462 matches
-
la român și la scriitor, în general, dar mai ales prețuiește contribuția d-nei Constandina Brezu-Stoian, la promovarea publicisticii literare a lui Ion Vinea, în 1972, cât și la interpretarea acesteia, din Prefață. Important este pentru cititor să descopere, prin observațiile editoarei, că încă din 1913, pe când scriitorul avea doar 18 ani, se impunea prin siguranță referințelor și interpretărilor literaturii străine, orizontul și exuberanta, vigoarea documentarii, muzicalitatea textului, capacitatea lui de a lega destine individuale și a le interpatrunde cu istoria în
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
acum precumpănitoare cantitativ, sporește în continuare. Voi nota deocamdată câteva impresii despre cartea Eugeniei Tudor-Anton, de care s-a întâmplat să iau cunoștință mai întâi. Eugenia Tudor-Anton cred că este azi cercetătoarea cea mai avizată a scrierilor Hortensiei Papadat-Bengescu, ca editoare, din 1965, întâi a teatrului și apoi a nuvelelor și romanelor, în volume prevăzute cu aparat critic bogat, cu bibliografii și tabele cronologice, cu prefețe sau postfețe. În 1972 a început să editeze seria de Opere ale Hortensiei Papadat-Bengescu, în
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
cu prefețe sau postfețe. În 1972 a început să editeze seria de Opere ale Hortensiei Papadat-Bengescu, în colecția "Scriitori români" de la Minerva, ducând-o până la volumul 5, apărut în 1988. Publicarea seriei de Opere s-a oprit, nu din vina editoarei, la acest volum 5. Cartea de care mă ocup adună o parte din ce a scris Eugenia Tudor-Anton despre Hortensia Papadat-Bengescu, texte publicate inițial prin reviste sau ca studii însoțitoare ale edițiilor de care am amintit. Autoarea își pune astfel
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
despre "femeia prizonieră, femeia captivă", astfel cum apare mai ales în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Nefasta instituție procedase intransigent, potrivit oportunităților politice, eliminând din textele prozatoarei mai ales referirile la bolșevism, la armata rusă (fie ea și țaristă), la istoria Rusiei, chiar și la aceea mai veche (episodul Petru cel Mare), la
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
în cazul prefeței, spațiul din josul paginii dublează textul propriu-zis. Altfel, în interiorul celor două volume ale ediției, subsolurile corectează posibile lecțiuni deficitare, reproduc titlurile cu exactitate, fac trimiteri la cărți nenumite de autoare, dar al căror conținut este cunoscut de editoare, încât nu stă la îndoială să se refere la el. Margareta Feraru completează cu eleganță fermă o scăpare din lucrarea Poporanismul de Zigu Ornea, acesta necitând decât prima parte a articolului despre simbolism, martie 1908, Margareta Feraru adăugând-o pe
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
Simion are astfel toate elementele alcătuirii biografiei lui Marin Sorescu, traducând exact din datele pe care le deține "biografia creatorului", cu determinanta antecedentelor și perspectivelor biografiei timpului, ideologie, mentalități, aparențe, refuzuri, compuneri și recompuneri. Nu a fost deloc ușoară implicarea editoarei Mihaela Constantinescu-Podocea. Acribia respectării științifice a imensității cantitative a poeziei lui Marin Sorescu, înaintarea prin notele, comentariile și variantele, ca niște reale combinații de jocuri de ape, în care orice preferință este supusă disciplinei, îi traduce conștiința cercetătorului, aplicat în
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
de origine română./ Am dat literaturii universale/ Un «da» și un «nu»,/ Mai mult nu se putea!" Sumarul mai crește și prin capitolul Poezii alese de cenzură. În capitolul Cronologie sunt incluse multe date preluate din Jurnalul călătoriilor, publicat postum. Editoarea insistă asupra modificării datei nașterii, greșit încetățenită. Poetul s-a născut la 29 februarie 1936, nu la 19 februarie. Nota asupra ediției, Indicii alfabetici ai poeziei, după titlu și după primul vers, sunt încă un aport științific al acestei ediții
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
cinci zile (10 iulie) înainte de a trece în lumea celor drepți. Volumul al șaselea a apărut de curînd la Fundația Națională pentru {tiinta și Arta de pe lîngă Institutul “G. Călinescu” al Acadcemiei Române. Cu trei ani mai devreme decît plănuise editoarea. Primele patru volume văzuseră lumină tiparului la răposata Editură Minerva, cu începere din 1993. Aflate în posesia d-nei Monica Lovinescu, Agendele au fost încredințate spre tipărire d-nei Omăt în 1991. Din jurnalul recent al fiicei criticului, aflăm că prima sută
