219 matches
-
de oboseală. Se poate constata că astăzi volumul de cunoștințe al unor copii depășește cu mult ceea ce știam noi la vârsta lor și chiar unele cunoștințe ale părinților. Totuși datoria oamenilor școlii rămâne în a-i ajuta în continuare, deoarece educabilii trebuie să învețe de la noi „cum” să-și pregătească lecțiile, „cum” să-și organizeze munca, timpul, viața. De multe ori se poate observa cum unii părinți prea grijulii, au căutat să-și protejeze, să-și răsfețe prea mult copilul, acesta
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
și acțiunilor voluntare ale educatorilor asupra asupra copiilor și tinerilor, pentru a transforma ființa biologică în ființă socială). Îngrijirea și educarea copiilor au constituit preocupări importante ale vechilor greci, creștinilor, societăților Renașterii, epocii moderne și contemporane. Omul este un "animal educabil" (Comenius), iar în societățile moderne educația nu a mai fost lăsată la voia întâmplării. Rousseau și Kant spuneau că "omul trebuie educat" pentru a se (auto)umaniza, iar Condorcet proclama "necesitatea instrucției publice" pentru ca oamenii să poată deveni liberi. În
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de performanță aferenți fiecărui criteriu cât și punctajul alocat fiecărui criteriu. Prezentăm domenii ale evaluării și criteriile de performanță aferente: Domenii ale evaluării Criterii de performanță 1. Proiectarea eficientă a curriculumului Fundamentarea proiectării didactice pe achiziții anterioare de învățare ale educabililor (preșcolari sau elevi). Asigurarea caracterului aplicativ al proiectării curriculare. Respectarea reglementărilor legale în vigoare privind conținutul și forma documentelor de proiectare Fundamentarea proiectării curriculare pe rezultatele evaluărilor naționale și locale. Adaptarea la particularitățile geografice, demografice, etnice, economice, sociale și culturale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de proiectare Fundamentarea proiectării curriculare pe rezultatele evaluărilor naționale și locale. Adaptarea la particularitățile geografice, demografice, etnice, economice, sociale și culturale ale comunității în care funcționează unitatea de învățământ 2. Realizarea curriculumului Utilizarea metodelor active (care presupun activitatea independentă a educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
etnice, economice, sociale și culturale ale comunității în care funcționează unitatea de învățământ 2. Realizarea curriculumului Utilizarea metodelor active (care presupun activitatea independentă a educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor. Furnizarea de feed-back și informarea sistematică a educabililor și, după caz, a părinților în privința progresului școlar
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor. Furnizarea de feed-back și informarea sistematică a educabililor și, după caz, a părinților în privința progresului școlar realizat. Realizarea majorității obiectivelor curriculare în timpul activității școlare a educabilior. Punctualitate și realizarea întocmai și la timp a activităților planificate. Asigurarea caracterului aplicativ al
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor. Furnizarea de feed-back și informarea sistematică a educabililor și, după caz, a părinților în privința progresului școlar realizat. Realizarea majorității obiectivelor curriculare în timpul activității școlare a educabilior. Punctualitate și realizarea întocmai și la timp a activităților planificate. Asigurarea caracterului aplicativ al cunoștințelor predate. Respectarea indicațiilor metodice asociate documentelor curriculare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
asociate documentelor curriculare în uz. Adaptarea metodologiei didactice la particularitățile geografice, demografice, etnice, economice, sociale și culturale ale comunității în care funcționează unitatea de învățământ Respectarea tuturor prevederilor legale privind drepturile copilului și drepturile omului. Acordare unui respect egal tuturor educabililor, indiferent de mediul de proveniență, capacitatea de învățare și rezultatele obținute. 3. Evaluarea rezultatelor învățării Evaluarea continuă și notarea conform reglementărilor legale și standardelor naționale în vigoare. Asigurarea transparenței citeriilor și a procedurilor de evaluare. Evaluarea satisfacției beneficiarilor de educație
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cerințelor lor concrete privind educația și formarea, precum și a relațiilor lor cu unitatea școlară este un instrument foarte util în mâinile directorului în procesul de dezvoltare instituțională. g. La fel de utilă este și analiza complexă a comunității de proveniență a formabililor/ educabililor. Aceasta analiză cuprinde: identificarea componentelor comunitare: dimensiuni fizice, sociale, economice, politice și evoluția lor în timp; explorarea nevoilor și a problemelor comunității; relația dintre instituțiile educaționale și comunitate: dacă și în ce măsură acestea satisfac nevoile comunitare, ce nevoi comunitare sunt nesatisfăcute
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
va fi redusă sau numai formală. *Schimbarea produsă la receptor este efectul cel mai important al comunicării care reprezintă, de altfel, scopul educației în sine: școala urmărește ca, într-un cadru instituționalizat, să fie realizate niște schimbări proiectate la nivelul educabililor. Pentru exemplul nostru, numai dacă receptorii (profesorii) vor considera că activitatea respectivă este interesantă și le poate aduce un plus de cunoaștere, experiență etc., iar acest lucru va fi și realizat, numai atunci putem spune că respectiva comunicare a avut
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
receptorii) își schimbă, succesiv, rolurile. Comunicarea educațională nu poate fi, în nici o situație, unidirecțională: relația de formare trebuie să se bazeze pe valorizarea reciprocă de tip partenerial și să se centreze pe maximizarea efectelor de dezvoltare și optimizare la nivelul educabililor. În acest sens, tranzacția, ca mod stabil de reglare satisfăcător atât pentru ,,sine” cât și pentru ,,celălalt”, care angajează valorile, credințele și expectațiile ambelor părți, induce efectul co-evolutiv al comunicării educaționale, ce devine, realmente, bidirecțională. În funcție de direcția și sensul de
