200 matches
-
nete (operație / operațiune, rație / rațiune etc.). Linia dominantă de evoluție în limba literară a cunoscut totuși modificări destul de surprinzătoare, petrecute într-un timp relativ scurt: textele culte din anii 1900-1940 abundă în forme terminate în -țiune (de exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
valabilă în prezent și în viitor, pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naționale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 națiuni ale UE, a celor 192 națiuni ale ONU, a tuturor națiunilor lumii. Eminescu spunea: “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea, în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrîns de cunoștințe
15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE [Corola-blog/BlogPost/93873_a_95165]
-
pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naționale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 națiuni ale UE, a celor 192 națiuni ale ONU, a tuturor națiunilor lumii. Eminescu spunea: “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea, în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrîns de cunoștințe, pe cînd, din contră, cultura, cunoștințele
15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE [Corola-blog/BlogPost/93873_a_95165]
-
limbii române, a culturii naționale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 națiuni ale UE, a celor 192 națiuni ale ONU, a tuturor națiunilor lumii. Eminescu spunea: “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea, în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrîns de cunoștințe, pe cînd, din contră, cultura, cunoștințele cele mai
15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE [Corola-blog/BlogPost/93873_a_95165]
-
Antonia Mușețeanu În vremurile de prefaceri radicale prin care trecem, una din grijile cele mai urgente să ne fie educațiunea tineretului. De îndrumarea lui depinde grăbirea sau întârzierea, împlinirea sau deviarea sensului nou, spre care tinde cultura noastră. Concepțiunile morale ca și practica socială nu ne mai îngăduie azi să ne îndoim de valoarea morală ca și socială a femeii
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
sufletești. Desigur că același simț de dreptate a mânat, pe legiuitori și pe părinți, spre educarea tot mai asemănătoare a celor două sexe, până s-a ajuns, în fine, în ultimul timp, la concepția unei perfecte egalități, până chiar în educațiunea trupească. Dar iată că din toate părțile răsună jălania împotriva unei generațiuni de fete a căror indiferență îngrijorează chiar pe cei cu intențiuni foarte egalitare. Se pare că orice încercare de stăvilire a curentului de emancipare se arată ineficace, căci
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
emancipare se arată ineficace, căci e în fetele de azi o nevoie atât de exasperantă de libertare până în cele mai inocente inițiative ale lor, încât orice sfat potrivnic e considerat ca o lezare a sfintelor lor drepturi de om! Cum educațiunea nu e numai transmiterea valorilor de cultură de la o generație la alta, ci mai e și pregătirea viitorului în sufletele tinere, să nu ne alarmăm de doleanțele celor reacționari. Totuși, trebuie să ne întrebăm de cauzele cari au provocat în
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
sincere. Nerânduiala, exasperarea comportării tinerelor fete, dezorientarea în care se zbat, să nu fie oare consecința unui conflict foarte viu dintre conștiința ei cea de suprafață, nouă, și posturile de comandă străvechi, ascunse în conștiința ei hereditară? Înainte ca tendințele educațiunii moderne să devie orientări hotărâte, ar fi, desigur, prudent, să se examineze rezultatele atinse și să se considere, dacă imperfecțiunile ce se dovedesc, sânt, într-adevăr, numai neajunsuri inherente debutului unui curent, sau dacă sânt simptomele unor greșeli esențiale, pe
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o glorifice ca virtutea feminității moderne! - Oare nu se exaltă azi în femeie eroismul ca: lipsă de sfială, curaj trupesc, îndrăzneală? Atât prin educațiunea foarte sportivă cât prin cinstirea tot mai entuziastă a eroinelor aviatoare și exploratoare - nu se pregătește o generație de curajoase întreprinzătoare, de cuceritoare? Firește când asemenea însușiri au o putere excepțională - unde cucerirea se îndreaptă spre tăria văzduhului și adâncurile
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
fi considerate greșeli evidente. În exemplul de mai jos, din Aron Densușianu, Cercetări literare (Iași, Șaraga, 1887), două virgule apar între verbul regent și completiva directă sau indirectă (prepozițională): "Deci, când știm, că critica este cel mai puternic mijloc de educațiune literară, să ne mai mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
e publicat în acest număr al revistei, în fragmente, un articol apărut în 1925, în Observatorul și purtînd semnătura lui Al. Averescu, articol din care iarăși citam: Găsesc neloial față de publicul cititor de a prezenta faptele deformate, precum și foarte vătămător educațiune civice a populației cînd prin abilitatea condeiului se induce publicul de a lua drept silogisme oneste ceea ce e scris în ziar și din contră drept sofisme ceea ce este în perfectă armonie cu adevărul." * Cu mărturii și documente inedite, dar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
emisariu al haremului” (p. 71). De vină va fi fiind, pe de-o parte, formația clericală a autorului, extrem de impresionabil de fiecare dată când spiritul lasă locul cărnii (pentru el, frumusețea unei femei definindu-se prin „caracter, modestie, vârtute, nobleță, educațiune, inteligență și însuflețire pentru idealele omenimei”), dar și un anumit victorianism care e al vremii și pe care dascălul îl speculează abil: „Ce ar zice un părinte, pentru esemplu, când fiica sa s-ar lăsa ca Eminescu s-o ducă
