56 matches
-
manifesta comportament empatic; * de a motiva și antrena grupul în realizarea unor scopuri comune, promovând teoria asemănării în diferențe; * de a acorda, treptat, autonomie grupului de elevi, cultivând independența și interdependenta membrilor și grupurilor; * de a transforma grupul într-unul educogen, orientandu-l spre valori autentice; * de a coopera cu grupul de elevi, cu părinții, cu profesorii etc., realizând un autentic parteneriat în educație; * de a forma elevilor capacități, cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc. Distincțiile dintre aceste categorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
motivare/moralizare care vizează conștientizarea de către copil a eforturilor sale și a consecințelor prin apelul la valori deja interiorizate și considerate superioare; familiile care îmbină tehnicile de control pe care le dețin cu relaționarea pozitivă, deschisă cu copilul; familiile înalt educogene care sprijină acțiunile de educație și realizează o strânsă legătură cu școala; familiile în care se manifestă o solidaritate între membri, la toate nivelurile: conjugal, parental, fraternal. Chiar dacă pe parcursul întreprinderii de față am adus deja argumente care să susțină educația
Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
și imuabil. Cei care străbatem spațiul școlar de ceva timp, știm că există copii proveniți din familii monoparentale sau care trăiesc în concubinaj care au urmat un traseu școlar excelent, la fel cum există și copii proveniți din familii înalt educogene care n-au trecut cu brio „examenele” vieții... Dacă acceptăm că trăim într-o lume în continuă schimbare, că familia a evoluat odată cu societatea, că instituțiile și raporturile sociale se schimbă într-un ritm accelerat, nu avem cum să nu
Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
și altul negativ, ale comunicării. 2. Un al doilea exercițiu presupune maniera didactică de conceptualizare a comunicării și a importanței acesteia în activitatea de instruire și educare a cursanților. În esență, va fi dezbătut rolul educativ pe care patru medii educogene importante (școala, familia, grupul de prieteni, mass-media) îl au asupra dezvoltării elevilor/studenților. Apoi, colectivul de cursanți va fi împărțit în patru grupuri, fiecare grup trebuind să găsească argumente pentru care mediul educogen pe care îl reprezintă are o importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezbătut rolul educativ pe care patru medii educogene importante (școala, familia, grupul de prieteni, mass-media) îl au asupra dezvoltării elevilor/studenților. Apoi, colectivul de cursanți va fi împărțit în patru grupuri, fiecare grup trebuind să găsească argumente pentru care mediul educogen pe care îl reprezintă are o importanță comunicativă mai mare decât celelalte trei. După ce aceste argumente au fost găsite, membrii unuia dintre grupuri prezintă și sunt combătuți de membrii tuturor celorlalte trei grupuri, fiecare din punctul de vedere al mediului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care îl reprezintă are o importanță comunicativă mai mare decât celelalte trei. După ce aceste argumente au fost găsite, membrii unuia dintre grupuri prezintă și sunt combătuți de membrii tuturor celorlalte trei grupuri, fiecare din punctul de vedere al mediului educogen pe care-l reprezintă în dezbatere. La final, după ce toate grupurile și-au prezentat argumentele și au răspuns la criticile formulate de celelalte grupuri, formatorul/trainerul discută cu întregul colectiv importanța observării părților pozitive și a celor mai puțin pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se referă la modificările secvențiale care apar într‑un organism pe măsură ce acesta parcurge traseul de la concepție la moarte. Există două categorii de procese care determină aceste modificări: procese programate biologic, ereditar și procese datorate interacțiunii cu mediul și cu factorii educogeni. Dezvoltarea organismului uman1 se desfășoară pe mai multe paliere: a) dezvoltarea fizică - presupune modificări în lungime și greutate, modificări ale structurii și funcției creierului, inimii, a altor organe interne, modificări ale scheletului și musculaturii care influențează abilitățile motorii; aceste modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manifesta comportament empatic; - de a motiva și antrena grupul în realizarea unor scopuri comune, promovând teoria asemănării în diferențe; - de a acorda, treptat, autonomie grupului de elevi, cultivând independența și interdependența membrilor și grupurilor; - de a transforma grupul într-unul educogen, orientându-l spre valori autentice; - de a coopera cu grupul de elevi, cu părinții, cu profesorii etc., realizând un autentic parteneriat în educație; - de a forma elevilor capacități, cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc. [Negură. I., Papuc, L., Pâslaru
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
