107 matches
-
îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel<footnote Ștrempel, Gabriel - Catalogul manuscriselor românești B. A. R., vol. I, 1 - 1600, vol. II, 1601
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
R., vol. I, 1 - 1600, vol. II, 1601 - 3100, vol. III, 3101 - 4413, vol. IV, 4414 - 5920, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978, 1983, 1987, 1992. footnote>, în limba greacă: de Constantin Litzica<footnote Litzica, Constantin Catalogul manuscriselor grecești, București, Edițiunea Academiei Române, 1909 footnote>, de Nestor Camariano<footnote Camariano, Nestor Catalogul manuscriselor grecești, tom II, București, 1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă: P. P.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vremuri la Capșa. * Deci PSALTIREA a apărut cu patru ani înainte de încheierea secolului al nouăsprezecelea. Pe coperta a doua a cărțuliei, excelent tipărită și foarte bine păstrată, se poate citi o listă care cuprinde ce mai apăruse pînă atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români. Iată cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o notă apărută în săptămânalul ieșean "Era nouă": "Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studențesc a pus în circulație o întreită edițiune fotografică a unui portret al regretatului poet, de pe când era în vârstă de 19 ani. Studenții au găsit la sora lui Eminescu un asemenea exemplar, de pe care pictorul Brand a desemnat figura în mărime naturală și apoi de pe acest portret
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
noastră, ce-l reprezintă pe Eminescu în medalion oval și care pe spate poartă emblema "Bernhard Brand Pictor și Photographe in Iassy" (foto. 2a-b). Din primul moment, ne-am dat seama că avem în față un exemplar din acea "întreită edițiune fotografică" despre care se vorbește în amintita notă. Dar ceea ce ne-a trezit un și mai mare interes a fost faptul că aici poetul apare cu vesta asortată cu haina. Astfel, coroborând datele din articolul citat cu elemente din această
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
această ilustrată, am constatat că putem avansa o explicație plauzibilă privind geneza faimoasei fotografii în care poetul apare cu vesta asortată cu haina. Pentru a fi și convingători, ne-am canalizat cercetările numai în direcția identificării și a celorlalte două "edițiuni fotografice", și rezultatele nu s-au lăsat prea mult așteptate, ba, dimpotrivă, au fost chiar surprinzătoare. Astfel, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul doamnei Elena Pușcașu, director interimar, am avut marea șansă să identificăm o
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
stâng bine conturat, iar la vestă se văd foarte bine doi nasturi. Și, în sfârșit, originalul este semnat în dreapta, discret "J. TOMÁ�", iar la variantă, alături de numele întreg, fotograful adaugă și localitatea "BERNHARD BRAND - JASSY". În ceea ce privește cea de a treia "edițiune fotografică" realizată de Bernhard Brand, poate fi considerată portretul de autor din fruntea romanului Geniu pustiu, 1904, volum editat de Ion Scurtu și reeditat în 1907 și, respectiv, 1909 (foto. 4)7. Aici, portretul este încadrat într-un medalion oval
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
portretul este încadrat într-un medalion, iar de la nasturele de sus al vestei, iarăși această buclucașă vestă, coboară o linie albă ce poate fi interpretată ca fiind lanțul de la ceasul de buzunar al poetului, amănunt ce lipsește în celelalte două "edițiuni". De observat că Ion Scurtu, îngrijitorul volumului, Geniu pustiu, atrage atenția că, în broșura Portretele lui Eminescu, din 19038, face istoricul acestei fotografii, dar pe care nu a putut-o reproduce pentru că nu cunoștea adresa Corneliei Emilian, posesoarea originalului acelei
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
Simona Vasilache Am în față o carte cu adevărat veche și, îmi vine a crede, necunoscută. Moți și curcani, de Odobescu, "edițiunea a II-a", din 1880 (prima apăruse cu doar doi ani mai devreme), de la Editura Librăriei Socecô & Comp. O carte între 1784 și 1877, între un război la cald, pe care îl prinseseră aproape toți cei atunci în viață, și