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
desăvârșire lui sau vreunei rude a familiei care dirijează casa de prostituție dreptul de orice amestec În afacerile casei de prostituție. Art. 15. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: aă În vecinătatea bisericilor, școlilor, institutelor de educațiune și autorităților publice; bă În vecinătatea imediată a grădinilor publice, a teatrelor, cazărmilor etc; că În hoteluri, birturi, cârciumi, berării, cafenele, grădini, restaurante, săli de spectacol, cafenele-șantante și În săli publice de dans. Art. 16. O femeie prostituată sau o
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fie încuviințat a-și apăra situația ei de educatoare a unor oameni dintre care mulți au luat porniri destrăbălate și vicioase. Cel puțin să controleze cauzele care au putut descompune o muncă întreagă a tinereții ei pe care o sacrifică educațiunii. În teoria marxistă, ideea împărtășită este cea a egalizării rolurilor sociale ale femeilor și bărbaților în sfera publică, nu însă și în cea privată. În măsura în care muncea, oricare cetățean apărea, principial vorbind, important și valorizat ca atare pentru societate. Femeile nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Nicolae Manolescu În 1863, ca introducere la primul său Anuariu, Titu Maiorescu publică o disertație intitulată „Pentru ce limba latină este chiar în privința educațiunei morale studiul fundamental în gimnaziu”. Este unul din primele texte maioresciene, reeditat o singură dată, în volumul al doilea de Opere de la Editura Minerva din 1984. Puțini i-au acordat atenție. Printre aceștia, E. Lovinescu în monografia din 1940, care
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
că motivul principal pentru care latina nu poate lipsi din gimnaziu se află în altă parte decât acolo unde a fost de obicei căutat, nu pe tărâmul limbii sau literaturii, ci pe „tărâmul moralei” și el „stă în legătură cu principiul întregii educațiuni”. Dacă e așa, atunci trebuie să ne punem, afirmă criticul, în ordine, următoarele trei (hegeliene) întrebări: ce scop are educația? ce importanță are, în general, în educație studiul? și de ce tocmai studiul latinei este esențial în educație? Maiorescu răspunde pe
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
nu înzestrarea ei cu specialități ”. Cât de nobil și cât de clasic-latinește sună, ca scop al educației, supunerea (omu)lui sub rațiunea lucrurilor! Se poate deduce acum de ce „din toate studiile din gimnaziu, unul singur corespunde tuturor acestor cerințe ale educațiunei și acesta este studiul limbii latine”. Maiorescu enumeră grijuliu și alte obiecte de studiu, spre a ne convinge de această exclusivitate. Naturalele, fizica sau chimia au doar utilitate practică. Matematica are un domeniu limitat și abstract. Limbile moderne nu au
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
aprobare, o infirmare sau o nouă privire. Epistolele trimise, în 1944, lui G.T. Kirileanu conțin stări de neliniște care prevestesc, de fapt, ceea ce va urma curând: anularea tuturor valorilor autentice ale acestui neam atât de terorizat de istorie. * România Ministerul Educațiunii Naționale Casa Școalelor și a Culturii Poporului Nr. 41130/1247 [București, 13 decembrie 1939] Stimate domnule Kirileanu, Volumul 1 lui G. Vâlsan, pentru a cărui alcătuire ne-ați fost de mare ajutor, a apărut. Vă trimitem un exemplar și vă
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
celuilalt, identic, aceeași idee și când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de mare? Pentru că
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Si, io parlo - răspunse înfricoșat Metodiu. Fața tuciurie, dar frumoasă a tătarului se încreți într-un zâmbet: — Bravo, signore, grăi el într-o italiană cursivă, mâhnitul meu suflet se bucură că întâlnește în aceste pustietăți un om de o aleasă educațiune a spiritului, iar urechii mele îi sunt plăcute zvonurile dulci ale unor cuvinte de viță nobilă, altele decât cele barbare. Cum, se miră Metodiu, matale știi italiana? — Precum vezi, răspunse tătarul. Tatăl meu, Hantătar, văzându-mă cu tragere la carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a se îngriji de acele mijloace prin care să se poată avânta la acel grad de cultură de unde să poată să privească fără frică și gelozie asupra celorlalte națiuni. Mijlocul prim și cel mai de frunte pentru acest scop este educațiunea. Plutarh a zis că sorgintea virtuții și a onestității e educația cea bună. Tot dânsul a zis și că nu există nici o ființă omenească bună, care, fără educație, să nu aibă mai multă aplecare pentru fapte rele decât pentru cele
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
să reverse lumina sa în cerc mai larg, asupra tuturor generațiilor. Acest institut este teatrul, unde pot să intre juni, bătrâni, învățați și cei ce nu știu citi (...). Teatrul este cea mai mare școală morală, cea mai mare școală de educațiune, pe lângă biserică și școală; este un templu al moralitații, al luminii și al științei. În el se dezvoltă și se cultivă simțămintele generoase, umanitare și naționale; el ne arată calea virtuții și a onoarei, dezvoltă în noi gustul frumosului, gustul
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
propulsa în memoria publică locală ca părintele teatrului românesc orădean. Considerând Teatrul ca „un templu al moralității, al luminii și al științei“, care poate „conduce poporul la glorie și mărire“, Vulcan îi atribuie rolul de „cea mai mare școală de educațiune“, alături de Biserică și Școală. Credem că definiția teatrului național, Vulcan a dat-o prin aceste cuvinte: „un templu al Thaliei române, care să nu fie numai un loc de petrecere și distracție, ci un institut pentru cultivarea limbei noastre și
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]