499 matches
-
a admis irevocabil contestația, repunându-i în drepturile lor inițiale pe pensionarii aviatori. Casa de avocatură arată că fostul guvern, observând că instanțele de judecată au repus în plată pensiile în formula lor inițială, de dinainte de așa-zisa reformă, a edictat un nou act normativ - Ordonanța de Urgență nr. 59/2011 - prin care a revizuit pensiile. Diferența dintre cele două măsuri succesive de tăiere a pensiilor a fost doar de denumire - recalculare/revizuire - întrucât efectul a fost același, în sensul că
Adrian Iovan a câștigat procesul cu statul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24207_a_25532]
-
constituționale ale Curții. Așa a apărut această competență dată Curții prin legea nr. 177/28.09.2010. Ea este o competență de ordin legislativ, legiuitorul având aceeași legitimitate suverană de a o modifica sau abroga, precum aceea de a o edicta. În aceeași logică se înscrie și cerința imperativă de a nu se acorda grațieri pe perioada Președinției interimare. Este vorba despre o competență de natură constituțională acordată Președintelui României (art. 94/d), recunoscută și celui care asigură interimatul funcției (art.
Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso () [Corola-journal/Journalistic/43369_a_44694]
-
moravuri. Odată cu demnitarii fanarioți, moravurile practicate în fanar veneau să inunde țările române, să înlocuiască obiceiurile austere ale poporului român<footnote Munteanu, I. (1931), La corruption des fonctionnaires publics en droit pénal roumain, Genève, p. 24. footnote>. Regulamentele și legile edictate de predecesorii fanarioților erau adesea abolite, pentru a fi înlocuite cu altele, având un caracter personal. La Constantinopol domnitorul era corupător, aici, el era cel care se lăsa corupt. Sumele risipite la Constantinopol ca preț al funcției sale trebuiau recuperate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
scopul apărării și asistării mutuale (pe clase și profesiuni corespunzătoare: clerici, nobili, comercianți, marinari, burghezi, artizani, țărani etc.). Ceea ce este important - subliniază filosoful italian - este „valoarea pe care regulile sau statutele, adoptate de aceste organizații, au avut-o În fața regulilor edictate de organele centrale, care aveau autoritate asupra Întregului popor, care se numesc «organe de Stat» sau al «comunei»”. Fără nici o delegare sau autorizație prealabilă și formală din partea unei puteri străine, oarecare, ci În virtutea unui acord de voințe și a unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întreaga lume, cu dezechilibrele de după Primul Război Mondial, când În fața forțelor muncitorești revoluționare, a Început să se simtă, tot mai accentuat, „o parțială paralizie a organelor de stat”. Asociațiile sindicale - În special - au căpătat, adesea, un caracter de organisme juridice, edictând norme care reglau raporturile reciproce dintre ele, care aveau efect obligatoriu, fiind, materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tânărul John Rawls, când acesta vorbește despre „poziția originară”, În care se identifică („coincidentia oppositorum”) „naturalul” cu „pozitivul” În Drept. Oricum, filosoful Dreptului, care este Giorgio del Vecchio, observă cu suplețe dialectica Între: „ceea ce este voință a Statului” și „regulile edictate de organizațiile” recunoscute (sau nu) de către Stat, care au ele Înseși „conștiință de Stat”. Învățătura cea mai importantă, care decurge din cele de mai sus, ar fi aceasta: „Statul este cu atât mai tare și mai sănătos, cu cât el
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
loc de muncă în condiții speciale, dat fiind că «instanța nu se poate substitui organelor legislative, în condițiile în care, la expirarea perioadei de derulare a procedurii de încadrare a unităților și locurilor de muncă în condiții speciale, a fost edictată Legea nr. 226/2006, lege care nominalizează în anexă, limitativ, unitățile care dețin locuri de muncă și activități în condiții speciale, fiind indicate, în mod expres, locurile de muncă pentru care aceste avize au fost acordate. » Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
august 2018, s-a mai pronunțat asupra acelorași prevederi legale, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, și cu o motivare similară. Prin această decizie, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, adaptate specificului materiei în care sunt edictate. *) Decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
salarial nou prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și, în consecință, ar trebui să se aplice cu aceeași dată pentru toți funcționarii publici din cadrul aceleiași instituții. La această situație discriminatorie s-a ajuns din cauza modului în care a fost edictat art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar ulterior a fost interpretat prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 13. Tribunalul Botoșani - Secția a II
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
soluționează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“. ... 35. În fine, cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocată din