grad de constanță în ce privește manifestarea aptitudinilor și trăsăturilor de personalitate. Totuși practica sportivă evidențiază că unele însușiri manifestate la 9-10 ani nu se păstrează la același nivel față de altele. De asemenea, trebuie avută în vedere influența factorilor educogeni care determină la unele procese și fenamene psihice modificări notabile. Cele prezentate ne evidențiază unele dificultăți metodologice sau contradicții dintre aptitudini și dinamica personalității. Această situație evidențiază încă odată necesitatea utilizării pentru selecția sportivă a unor criterii științifice interdisciplinare din
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de conduită așteptate. În cadrul familiei are loc modelarea personalității copilului, trecerea de la un comportament normativ la unul normal bazat pe autoreglare și autonomie morală. Fiind un mediu afectiv și protector, familia asigură copiilor securitate, îngrijire, sprijin material și moral. Sarcinile educogene ale familiei sunt multiple și complexe; ele presupun o acțiune conștientă și consecventă a ambilor părinți și, de asemenea, orientarea acțiunilor educaționale la specificul personalității copilului. Din punct de vedere al acțiunilor educogene, se presupune că există cel puțin trei
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
securitate, îngrijire, sprijin material și moral. Sarcinile educogene ale familiei sunt multiple și complexe; ele presupun o acțiune conștientă și consecventă a ambilor părinți și, de asemenea, orientarea acțiunilor educaționale la specificul personalității copilului. Din punct de vedere al acțiunilor educogene, se presupune că există cel puțin trei tipuri de familii: 1. Familii înalt educogene, care sprijină educarea tinerilor, le asigură condiții pentru realizarea unei pregătiri profesionale și culturale adecvate, pentru petrecerea timpului liber în mod util și plăcut, realizând legătura
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ele presupun o acțiune conștientă și consecventă a ambilor părinți și, de asemenea, orientarea acțiunilor educaționale la specificul personalității copilului. Din punct de vedere al acțiunilor educogene, se presupune că există cel puțin trei tipuri de familii: 1. Familii înalt educogene, care sprijină educarea tinerilor, le asigură condiții pentru realizarea unei pregătiri profesionale și culturale adecvate, pentru petrecerea timpului liber în mod util și plăcut, realizând legătura cu școala pentru a asigura controlul sistematic al activității acestora; 2. Familii educogene satisfăcătoare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
înalt educogene, care sprijină educarea tinerilor, le asigură condiții pentru realizarea unei pregătiri profesionale și culturale adecvate, pentru petrecerea timpului liber în mod util și plăcut, realizând legătura cu școala pentru a asigura controlul sistematic al activității acestora; 2. Familii educogene satisfăcătoare, care asigură copiilor condiții obiective și subiective de educație familială, se preocupă de reușita lor profesională, fără a organiza și controla sistematic activitățile acestora ; 3. Familii nesatisfăcătoare educogen, caracterizate prin climat psihic necorespunzător, relații reci sau de indiferență, slab
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
școala pentru a asigura controlul sistematic al activității acestora; 2. Familii educogene satisfăcătoare, care asigură copiilor condiții obiective și subiective de educație familială, se preocupă de reușita lor profesională, fără a organiza și controla sistematic activitățile acestora ; 3. Familii nesatisfăcătoare educogen, caracterizate prin climat psihic necorespunzător, relații reci sau de indiferență, slab control parental, insuccese profesionale ale copiilor. Relația părinți -copii poate fi distorsionată de o serie de excese ale părinților, dintre care unele se pot datora lipsei de afecțiune și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
securizare afectivă și de factor socializator și individualizator ale familiei fiind de neînlocuit. Experiența pedagogică ne îndreptățește să subliniem, o dată în plus, contribuția deosebită a familiei la formarea personalității ca primă instanță de socializare a copilului, ca purtător de substanță educogenă primară (cei “șapte ani de acasă.”).”</citation. În familie, copiii sunt crescuți, socializați, protejați și își apropie valorile culturii și ale moralei. Iată de ce modul de relaționare, din familie, buna comunicare dintre membrii familiei, climatul afectiv și modelul sociocultural al
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
dar și de pregătirea lui în particular, fără însă a exacerba asimetria relației educaționale, care ar fi posibil și de dorit să fie depășită prin reconsiderarea rolului elevului de partener activ și responsabil, dar și prin reprezentarea clasei ca mediu educogen de referință. Atât profesorul Ioan Cerghit, cât și profesorul Romiță Iucu au arătat că didactica a fost asociată, în ultima vreme, atât cu teoria instruirii, fapt motivat de studierea acelorași fenomene ale procesului de învățământ, dar și de absența termenului
