2,800 matches
-
messages about the importance of voting. But unfortunately for the current situation, they stopped there, în the sense that there was very limited communication regarding the need to also follow the consequences of the vote. Very little was invested to educate citizens about how to exercise their fundamental rights, other than free speech and the right to vote. There was no communication campaign dedicated to civic or political association that hâș ever come close în intensity to those that encourage people
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
am avut în supermarket. Fructele, legumele, lactatele, au cele mai mici prețuri. Dulciurile, snacksurile și sucurile au niște prețuri îngrozitoare. Fast-foodurile sunt scumpe și în general pline de turiști sau de oameni de culoare. Din păcate, ajungem tot la “trebuie educată populația”, ceea ce n-o să se întâmple încă destul de mulți ani. Nu consider produsele fast food niște produse pentru cei săraci. Nu mi se par deloc ieftine. Eu stau în Timișoara unde o Shawrma mare e în jur de 15-17 lei
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
muncesc zi și noapte, sau șoferii de taxi, vânzătorii ambulanți, vânzătorii din piețe. Comunitățile de rromi care împletesc coșuri de rachița, care prelucrează metale, ne-au greșit cu ceva? Nemaivorbind de faptul că am întâlnit în viață oameni fini, școliți, educați, născuți din părinți rromi. Nu se deosebeau cu nimic de ceilalți, ba dimpotrivă. Mie îmi face plăcere să intru în Piață Amzei de flori și să stau de vorbă cu florăresele. Miroase atât de frumos acolo. Încercați, e o experiență
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
pe vestici, mai exact părerea prea (!) bună pe care o au despre ei, de unde și așteptările prea mari (uneori nejustificate) pe care le au. Românii, constat, se așteaptă că nemții să fie un popor curat și disciplinat, englezii cultivați, bine educați și cu un excelent simt al umorului, francezii amanți perfecți, italienii mafioți etc., etc. Puși în fața realității, posesorii acestor stereotipuri și așteptări reacționează negativ: Vai ce mizerie e în Germania, vai ce neamuri proaste sunt englezii ș.a.m.d. Mai
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
rândul lor, mișto de cei care n-au cunoscut betoanele. Bucată mea preferată din începea cu „Venim dintre blocuri și de-aia dăm beton și iubim tot ce ție și se pare monoton”. Succesul culturii de cartier în rândul claselor educate și mai puțin defavorizate economic are o explicație și în această distribuție destul de echitabilă a betoanelor. În vreme ce drogurile, curvele și violență sunt specifice doar anumitor zone ale orașelor, cultura blocurilor și a alcoolismului în România este cvasiuniversala. Dacă nu faci
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
azi este greu să îți asumi public această parte a vieții pe care fiecare dintre noi are dreptul să o facă. Mă mai repet încă o dată și mai zic și aici că în această țară persoanele care sunt cu adevarat educate evita pe cât posibil să discute despre acest subiect sau o fac doar în cercuri de prieteni și atât. Dragoș a fost unul din acele persoane care a trecut poate peste foarte multe constrângeri când a decis să apară un astfel
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
de ani si, cănd hecatomba n-a mai putut fi ignorată, să încerce s-o justifice în fața celor care i-au supraviețuit, te intrebi cu câtă înțelegere mai pot fi îngăduite prejudecățile rasiste ale românilor de azi. Oamenii “de bine”, educați, cultivați, care “n-au nimic cu țiganii”, dar cred că statul ar trebui să le facă școli speciale și să-i “țină la locul lor”, se ascund în spatele unor lozinci populiste de tipul “Tu n-ai fost niciodată cu tramvaiul
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
se jenează nimeni oare, nu la gestul lui vadim de a-l numi maimuță, ci la reacția publicului de a râde complice că la o glumă bună. Eu personal am ramas înmărmurit la vederea tabloului unei audiențe atât de puțin educate, și mi-au venit în minte flashuri cu imagini de șezătoare pe marginea sântului în mahalale, în care “unul mai deștept” jicnește, iar mâncătorii de semințe strâmba un rânjet tont care le arăta dinții stricăți. Încerc să mă consolez cu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