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
în secolul XIV, Tomu I, Volumul I, Pământul }errei Românesci în secolul XIV. întinderea teritorială. Nomenclatura. Acțiunea naturei. Reacțiunea omului. Urbile danubiene. Urbile carpatine.Urbile câmpene. Sintesa. Primul cap din Istoria analitică a formațiunii staturilor române, cu o a doua edițiune, revăzută și foarte adausă, în 1875. "Primul punct singur, întinderea teritorială, foarte amplificat în mai multe privințe, a fost publicat franțuzește la 1878 șHistoire critique des Roumains. La Valachie jusqu^en 1400. I. Extension territoriale. Édition entierement refondue. Traduit du
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
auteur par Frédéric Damé, Bucarest, Librairie J. Szollösy Éditeur, 1878ț, fiindu-mi cerut atunci de Ion Brătianu pentru Congresul de la Berlin", care se ținuse între 1/13 iunie și 1/13 iulie 1878. Lucrarea anterioară, Istoria toleranței religioase în România. Edițiunea II revăzută și adausă, București, 1868, atingând foarte delicata cestiune israelită, discutată și ea la Berlin, fusese deja publicată în franceză, întâi într-o traducere prescurtată în foaea franceză "La revue de la Roumanie" și apoi în volum: Histoire de la tolérance
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Simona Vasilache Ocercetare critică asupra poeziei românești de la 1867, studiul lui Titu Maiorescu (Iassi, Edițiunea și imprimeria Societății „Junimea”), mai cunoscut, de obicei, fără anul la care trage linie, e o probă, rezistentă în timp, de cum se pot uni o viziune teoretică și o miză critică. Se știe că domnul Maiorescu, înaintea altora, se revizuiește
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor Ioan St. Rasidescu, 1906, 385 pagini. șEdițiunea Academiei Româneț. 10. Ion al lui G. Sbiera - Codicele Voronețean. Cu un vocabular și studiu asupra lui. Cu două tabele și 4 planșe. Cernăuți, Edițiunea Academiei Române, 1885, VI + 354 pagini. 11. Constantin I. Karadja - Despre Lucrul Apostolesc al lui Coresi de la 1563. București, Cultura Națională 1924, 11 pagini + 3 planșe (Academia Română. Memoriile Secțiunii Literare. Seria a III-a, Tomul 2. Memoriul 6. Ședința de la 24
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
în uzul curent; deși judecata morală pascaliană chiar pe cel din urmă îl folosește ca emblemă a absurdității condiției umane, aflate în permanentă sforțare de a se abate de la adevăratele întrebări). În Dicționarul Universal al lui Lazăr Șăineanu (,a șasea edițiune", 1930), lucrurile stăteau cel puțin la fel de rău pentru distracți(un)e - ,lipsă trecătoare de atențiune"; ,plăcere, petrecere de scurtă durată" - și mai ales pentru a distra, considerat simplă variantă a verbului a distrage: ,a abate de la cugetările, de la ocupațiunile sale
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
ziarelor din care se va trimite numai cea din urmă, extragerile în broșuri deosebite din scrieri tipărite în reviste sau ziare, precum și tipărituri separate, cu paginație deosebită, sînt supuse indatorirei de la art. 1. Dacă unele exemplare din una și aceiași edițiune conțin modificări în text sau adăugiri de orice fel, atunci exemplarele modificate se considera că ediție nouă și sînt supuse obligativității acestei legi. Dacă exemplarele unei edițiuni sînt făcute în diferite chipuri, atunci unul din cele două care se va
LEGE din 24 martie 1904 Legea pentru obligaţiunile atelierelor de arte grafice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106060_a_107389]
-
sînt supuse indatorirei de la art. 1. Dacă unele exemplare din una și aceiași edițiune conțin modificări în text sau adăugiri de orice fel, atunci exemplarele modificate se considera că ediție nouă și sînt supuse obligativității acestei legi. Dacă exemplarele unei edițiuni sînt făcute în diferite chipuri, atunci unul din cele două care se va trimite bibliotecii Academiei să fie din cele mai frumos executate. Articolul 3 Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie să fie complete și executate pe aceiași hartie sau
LEGE din 24 martie 1904 Legea pentru obligaţiunile atelierelor de arte grafice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106060_a_107389]