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
a constatat constituționalitatea acestora. Curtea a reținut că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
presupune acesta. ... 19. Așadar, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură privind calea de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierilor referitoare la îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor și încheierilor judecătorești, clarificarea înțelesului dispozitivului hotărârilor judecătorești sau completarea acestora edictate de legiuitor în temeiul competenței sale constituționale atribuite de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotesc dreptul la un proces echitabil. ... 20. În fine, deși prin scopul
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
are repercusiuni negative asupra desfășurării activității acestei instituții și asupra procedurilor de cercetare disciplinară a magistraților, în condițiile în care inspectorul-șef are atribuții concrete în procedura disciplinară, confirmând rezoluțiile inspectorului judiciar (...)“, apreciind astfel că are obligația constituțională de a edicta în acest domeniu. ... 79. Date fiind condițiile de constituționalitate în care se realizează delegarea legislativă a Guvernului, astfel cum sunt prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, ordonanța de urgență nu poate fi apreciată ca fiind o alternativă aflată
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
mod corespunzător. ... 19. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
de dispozițiile ordonanței, instanța de contencios constituțional a statuat că, deși în limbajul comun termenul „utilizator“ poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiție legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare, în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. Or, ar
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Curtea a reținut că activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021). ... 32. Cu acel prilej, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Cu privire la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
în orice act normativ indicat. Prin urmare, textul reprezintă o garanție pentru justițiabil, care are, astfel, deschisă calea acțiunii în justiție în vederea contestării nulității absolute a contractelor de achiziție publică în mod plenar. Totodată, dispozițiile legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, având în vedere specificul acestor proceduri și celeritatea cu care ele trebuie să se desfășoare. ... 33. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
anumit context juridic și social. ... 24. Plecând de la aceste premise, Curtea apreciază că soluția de abrogare a dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 se încadrează în competența exclusivă a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, de a identifica și edicta soluții normative, cu respectarea exigențelor constituționale, în acord cu realitățile prezente ale societății. Deplina competență în ceea ce privește stabilirea acestor soluții revine legiuitorului, în acest sens fiind prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 181 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258325]
-
Aceste dispoziții au caracter special față de cele cuprinse în art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, referitoare la profesioniștii care și-au întrerupt activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2. Norma specială a fost edictată în considerarea faptului că, pe durata stării de urgență, avocații nu și-au întrerupt activitatea, dar s-a redus amploarea acestei activități. ... 47. Drept urmare, norma specială instituie o măsură de protecție de care beneficiază avocații, fără distincție între cei
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
și prejudiciu, în realitate, intenția legiuitorului a fost în sensul de a institui o prezumție relativă (juris tantum) și cu privire la fapta ilicită, orice altă interpretare contrară lipsind textul de aplicabilitate practică și de finalitatea pentru care a fost edictat. ... 44. Astfel, refuzul administratorilor statutari de a preda administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, după prealabila notificare, documentele contabile ale societății aflate în insolvență naște o prezumție de săvârșire a faptelor prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d) teza întâi
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
prezumția legală relativă instituită prin teza a doua a lit. d) din art. 169 alin. (1) al Legii nr. 85/2014 nu acoperă și fapta ilicită, ar însemna ca noua reglementare să fie aplicată fără observarea scopului pentru care a fost edictată, acela de a surmonta neajunsurile reglementării anterioare, observate în practica judiciară. ... 47. Prejudiciul, o altă condiție a răspunderii instituite de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, este dat de o parte sau de întregul pasiv al debitorului, persoană
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]