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ideaticului, Îl fac să fie mai natural, mai apropiat de realitate, de sensul profund al umanului. Există o dimensiune ascunsă a educației, cea realizată prin sine - cel de altădată sau cel de acum. Poate că nici un factor nu este mai educogen decât persoana ce ajunge să se perceapă sau să se judece pe sine. De regulă, educația este gândită ca o diadă (eu-altul, magistru-discipol), dar poate surveni În cadrul unei monade autoreflectate, dedublate (relația apărând Între niveluri diferite de analiză ale aceleiași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
altceva celălalt părinte sau bunicii. Problema conflictului valoric este una dintre cele mai complicate chestiuni și dileme ale practicii educaționale. Principial, se promovează ideea că e bine să existe o rezonanță, un continuum și o coerență a tuturor acestor factori educogeni, că e de dorit ca aceste influențe să se sprijine și să se Întărească reciproc. Ce-i de făcut când nu se Întâmplă acest lucru? Cum trebuie să se acționeze În situațiile educative saturate de conflicte valorice? În rezolvarea acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dar care lucrează - pe termen lung și În zarea valorilor ultime - În beneficiul omului, Întru firescul și naturalitatea lui! 3.7. Noi evoluții ale formării Problematica virtualizării formării, a dilatării spațiului de livrare a educației, a sensibilizării publicului față de virtuțile educogene ale noile tehnologii devine din ce În ce mai evidentă și mai discutată. Tot mai multe luări de poziție, de implicare teoretică, dar și practică, a specialiștilor vizează tocmai astfel de evoluții. Sesiuni de comunicări, simpozioane sau congrese, cercetări individuale sau colective Își fixează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de iertare și mântuire. Mâine, poimâine ne trezim că vor și legalizarea căsătoriilor dintre partenerii de același sex - Într-o anumită formă au și cerut-o - sau chiar dreptul de a crește și educa copii. Ce pedagogie ar Îngădui influențele educogene girate de o astfel de „familie”? Cum ar putea deveni cineva om Într-un mediu atât de distant față de firescul uman? Suntem Învinuiți că am fi intoleranți comparativ cu alții. Nu zic, s-ar putea să mai avem unele lucruri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
funcții și consecințe formative nemaipomenite. Existența unui for specializat În livrarea educației (școala) nu presupune dispensarea de forme complementare de Însușire și Învățare a valorilor. Oricât de pragmatici am dori să fim, nu trebuie să dăm la o parte efuziunile educogene ale mediului concret În care ne mișcăm. În primul rând, nu toate valorile „Încap” În școală (aceasta poate deveni câteodată un mediu suficient sieși, rupt de realitate). Instituția artificializează uneori nepermis de mult lumea În care trăim. În loc să ne apropie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
forme complementare de edificare a persoanei și colectivităților. Oricât de moderni am vrea să fim, nu este bine să distrugem formele primare ale Învățării sociocomunitare conservate până acum. Nu prin anihilare Înaintăm, ci prin coexistența și Împletirea funcțională a factorilor educogeni, intrași extracomunitari, prin subsumarea și fructificarea unor structuri care și-au dovedit viabilitatea formativă de-a lungul timpului. 6.3. Educația ca iluminare O metaforă des utilizată atunci când se vorbește despre educație și formare se referă la lumină și iluminare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
răul. Dar asta e altă poveste... Să revenim la nășit și la nași. Ce mai Înseamnă nășirea astăzi, Într-o lume desacralizată, despiritualizată și dominată de porniri mercantile? Ce rol Îndeplinesc nașii În constituirea viitoarei familii? Care e aportul lor educogen, Într-un context În care ești bombardat cu rețete de viață la tot pasul? Încercăm succint să creionăm un posibil răspuns. Să spunem că realitatea domestică și căsnicia sunt cadrele existenței noastre ce se Învață din mers, prin Întâmpinarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sunt asigurate, în esență, de aceste opt-nouă mecanisme (sau „tipuri de învățare” naturală care, la om, se constituie într-un „aparat lăuntric” cu funcții adaptative, de supraviețuire și formare). Condițiile externe sunt, în esență, influențele de mediu și diverși factori educogeni. Eficiența maximă a învățării poate fi obținută prin armonizarea optimă a condițiilor interne și externe printr-o bună planificare a studiului și proiectarea riguroasă a experiențelor de învățare. Odată cu publicarea lucrării Principles of Instructional Design (1974), Gagné a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de pregătirea sa în particular -, fără însă a exacerba asimetria relației educaționale, care ar fi posibil și de dorit să fie depășită prin reconsiderarea rolului de partener activ și responsabil al elevului, dar și prin reprezentarea clasei ca mediu educogen de referință. Didactica a fost asociată în ultima vreme atât cu teoria instruirii - fapt motivat de studierea acelorași fenomene ale procesului de învățământ, dar și de absența termenului în literatura de specialitate anglo-saxonă -, cât și cu teoria învățământului, deoarece studiază
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]