de studiu, într-o manieră declarat ambițioasă, o zonă albă de pe hărțile medievaliștilor, pe care urmează să o completeze prin acoperirea unor întinse arii geografic-culturale și prin varierea exhaustivă și abilă a surselor documentare. în evoluția Occidentului barbar (dar din ce în ce mai educat), Riché distinge între trei perioade, potrivit amintitului raport dintre educația antică și cea medievală: o primă perioadă în care prima subzistă încă, iar cea de-a doua își face intrarea în istorie într-o haină creștină; o a doua perioadă
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
să-i joace pe bărbați pe degete. Nu marile pasiuni romantice inflamează imaginația adolescentei. Bîrfele de salon sînt mult mai pline de viață, mai reale. Aflăm povestea Mariei Roznovanu, eroina unor "aventuri de înaltă clasă", anecdote cu strămoși cartofori, "boieri educați, dar orientali pînă în vîrful unghiilor". Bîrfa capătă nuanțe pozitive, situație destul de rară în literatura română, este o primă formă de educație, de memorare a arborelui genealogic (bîrfa despre strămoși, o mnemotehnică). O bîrfă suculentă circula în familie despre Alecsandri
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
ofițer cu niște mustăți proeminente și o fată ce zâmbea timid, într-o rochie de mireasă. Mult timp în acea seară nu s-a calmat agitația din curte. Grupuri-grupuri discutau despre vrăjitoare. O băbuță foarte bătrână povestea: "Era o domnișoară educată, se spune că știa zece limbi. Foarte repede, prin anul 1918, mirele ei a fugit în sud, la albi, era ofițer, de întors nu s-a mai întors, zice-se că a fost ucis. Iar ea nu voia să creadă
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
asemenea falsă analiză poartă, în lingvistică, numele de hipercorectitudine ori hiperurbanism, amândoi termenii trimițând la dorința exagerată (hiper-) a unora de a fugi de greșeală și de a căuta corectitudinea lingvistică, percepută ca o trăsătură caracteristică și exclusivă a vorbitorilor educați de la oraș (urbanism). Cum am văzut mai sus, și dorința de a fi mai catolic decât Papa în chestiuni lingvistice poate duce adesea la greșeli supărătoare. A doua greșeală despre care mi-am propus să vorbesc în rândurile de față
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie el și datorat vreunei burse de cercetare în S.U.A.). Și continui să cred că muzicienii au încă nevoie de cercetare, de analiză, de istorie, precum și de cronicari muzicali educați. Mai descopăr încă fete (în ultima vreme, muzicologia pare a fi devenit o disciplină ocolită de băieți) care simt nevoia să aprofundeze contactul cu partitura sau cu viața muzicală, fără a întreba niciodată la ce le folosește. Iar studiul muzicologiei
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
ținuți departe de structurile puterii, dar ar trebui să facă obiectul unei suspiciuni speciale atunci când încearcă să ofere colectivității un sfat" ( Am crezut, în prima clipă, că glumește. Ei bine, nu). Poate că într-o bună zi oamenii de pe stradă, educați cu toții, cunoscători de ei înșiși, iubitori de semeni, nu vor mai avea nevoie de sfaturi; fiecare om își va fi propria călăuză pe propriul drum (care va decurge în armonie cu toate miliardele de alte căi spre aceeași Romă). Numai
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
Dar acum copiii noștri copiază ce văd aici, se duc la cîrciumi, în cluburi de noapte. Ba mai beau chiar și în camera lor, unde părinții îi știu în siguranță. Problema e că în această privință comunitatea noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
din partea de vest a continentului european, tineri muzicieni a căror vârstă nu depășește 35 de ani, au probat pentru noi situația unei normalități în ce privește climatul vieții muzicale din Anglia, Germania, Elveția. Cvartetul "Belcea" este compus, spre exemplu, din tineri muzicieni educați la Royal College of Music din Londra. Se află astăzi în top-ul mondial al formațiilor muzicale camerale. Performanțele lor au fost distinse în importante competiții internaționale. Sunt conduși de o româncă timișoreancă, Corina Belcea-Fisher, o violonistă pentru care pasiunea
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
o stafidă în bolul cu fluide mizerabile. Deocamdată n-o pot lua în serios pe Diana Geacăr ca poetă. Textele ei sînt prea subțiri, iar eu-l liric doar o altă gagică literară pentru ale cărei probleme cititorul ceva mai educat nu are nici vină, nici interes. ?și artista mecanomorfă De o cu totul altă factură este poezia celeilalte premiante a programului de creative writing de la Râșca. Scris sub forma unei confesiuni lirice apocrife a Fridei Kahlo, Într-un pat sub