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
de cunoaștere și aprofundare. Mai sever distanțată de textul avut în vedere este Manuela Anton în Manualele școlare ca pregătire a orizontului de așteptare pentru cititorii români din secolul al XVIII-lea. Fondul istoriei își spune cuvântul, autoarea studiului și editoarea acestui capitol „străduindu-se”, cum își anunță demersul să desprindă și să precizeze „transformările structurilor de învățământ primar ortodox în limba română din Imperiul habsburgilor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea”. Drumul cercetării nu este ușor, avansarea
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
în același ( mental vorbind): Virginia Woolf, luptîndu-se cu demonii interiori pentru a scoate la suprafața hîrtiei o capodoperă ( Mrs. Dalloway), o gospodină americană din anii ’50, luptîn-du-se cu rutina zilnică și găsindu-și consolarea în paginile acestui roman și o editoare newyorkeză din anii noștri, luptîn-du-se cu puseurile sinucigașe ale unui prieten scriitor bolnav de SIDA... N-am citit romanul, însă filmul ( Orele) pare prea apropiat de substanța lui literară pentru a fi altceva decît o ilustrare frumoasă, decorativă, a unor
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
să revii, să te gîndești, să savurezi minutele și secundele; Orele te grăbesc, dar finalul spre care te grăbesc este mult mai sărac în nuanțe. Ce salvează acest film sînt interpretările: Meryl Streep este - ca de obicei - extraordinară în rolul editoarei lesbiene, Julianne Moore - deși nu face decît un fel de replay al rolului din Far From Heaven de Todd Haynes ( tot gospodină, tot frustrată, tot anii ’50) - demonstrează încă o dată că este una din cele mai mari actrițe contemporane, iar
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de scriitorul Mihai Fărcășanu (Villara), editorul ziarului Românul etc. Unele articole, cum este cel intitulat Clandestinii, se referă la "instituții" care nu au de fapt nici o
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cam dosnica sală de conferințe sînt copios bruiate de diverse muzici. De ce o lansare la Genocidul comunist (Albatros), unde au participat la un talk show improvizat, extrem de pasionant, domnii Boldur-Lățescu, Filip Iorga, C-tin Ticu Dumitrescu și Neagu Djuvara, alături de editoare și de invitați, nu s-a făcut în spațiul central, mi-e greu să înțeleg. Am discutat cu prietenii dacă nu cumva sînt prea multe lansări pe zi, inclusiv la cărți proaste și care sufocă fără rost atmosfera și așa
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
târzie (a fost tipărită în anul 1946, în perioada autoexilului argentinian al scriitorului) și un fel de sinteză a tuturor experiențelor scripturale ale autorului format la școala mai multor nonconformisme avangardiste. Din lămuritoarea prefață semnată de d-na Ioana Zlotescu-Simatu, editoarea în Spania a operelor complete ale scriitorului (douăzeci de volume), cititorul român își va putea face o imagine consistentă și convingătoare despre dimensiunea majoră a personalității acestui prozator care a dominat mari suprafețe ale literaturii iberice din prima jumătate a
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
alți cîțiva editori, am reperat între timp și standul Editurii Humanitas, pierdut undeva printre "popoarele slave". Denisa Comănescu directoarea colecției Biblioteca Polirom îmi vorbește de noile achiziții în excelenta ei colecție, o întîlnesc și pe colega ei Lidia Ciocoiu, pe editoarea de la Curtea Veche, pe Silvia Colfescu, neobosită și tenace. Din lansările de carte nimeni nu pricepe nimic fiindcă la stand nu existau... microfoane. în jur se desfășurau la acea oră manifestări similare, dar cu microfon. Bruiaj babilonic. îl întîlnesc pe
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
din 1936 cu eseuri, conferințe din anii următori tipăririi cărții și chiar postume (Spiritul mediteranean a văzut lumina tiparului în 1946), reprezintă un act de clară necesitate, în duhul cel mai ordonat al autorului însuși miraculos înțeles și urmat de către editoarea sa. Vorbitor de mai multe limbi de mare circulație și lector neobosit de literatură din fragede vârste, Ion Pillat a fost - se știe - cel mai cult poet al generației sale, una de aur, alcătuită din creatori mai adesea de înaltă
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
