea istorică a instituțiilor statului; - omogenitate etno-religioasă puternică; - toleranță religioasă; - mentalitatea populației consecvent antiextremistă, uneori cu accente moderat conservatoare; vocație europeană autentică (dovedită în recentele eforturi depuse în direcția integrării

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
caracteristici definitorii: - continuitatea istorică a instituțiilor statului; - omogenitate etno-religioasă puternică; - toleranță religioasă; - mentalitatea populației consecvent antiextremistă, uneori cu accente moderat conservatoare; vocație europeană autentică (dovedită în recentele eforturi depuse în direcția integrării europene și euro-atlantice, dar și de întreținerea dialogului ecumenic între Biserica Ortodoxa Româna și Biserica Catolică prin discuții și întâlniri la nivel de lideri. S-a încercat astfel menținerea echilibrului între valorile naționale (linii de forță de tip etno-religios ale construcției identitare, asumate existențial) și interesele naționale (care se

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622

el și cei împreună cu el să poată trece pe uscat fără să se ude, tot la fel tot cum s-a întâmplat în vremea când Isus Navi conducea poporul lui Israel din Egipt spre Țara Sfântă. A participat la soborul ecumenic de la Niceea din anul 425 și pentru clarificarea dogmei un Dumnezeu în trei ipostasuri, luând o cărămidă și făcând semnul crucii deasupra ei, flăcările de la facerea cărămizii s-au ridicat în aer, apa i-a curs printre degete iar pământul

SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437

Internaționale, plenare, soviete, comisariate, infailibilități pontificale, sionismo-rabinice, uniatisme, iredentisme, cămătării, cabareturi, prostituție civică, politică, case de lux, case de toleranță, homoxesualitate și pedofilie clerico-mireană, închisori, temnițe, torturi, înscenări, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de castă, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprimări ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globalizări, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibertăți, comunitarisme, neoliberalisme, etc. Toate aceste înfruntări, înfumurări, confruntări, tulburări, calamități, agonii, crize, nedreptăți, exploatări, mândrii, neajunsuri, prejudecăți, alienări, sminteli, nebunii patologice, închipuiri-astrologice, magii, citiri în iluzii, în comete, în constelații, demofilii

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382

și se unduies sub nimbul strict teologic. Convertirea Marelui Constantin a fost o continuă sete și foame de Cina Hristic-teologică, insuflată de Mama sa smerita Împărăteasă Elena și de tatăl său, blândul și dreptul Constanțiu înainte și după Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr. Cronicarul Kedrenos relatează despre profunda evlavie a Augustei Elena transmisă fiului Constantin: „acest lucru l-a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare

ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622

fără mamă și de la Duhul Sfânt, cum se arată în Evanghelie (Luca 1, 35) și după cum mărturisim în Crez. Dacă a fost contestată calitatea de Născătoare de Dumnezeu a Maicii Domnului, s-a făcut din neștiință, dar după încheierea sinoadelor ecumenice sau locale privitoare la această problematică, cei care au înțeles au primit și au crezut că Maica Domnului este pururea fecioară și Născătoare de Dumnezeu. Cei care nu au primit și-au arătat, de fapt, necredința în cuvântul Arhanghelului Gavriil

CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307

împlinirii a 200 de ani de la nașterea marelui Mitropolit al Ardealului - Andrei Șaguna, susținând referatul cu tema: « Mitropolitul Ardealului - Andrei Șaguna, în conștiința noastră mărturisitoare » 27 - 28 Martie 2009 - am participat la simpozionul internațional, organizat de UBB - Centrul de Studii Ecumenice și Interreligioase, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca, cu tema: « Integrarea Europeană și Valorile Bisericii », susținând referatul intitulat: « Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală » 28 - 29 Aprilie 2009 - am participat la simpozionul internațional - organizat de UBB Cluj Napoca

ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240

devenim fii ai trupului bisericesc, cu posibilitatea și șansa urcării noastre la Cer, ca fii ai împărăției. Mai precizăm faptul că Sfânta Taină a Spovedaniei în Biserica Ortodoxă poate fi prezentată din perspectivă dogmatică, scripturistică, precum și în lumina hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea acestei Sfinte Taine se impune datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea

PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Așadar, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare scripturistică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor ecumenice și locale, precum și de canoanele Sfinților Părinți. Această Sfântă Taină în Biserica Ortodoxă (conform afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind pentru preotul slujitor și duhovnic cel mai important mijloc de pastorație individuală sau personală, deci duhovnicul

PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038

separația lor totală ca în creștinismul reformat al Occidentului, nu a putut apărea aici niciodată. În Liturghie e de asemenea vie în chip nemijlocit și întreaga plinătate a învățăturii Bisericii vechi, așa cum a fost ea definită de cele șapte sinoade Ecumenice ale Bisericii vechi, și anume sub forma imnurilor de adorație în care ideile fundamentale ale adevărului ortodox sunt propagate sub formă de rugăciune înaintea lui Dumnezeu și a comunității aflate în rugăciune. Separația între Liturghie și teologie, între cult și

ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045

devenim fii ai trupului bisericesc, cu posibilitatea și șansa urcării noastre la Cer, ca fii ai împărăției. Mai precizăm faptul că Sfânta Taină a Spovedaniei în Biserica Ortodoxă poate fi prezentată din perspectivă dogmatică, scripturistică, precum și în lumina hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea acestei Sfinte Taine se impune datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea

DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Așadar, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare scripturistică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor ecumenice și locale, precum și de canoanele Sfinților Părinți. Această Sfântă Taină în Biserica Ortodoxă (conform afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind pentru preotul slujitor și duhovnic cel mai important mijloc de pastorație individuală sau personală, deci duhovnicul

DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478

Iov Boretki, Petru Movilă este ales în locul său mitropolit al Kievului, al Galiției și a întregii Rusii. Ceremonia de hirotonire a avut loc la 28 aprilie 1633 condusă de patriarhul Teofan al Ierusalimului, cu împuternicire din partea lui Kiril Lukaris, patriarhul ecumenic al Constantinopolului. Alegerea sa a fost întărită și de regele Wladislav I. Rămasă văduvă, mama lui se va călugări sub numele de Melania. Meritele lui întru apărarea ortodoxismului sunt atât de mari încât și numai enumerate, acestea ocupă un spațiu

SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
mitropolitul Petru Movilă s-a ocupat de organizarea lui în Moldova. Acesta a avut loc la Iași între 15 septembrie si 27 octombrie 1642, concluziile asupra Mărturisirii de credință curățită de influențele sale catolice, au fost însușite atât de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului dar și de patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei și Antiohiei. A lăsat la dispoziția Lavrei și Academiei înființate de el proprietățile sale de la Rubejovka pe care le poseda înainte de a se călugări. A trecut la cele veșnice la 22 decembrie

SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005

veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o unitate în Dumnezeu, în plenitudinea adevărului și în bucuria Împărăției - această concepție ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Încheiem cu constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea adică o dăruire

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190

care sunt: dragostea, bucuria, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția (Gal. 5, 22; Efes. 5,9). Un lucru se impune de precizat și anume faptul că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl, așa cum avem mărturisirea Sfântului Sinod Ecumenic de la Constantinopol, la anul 381, prin cei 150 de Părinți prezenți, care au întregit Simbolul Credinței (Crezul) cu ultimele cinci articole. Și, nu în ultimul rând, să avem mare grijă privind păcatele împotriva Duhului Sfânt, care sunt foarte grele și

CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292

românesc și a unei Românii a Românilor va avea ca piatră de temelie credința legionară și ca ciment de unitate sufletească înălțătoarea lor jerfă.” Autorii desprind crâmpeiul sacru al unei analize profunde a naționalismului creștin, remarcabil prin promovarea unei societăți ecumenice a valorilor spirituale având ca temelie Neamului zidită în Jertfa lui Hristos. Orice carte care avansează ideea demnității și continuității unui popor ortodox în sânul unui viitor stat național creștin, de altfel valabilă pentru toți Românii moștenitori ai Marilor Români

EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]