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
cîți nu au Nasul prea mare, sau laba picioarelor, Sau urechile, gura...? Trecea prin oraș În scaunul lui cu rotile, nichelat, cu o pancartă Pe care scria: „Nike. Cu noi nu pierzi niciodată.” Noi nu voiam să pierdem (așa fusesem educați) Și ne adunam în spatele lui, în coloane, Mărșăluind, în tăcere prin oraș. Geronax Geronax se învinețea groaznic la față Cînd prietenii lui cîștigau: la loto, la pronosport... Sume mici, dar - oricum - cîștigau. Deschidea gura, ca un pește pe uscat, Iar
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
cele mai importante: politică, economie, justiție, moravuri, credință: „Puterea formidabilă a fotbalului de a așeza oamenii în jurul unei povestiri despre înțelesul vieții, sub pretextul unui joc, explică magnetismul fără egal cu care acest joc simplu captează și convertește atât mințile educate, cât și sufletele simple” sau „Fotbalul e cea mai simplă formă de spectacol popular cunoscută în zilele noastre, cea mai directă și puternică reprezentare a pasiunilor și a convingerilor noastre în afara lumii educate (unde ne așteaptă literatura și muzica).” Aceasta
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
joc simplu captează și convertește atât mințile educate, cât și sufletele simple” sau „Fotbalul e cea mai simplă formă de spectacol popular cunoscută în zilele noastre, cea mai directă și puternică reprezentare a pasiunilor și a convingerilor noastre în afara lumii educate (unde ne așteaptă literatura și muzica).” Aceasta fiind ipoteza, restul cărții (cu excepția unor capitole asupra cărora voi reveni) nu este altceva decât o demonstrație strălucită și o pledoarie pentru o pecepție mai nuanțată a fotbalului. Informat până în cele mai mici
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
sau încurajează tacit anacronice puseuri naționaliste. În același timp, opoziția democrată, câtă e realmente democrată, evită să abordeze chestiunea într-un mod prea „rezolut” din teama de a nu-și îndepărta un electorat care, în majoritatea lui, e neinformat, dar educat sau, mai propriu zis, modelat la școala tradițională a unui naționalism datat, dar încă potențial răvășitor. În acest context, o astfel de carte constituie un pas salutar întru limpezirea lucrurilor și totodată o dovadă peremptorie că subiecte oricât de sensibile
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
i-au influențat doamnei Goga modul de a gîndi, de a evalua oamenii, de a stabili relații și ierarhii. Fiică (mult mai mică decît frații ei) a unei familii bine poziționate social, chiar dacă (insistă ea) nu bogată, deținătoare de moșii, educată acasă, cu bone străine și profesori particulari, apoi la cursuri destinate exclusiv domnișoarelor de aceeași condiție, Elisabeta Odobescu păstrează toată viața un spirit de castă intrat în sînge, care segmentează inevitabil lumea în "ai noștri" și "ceilalți": sancționează fără apel
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
nici puțin. Există chestia asta. Sunt pretenții faraminoase și extraordinare, care nu sunt de nici o probabilitate, dar de formă da. Și așa se fac anumite impresii și imagini. Însă familia mea, o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul lux și cu puține mijloace (rîde)... Care se puteau susține pe vremea aceea. Tatăl meu a fost avocat și mi-a lăsat amintirea unei profesii superbe fiindcă el era remarcabil de talentat și știa
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se pare a fi, în primul rînd, un semn clar al autohtonizării inevitabile a modelor și modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere și bine educate, care practică un comerț cît se poate de standardizat, cuvîntul creează atmosferă locală. Nu pare un rezultat al cursurilor de marketing sau al traducerilor din engleză: dimpotrivă, e mai curînd un ecou stabil al comerțului tradițional, cu țuiculiță, mititei și
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
la noi este firavă. Creangă, Bogza, Nedelciu, Lăcustă și Șușară ar fi singurii care au făcut literatură cu adevărat, deși ocazional, și nu doar paradă genitală din subiectul erotic explicit. În general, problema nu este subiectul, necesar ,maturizării" cititorilor altfel educați, ci calitatea în sine a acestei literaturi așa-zis licențioase, care poate da adevărate capodopere. Din păcate, la noi nu avea cum să se formeze un public rafinat și, în acest sens, Infernala comedie - tocmai referința românească nr. 1 a
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]