3 în topul mondial al orașelor unde se redefinește arta contemporană a secolului 21, așa cum se specific în articolulo Art Citiec of the Future“, publicat în “ The Huffington Post“. Al.Florin Țene, scrie în continuare că, împreună cu Iulian Patca și editoarea Voichița Pălăcean-Vereș, membri al Ligii Scriitorilor Români, au hotărât să editeze această antologie. Cartea cuprinde lucrări literare, memorii, eseuri, articole despre locuri cu încărcătură istorică, culturală și științifică, despre personalități care au făcut istorie aici într-o paletă diversă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
colecția lui George Corbu, texte comparate cu acelea tipărite de Roxana Sorescu în edițiile din opera poetică a lui V. Voiculescu apărute în 1999 la Editura Anastasia și în 2004 la Editura Cartex și însoțite de considerațiile autorului privind munca editoarei; exprimarea încrederii că în viitor vor apărea "noi și valoroase descoperiri" din opera lui V. Voiculescu; reproducerea unui memoriu adresat la 27 ianuarie 1970 de Ion Voiculescu tovarășului Dumitru Popescu, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, solicitînd sprijin
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
și Biblioteca Bucureștilor. Traducerea din română în franceză, într-o primă formă, liberă, a fost făcută de Romanița, Aurelia și Valeriu Rusu, fiecare cu partea specifică de contribuție marcată în “Notă asupra textului”. Iar adaptarea în versuri franceze aparține chiar editoarei, Françoise Mingot-Tauran, ea însăși poetă, încurajată în această aventură de plăcerea pentru arhaisme și structurile epopeice. Tehnic vorbind, juxta este perfect realizată. Singura greșeală, din cauza căreia pierde mult tocmai originalitatea jucăuș-inteligentă a autorului, este scoaterea intervențiilor comentatorilor din infrapagină (ele
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
lui Andersen, celui care strigă din mijlocul mulțimii "Împăratul e gol!" Or, asta nu se iartă ușor. Am înaintea ochilor o carte impresionantă, despre curaj, pe care s-ar putea ca Ileana să o traducă în limba franceză, la cererea editoarei care este chiar sora eroului aviator Tudor Greceanu: "Drumul celor puțini". Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
publicate la aproape 50 de ani după scrierea lor, redescoperit în special prin romanul, scris în 1947 și publicat în 1993, Ferestre zidite. Esmeralda cuprinde două nuvele din anii ’40, revăzute de autor în 2001, după cum ne anunță Marta Petreu, editoarea volumului, și fragmente dintr-un jurnal început în 1943, „din păcate mult prea autocenzurate". Volumul este admirabil completat de desene ale autorului și desene de Gabriela Melinescu, iar pentru cititorul nespecialist, de o fișă de dicționar despre Alexandru Vona, semnată
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
pe scurt euforica ieșire din fire cu care a întâmpinat cartea (pe atunci în manuscris), așezându-l fără ezitare pe Ilie Moromete alături de Ion al lui Rebreanu. Stimulată de prețuirea și afecțiunea pe care i-a dovedit-o o cunoscută editoare, Dina Georgescu a trăit înaintea sfârșitului o miraculoasă renaștere. A scris o seamă de articole despre volume recent tipărite și a tradus o bună parte din confesiunea lui Alain Malraux Le pčre introuvable. Părea că, fulgerător, destinul ei luase un
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
fine, îngrijind ediția de Opere a lui Petru Dumitriu, Ecaterina Țarălungă încoronează, cu un grotesc involuntar, jocul de atribuiri de paternitate dintre acești scriitori. Chiar și dintr-un sondaj rapid, sare în ochi nu numai faptul că, încălcînd voința autorului, editoarea hăcuiește Cronica, ci și că, din semidoctism, face tot felul de erori, împănate, pe deasupra, cu comentarii stupide. Iată, deocamdată, un singur exemplu, potrivit aici ca o mănușă. În volumul al treilea al ediției, la pp. 1885-1889, Ecaterina Țarălungă transcrie capitolul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Artă, e silit, de la sfîrșitul lui '58, să se întrețină din ce publică. Întrebarea cea mai incitantă e, însă, alta: de ce se află primele două capitole ale nuvelei și în arhiva lui Ion Vinea? Iată, mai întîi, ce ne spune editoarea scriitorului, Elena Zaharia-Filipaș, în nota ei asupra volumului al doilea de Opere: "Manuscrisul 16557 conține dactilograma nuvelei Sus pe luciul Dunării și un reportaj". Presupun că reportajul este al lui Vinea; de aici ar reieși că și varianta primă a
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]