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
munca de instruire, de educare. Cuvântul educația, de origine latină are un sens mult mai larg decât astăzi, originar fiind înțeles ca un fenomen de creștere, de cultivare, fie că făcea referire la plante, animale, fie la oameni. Omul este educabil și tinde către perfecțiune, așa cum plantele pot fi ajutate să se dezvolte, să ajungă la maturitate și să rodească. Pe această idee fundamentală își clădește edificiul pedagogia, iar cel educat capătă noi deprinderi, noi cunoștințe și o viziune de viață
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ventose, lepră, siringomielie), atitudini patologice (grife mains bottes), tremurături caracteristice; modificările reflectă uneori tulburări generale (în icter, anemie, boala lui Addison, xantodermice sau bătrânețea). În psihofiziologia mâinii un element important este pielea. Fiziologia pipăitului este complexă; pipăitul este un simț educabil (profesional, sau la surdomuți), există o sensibilitate la căldură și la durere, cea legată de inervația părului, sensibilitatea musculară iar după unii autori, pielea ar avea și sensibilități la lumină. De asemenea există o asimetrie funcțională dreapta/stânga o superioritate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pe direcția atingerii scopurilor propuse, depunerea efortului susținut), empatia și aptitudinile sociale. Competențele emoționale se traduc în succesul la locul de muncă (Goleman, 1988). Supus inițial dezbaterilor, caracterul înnăscut-dobândit al inteligenței emoționale este astăzi unanim înțeles ca fiind educat și educabil, considerându-se că inteligența emoțională poate fi stimulată și rafinată pe parcursul vieții. Ca un element de interes deosebit pentru lucrarea de față, în Inteligența emoțională, Goleman discută cazul bullying-ului și mai ales al autorilor acestuia (bullies), sugerând că ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muncitor și serios, are loc de muncă ! E iarăși clar că există și pleava societății. Pe mine mă doare când nu reușesc să-i adun într-un buchet cât mai valoros pe cei care-mi calcă pragul ! Unii sunt ne-educabili, alții sunt cu probleme la cap, alții sunt infirmi sufletește. îi înțeleg și îi ajut. Dar... încă nu știu cum să procedez cu golanii care ajung la mal și-și dau apoi drumul pe apa nesiguranței, în numele unei "libertăți" care nu există
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dezvoltării profesionale a personalului (Scheerens și Bosker, 1997). Școlile nu numai că reacționează la diferitele calități ale copiilor, așa cum ar reieși din secțiunile de până acum, ci joacă un rol activ în formarea unor copii mai mult sau mai puțin educabili ori manipulabili. Este ușor de analizat modul în care stratificarea actuală a școlilor medii de la noi contribuie la o anumită distribuție a reușitei școlare. Împărțirea în licee teoretice și grupuri școlare, dincolo de pretinsa ei funcționalitate în raport cu piața muncii, pare a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a profesorilor trebuie însă să accentueze impactul de reproducere socială pe care direcționarea poate să îl aibă. În plus, s-ar putea proiecta scheme de motivare pentru profesorii care își asumă sarcina recuperării handicapurilor școlare ale celor considerați mai puțin educabili. 5. Performanțele elevilor români în context internaționaltc "5. Performanțele elevilor români în context internațional" În ultimii ani au căpătat o largă legitimitate comparațiile internaționale ale performanțelor elevilor realizate pe baza unor studii de tip sondaj, care includ subeșantioane reprezentative de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comportament ce țin de modificările structurii neurologice sunt datorate unor traumatisme cranio-cerebrale, unor boli infecțioase etc. Se manifestă prin: neliniște motorie, labilitate psihică, negativism, isterie, refuz al sarcinilor de lucru, tendințe de chiul, vagabondaj, minciună ș.a. Sunt rare și parțial educabile. e. Devieri comportamentale de țin de sfera psihicului predominant afectată, ce se pot clasifica astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de a reacționa la mesajul estetic, modul de a simți și gândi al copilului. Contactul cu esteticul din natură, arta, societate conduce la formarea unei conduite estetice, conduită care în ultimii ani lasă de dorit, deoarece se întâlnesc comportamente dificil educabile. De aceea, educația prin activitățile propuse trebuie să spiritualizeze mai profund ceea ce natură sau grația divină a pus în om, să înnobileze omul cu noi valori. Prin educație se descătușează și se sensibilizează trăirea bucuriei estetice, se formează capacitatea de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de manifestare ale vitezei, pe traseul viteza de reacție-viteza de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
traseul viteza de reacție-viteza de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca zestre ereditară, vorbim despre
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al șanselor egale și al diversității (prin raportare la sistemul românesc de Învățământ); abordare comparativ-operațională 204 Anexa 2 Principiile educației integrate și ale școlii incluzive 207 A. Principiile generale 207 B. Principiile specifice 208 B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivă 208 B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative 209 B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativă 209 B.4. Principii de Întărire a influenței educative 209
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Anexa 2 Principiile educației integrate și ale școlii incluzive 207 A. Principiile generale 207 B. Principiile specifice 208 B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivă 208 B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative 209 B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativă 209 B.4. Principii de Întărire a influenței educative 209 B.5. Principii de evaluare 210 B.6. Principii de raportare/atitudinale 210 B.7. Principii
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
global din societate, și educația integrată, ca practică efectivă și concretă, reprezentând, În mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): - perspectiva integrativă, comprehensivă 1 - urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]