51 matches
-
învelișului de sol sunt dimensionați de deficitul rezervei de humus (moderat pe 42% din suprafață, sever 3,8%; foarte sever 15%), reacția acidă a solului (moderată 21%), textura fină (limitări moderate 0,5%), textura grosieră (limitări severe 2,8%), volumul edafic util (limitări severe 38%, foarte severe 1%), panta terenului (limitări severe 48%, foarte severe 15%), alunecări de teren (extrem de severe 0,32%), excesul de umiditate freatică (sever 4,2%, foarte sever 3,7%), excesul de umiditate stagnantă (moderat 10,7
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de poluant în jurul particulelor de sol, fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un timp de reînnoire de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu (0,47-0,60m3/m2), volumul determinat de apariția orizontului Ao, unde conținutul de argilă fină este de 19,9% și luto-argiloasă la argiloasă în orizontul Btw, unde conținutul de argilă fină variază între 31,8 și 45,3%. Carbonatul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat de adâncimea la care se află orizontul Btw. Textura variază de la un profil la altul, de la luto-nisipoasă la luto-argilo-prăfoasă. Permeabilitatea pentru apă este normală în orizonturile superioare și slabă în orizontul Btw, unde apa stagnează producând pseudogleizarea până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și El textura este lutoasă cu un conținut de argilă fină de 18%, iar în orizontul Bt este luto argiloasă cu 38% argilă fină. Permeabilitatea este normală pe tot profilul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă uniformă în profil, permeabilitatea pentru apă este mare. Conținutul de humus este 0,84-4,30%. Principalul determinant pedoecologic cu caracter limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plante dicotiledonate. Din asemenea teratoame pot fi generate plante întregi care diferențiază tulpini, frunze și rădăcini (fig. 33.3). 33.2. INTRODUCERE ÎN STUDIUL TUMORIGENEZEI VEGETALE INDUSĂ DE BACTERII DIN GENUL AGROBACTERIUM Speciile genului Agrobacterium reprezintă componente ubicvitare ale microbiotei edafice, cele mai multe dintre ele fiind forme saprofite și doar unele induc boli neoplazice. În categoria acestora din urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
PREFAȚĂ Importanța spațiilor verzi alcătuite din plante lemnoase ornamentale rezidă din rolul pe care acestea îl au în îmbunătățirea condițiilor de viață, a condițiilor climatice și edafice din centrele populate iar în ultimul timp, mai ales pentru efectul important al acestora în lupta împotriva poluării, în special în centrele urbanistice sau industriale. Ritmul rapid al industrializării, lupta permanentă pentru procurarea de materii prime, de cele mai multe ori prin
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai aproape de clădire, o sursă de zgomot sau de poluare necesită crearea unei zone tampon alcătuită din vegetație ș.a. Terenul în sine, ca element material al spațiilor verzi, intervine în soluția de amenajare prin: mărime, formă, relief, condiții hidro-geologice și edafice. Mărimea terenului condiționează tipul amenajării și scara de realizare a ansamblului peisagistic. Pe terenurile vaste se pot organiza spații verzi cu o funcționalitate complexă, realizate la o scară adecvată, dar pe terenurile mici se pot realiza doar un anumit tip
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ș.a). Pentru o redare cât mai exactă a sistematizării verticale se recomandă efectuarea de profile longitudinale și transversale pe direcțiile cele mai importante; acestea se execută la o scară mărită pentru înălțimi, cu indicarea tuturor cotelor. Condițiile hidro-geologice și edafice. Aceste condiții determină anumite aspecte ale proiectării spațiilor verzi. Astfel, nivelul apei freatice și natura substratului intervin în crearea lacurilor artificiale, în amenajarea terenului pentru anumite folosințe, dar și în alegerea vegetației. Condițiile edafice sunt determinante pentru alegerea vegetației, dar
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
indicarea tuturor cotelor. Condițiile hidro-geologice și edafice. Aceste condiții determină anumite aspecte ale proiectării spațiilor verzi. Astfel, nivelul apei freatice și natura substratului intervin în crearea lacurilor artificiale, în amenajarea terenului pentru anumite folosințe, dar și în alegerea vegetației. Condițiile edafice sunt determinante pentru alegerea vegetației, dar și pentru amplasamentul anumitor dotări sau amenajări interioare din parcuri. Natura factorilor edafici impune măsuri speciale ameliorative (corectarea texturii și a pH-ului, îmbunătățirea fertilității, drenarea, aportul de pământ vegetal etc.) (după Iliescu A
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