-
După ce în Moldova s-a înființat o societate literară editoare de cărți pentru ramurile de științe, ar fi cu scop să i se transmită din partea societății (orădene - n.n.) una adresă, prin care să se provoace, ca să eviteze, să lapede din edițiunile sale ruginitele și zdrențoasele buchii de care e atât de înstrăinat tot sufletul român“[2]. După continuarea studiilor la Viena și Budapesta, din 1862, Roman devine profesorul primei catedre de limba și literatura română de la Universitatea din Budapesta, al cărei
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
întrețină lupta între neamuri” . De asemenea, din statute rezultă că „Liga” își propunea la începutul înființării sale „de a cultiva conștiința solidarității și a întreține o mișcare culturală... prin: înființarea de săli de lectură și biblioteci, tipărirea de cărți în edițiuni populare; sprijinirea publicațiilor care ar lucra în scopul „Ligii”; conferințe și întruniri publice, sărbătorirea datelor mari din viața trecută a naționalității (națiunii, n.a.) române; organizarea de congrese anuale ale membrilor „Ligii”; formarea unui fond de ajutorare (a românilor desțărați) prin
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
2001, p. 125) periodicitatea revistei este așezată între anii 1883-1891 la "Sătmar Baia Mare Șișești". În cercetarea noastră (Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, Ed. Muzeului Județean Satu Mare, 2000, pp. 188-190) arătăm că imprimarea s-a făcut la Satu Mare, "edițiune a Tipografiei Libere", de la Anul I, nr. 1 (sept. 1885) la nr. VI (febr. 1886) și la Baia Mare, în Tipografia lui Michailu Molnár, de la nr. VII (oct. 1886) până la încetarea seriei. 31 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prinsoare își încheie scurta sa domnie. Fratele său mai mic, Alexandru, îi urmă în scaun. {EminescuOpXIV 201-214} {EminescuOpXIV 215} ART(E)A (REPREZINTAȚIUNEI) REPREZENTĂREI DRAMATICE DEZVOLTATĂ ȘTIINȚIFIC ȘI ÎN (COEZIUNEA) LEGĂTURA EI ORGANICĂ De Profesorul dr. ENRIC THEODOR ROTSCHER după edițiunea a doua 2254 Dacia literară (1840 ). În Iași o societate de actori români s-au întrunit in iarna trecută, 311 r sub direcția unuia din mădulările sale, spre a da 12 reprezentații in limba națională și alcătuite de piese comice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e tocmai timpurie încercarea unei regenerațiuni a artei noastre în înțelesul intereselor prezintelui, a trebuințelor, a Bewusstsein-ului științific și chiar a masei largi a publicului cult. Totul e până se coace, odată copt lucrul e ca și gata. PREVORBIRE LA EDIȚIUNEA A DOUA Când a apărut pentru prima oară "artea" noastră de reprezintațiune dramatică, a salutat acest op atât știința cât și discipolii acestei ca pe o primă și unică carte de învățătură a artei dramatice, căci pentru prima oară încercase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceea ce e vocea pentru actor. În tot același înțeles înseamnă Aristotel artea dramatică în Rhetorica lui, 3, 1, când zice: "Ea se bazează pe voce, dupre cum e (cu putință) posibilă întrebuințarea acestia la mișcările simțirei ". Ritter în emerita sa edițiune nouă a Poeticei vrea să șteargă din ea ca neautentice locurile citate mai sus, pentru că, după cum crede el, aci ar fi vorba numai de materia imitandi, vocea însă e instrumentum imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea ca material al actorului, precum tot în acel sens pricepe colorile de material al pictorului. Și Stahr s-a declarat cu drept cuvânt contra concepțiunei lui Ritter în dejudicarea nouăi edițiuni. (... ). Compară încă ed. Muller în opul citat, II, pag. 346. {EminescuOpXIV 226} {EminescuOpXIV 227} cum unul care e dotat cu organul filozofic trebuie format pentru o filozofare adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două fenomene însemnate. În artea dramatică 319
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cetățeanul care, din păcate, are nenorocirea să nu împărtășească ideea că d. Brătianu este un mare om de stat sau d. Costinescu un finanțiar fără seamăn se vede expus zilnic la cele mai incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]