freatice și natura substratului intervin în crearea lacurilor artificiale, în amenajarea terenului pentru anumite folosințe, dar și în alegerea vegetației. Condițiile edafice sunt determinante pentru alegerea vegetației, dar și pentru amplasamentul anumitor dotări sau amenajări interioare din parcuri. Natura factorilor edafici impune măsuri speciale ameliorative (corectarea texturii și a pH-ului, îmbunătățirea fertilității, drenarea, aportul de pământ vegetal etc.) (după Iliescu A.-F., 2003). ROCILE ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE Deseori rocile formează scene de peisaj deosebit de interesante care impresionează fie prin masivitatea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Cel mai important aspect care trebuie luat în calcul, în alegerea speciilor lemnoase este tocmai corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare în mod diferit în spațiile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alegerea speciilor se au în vedere diferite criterii, precum: înălțimea, forma tulpinii (portul), forma, culoarea și mărimea frunzelor, culoarea, forma, mirosul și modul de asociere ale florilor, forma și culoarea fructelor, ciclul de viață, cerințe față de diferiți factori climatici și edafici. Înălțimea tulpinii După înălțimea tulpinii se deosebesc: specii de talie mică 5 20 (25) cm, precum Crocus sp., Galanthus sp., Narcissus sp., Hyacinthus sp., Muscari sp., Lobelia sp. Acestea se folosesc grupat, în planul apropiat de privitor, în componența bordurilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Tiberiada constituie un segment al frontierei oficiale dintre Israel și Siria, dar în realitate el delimitează Israelul de teritoriul Golan, ocupat de Israel în 1967. 1.2.4. Configurarea spațială a componentelor bio-pedogeografice Aspectul, structura și repartiția covorului vegetal și edafic reprezintă rezultatul acțiunii conjugate și de lungă durată a celorlalți componenți ai mediului fizic, dintre care factorul climatic a jucat rolul primordial. Volumul redus al precipitațiilor și temperaturile ridicate sunt principalele elemente responsabile de configurarea cadrului bio-pedogeografic în forma sa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
datorită revărsărilor Nilului. În Somalia, tranziția spre formațiunile semideșertice se face printr-o savană uscată cu arbori spinoși de Acacia. Ecotopuri de savane se regăsesc pe arii restrânse, ca formațiuni azonale, la altitudini de 10002000 m. în munții Yemenului. Substratul edafic din savane este alcătuit din feralsoluri rodice sau plintice în care procesele pedogenetice intense de oxidare se derulează cu ciclicitate sezonieră. Sunt soluri cu o fertilitate potențială relativ ridicată, dar aprecierile asupra productivității lor sunt relative, din cauza modului diferit de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mediu geografic global), cât și la nivelul componentelor, care se ierarhizează în funcție de gradul de complexitate al relațiilor dintre elementele lor. Se poate vorbi astfel de medii terestre (zonale, regionale, locale), medii acvatice (oceanice, marine, lacustre, fluviale etc), medii biotice, medii edafice, medii antropice etc. Inițial, noțiunea de mediu geografic era sinonimă celei de mediu natural însă, odată cu dezvoltarea societății umane și apariția de noi relații în sistemul mediului geografic, mediile naturale în adevăratul sens al cuvântului s-au restrâns tot mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a elaborat strategii, procedee și tehnologii de aplicare a microelementelor aparte și concomitent cu macroîngrășămintele și substanțele biologic active. Investigațiile complexe au permis trasarea căilor de valorificare a microelementelor în fitotehnie, viticultura și pomicultura. Au fost determinate cauzele apariției clorozei edafice și căile de tratare a viței-de-vie de această boală fiziologica, metode incluse în regulamentul tehnologic aplicat pe larg în agricultură. În ultimii ani, este preocupat și de stabilirea căilor de atenuare a consecințelor acțiunii factorilor climatici nefavorabili asupra plantelor cultivate
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu tei, ulm și alte specii de luncă, în vârstă de peste 80 de ani, specifică terasei râurilor, rară pe teritoriul Moldovei. Asociația dominantă este Querco-Ulmetum (șleau de luncă din regiunea deluroasă) iar specia caracteristică: stejarul de luncă Quercus robur - ecotip edafic, ce se caracterizează prin vitalitate și recorduri dimensionale. Dintre speciile de pteridofite sunt prezente: Equisetum arvense, Equisetum ramosissimum; dintre angiosperme: Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Agrimonia eupatoria, Ajuga reptans, Alliaria petiolata, Amarantus hypochondriacus, Amarantus retroflexus, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anthyllis vulneraria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se deosebesc două categorii de plante: heliofite (cu trăsături de xerofitism) și sciafite (cu trăsături de higrofitism). După fotoperiodism se cunosc: plante de zi scurtă (fasole, mei), de zi lungă (grâu, ovăz) și neutre (majoritatea speciilor). Solul. În cazul factorului edafic se au În vedere: regimul de săruri, humusul, regimul de apă, aer și temperatură, structura, grosimea, pH-ul, nivelul apei freatice, caracterul rociimamă, organismele prezente. Se disting plante: silicicole, calcifite și calcifobe, nitrofite, halofite (pe soluri sărate: Salsola, Salicornia, Limonium
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de ihtiofaună, echipamentul utilizat va fi de tip SAMUS 725 MP, setat pentru faza de electronarcoză, respectiv ogic și plasă pescărească pentru monitorizarea unor sectoare-martor; ... b) pentru speciile de chiroptere se vor utiliza plase chiropterologice; ... c) pentru speciile de nevertebrate edafice se vor utiliza capcane Barber și filee entomologice de cosire; ... d) pentru speciile de nevertebrate cu activitate nocturnă se vor utiliza capcane luminoase și filee entomologice; ... e) pentru speciile de herpetofaună se vor utiliza filee acvatice. ... Articolul 3 (1) Derogarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264610_a_265939]