245 matches
-
s-o iau de-nvățătură Strigă Tase, -ăl bun de gură: - Dacă-o-nveți, e foarte bine, Cap să ai și minte-a țin... Numai să asculți la mine: „Orice muncă e ușoară... Dar practica te omoară.” ............................................ - Drept să spun, efendi Pannu: "De muncit... este tot anu’ Dar mie îmi place banu’!" , A grăit crâșmaru-n grabă, Care și-a văzut de treabă. * * * - Unora le cântă cucu... Numai mie-mi urlă lupu’ - Se tot vaită un chefliu: - Dacă te treziși târziu. „Cucu
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Anton_pann_finul_pepelei_c_marin_voican_ghioroiu_1391841148.html [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
s-o iau de-nvățătură Strigă Tase, -ăl bun de gură, Dacă-o-nveți, e foarte bine, Cap să ai și minte, -o ține... Și... ascultă-mă pe mine: „Orice muncă e ușoară Dar practica ne omoară.” - Drept să spun, efendi Pannu: De muncit... este tot anu' Dar pentru-a câștiga banu' Nu sta, omule, la sfadă! A grăit crâșmaru-n grabă, Și-apoi... și-a văzut de treabă. - Unora le cântă cucu... Numai mie-mi urlă lupu' Se tot vaită un
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ascultand_pe_an_marin_voican_ghioroiu_1356657084.html [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
dau ghionturi, bat din palme, se rotesc de câteva ori sărind ștrengărește peste un taburet, își strâng mâinile ca după obținerea unei victorii sportive și dispar în spatele a două uși batante, auzindu-li-se vocile: «Mare zaiafet la Dodoloanță... cu efendi poet!»” Personajul principal are consistență umană, istoric, este chiar Anton Pann, așa cum era el în carne și oase, petrecând într-un decor de epocă, și este pilonul, inima care susține întreaga creație: „(Semiîntuneric. În avanscenă, la o măsuță care se
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Fawzi și Faiza, născut la data de 5 ianuarie 1971 în localitatea Șaida, Liban, cetățean libanez, cu domiciliul actual în municipiul București, str. Aviator Sănătescu nr. 18, et. 2, ap. 2, sector l. (4280/ 2004) 11. ERMIȘ ONER, fiul lui Efendi și Cemile, născut la data de 15 decembrie 1978 în localitatea Pertek, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în municipiul București, B-dul Camil Ressu nr. 10, bl. 3, sc. 3, et. 3, ap. 101, sector 3. (5180/2004) 12. GHABEN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175856_a_177185]
-
Germania, 38302 Wolfenbuttel, Werner Schrader Strase 12. (6.958/2009) 121. Mekeyan Murat Can, fiul lui Piyer și Emel, născut la data de 12 iulie 1982 în localitatea Șișli, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în Turcia, Istanbul, str. Esret Efendi Sok Gunes, ap. 104-106, D.10 Kurtuluș. (7.316/2009) 122. Mielchen Lucia, fiica lui Iovin Radinca, născută la data de 23 iulie 1949 în localitatea Checea, județul Timiș, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 26215 Wiefelstede, Usedomstrasse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217328_a_218657]
-
ulterioare, cu menținerea domiciliului în străinătate 1. Ciurea Mihai, fiul lui Ion-Constantin și Liliana, născut la data de 27 iunie 1971 în București, România, cetățean elvețian, cu domiciliul actual în Elveția, Rue de Lausanne 66, 1110 Morges. (17203/2003) 2. Efendi Metin, fiul lui Bahri și Atige, născut la data de 1 iunie 1959 în București, România, cetățean turc, cu domiciliul actual în Turcia, Istanbul, Kadikoy, Kayisdagi Cd. Icerenkoy, Karaman Ciftilk Yolu, nr. 33, Eston Camlievler Sedir nr. B-3 Blk. (1434
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179584_a_180913]
-
poetul însuși i-o scrisese marelui vizir Ibrahim Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ Istanbul oğlanı"!- „Vino, nepăsător și nestatornic fiu al Istanbulului!” Provine dintr-o familie de vază, tatăl său, Mehmet Efendi era fiul așa-numitului Merzifonlu Mustafa Muslihüddin Efendi, unul dintre judecătorii militari ai sultanului Ibrahim Devri (1640-1648). Din cauza unor deprinderi vicioase, bunicul său nu s-a bucurat de aprecierea savanților musulmani sau a poporului, ba chiar i s-au adus
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ Istanbul oğlanı"!- „Vino, nepăsător și nestatornic fiu al Istanbulului!” Provine dintr-o familie de vază, tatăl său, Mehmet Efendi era fiul așa-numitului Merzifonlu Mustafa Muslihüddin Efendi, unul dintre judecătorii militari ai sultanului Ibrahim Devri (1640-1648). Din cauza unor deprinderi vicioase, bunicul său nu s-a bucurat de aprecierea savanților musulmani sau a poporului, ba chiar i s-au adus anumite porecle de ocară, ajungând să fie cunoscut
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
militari ai sultanului Ibrahim Devri (1640-1648). Din cauza unor deprinderi vicioase, bunicul său nu s-a bucurat de aprecierea savanților musulmani sau a poporului, ba chiar i s-au adus anumite porecle de ocară, ajungând să fie cunoscut drept Mülakkap Mustafa Efendi, "Mustafa Efendi cel poreclit". Mama poetului, Saliha Hatun provenea din renumitul neam al "Karaçelebizâdeler"-ilor, prezent încă din vremea căderii Constantinopolului (1451- 1471). Această familie de prestigiu avea să fie zdruncinată de uciderea prin linșare a bunicului viitorului poet și
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
sultanului Ibrahim Devri (1640-1648). Din cauza unor deprinderi vicioase, bunicul său nu s-a bucurat de aprecierea savanților musulmani sau a poporului, ba chiar i s-au adus anumite porecle de ocară, ajungând să fie cunoscut drept Mülakkap Mustafa Efendi, "Mustafa Efendi cel poreclit". Mama poetului, Saliha Hatun provenea din renumitul neam al "Karaçelebizâdeler"-ilor, prezent încă din vremea căderii Constantinopolului (1451- 1471). Această familie de prestigiu avea să fie zdruncinată de uciderea prin linșare a bunicului viitorului poet și cuprinsă de
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
avut parte de o instruire aleasă. A studiat științele clasice ale vremii, însușindu-și limba arabă și limba persană la un nivel extrem de ridicat. După ce și-a terminat studiile de "medrese", a intrat la examenul organizat de Șeyhülislam Ebezâde Abdullah Efendi, în urma căruia a devenit profesor ("müderris") de școală teologică, cel mai probabil între anii 1707-1713, când Ebezâde Abdullah Efendi a ocupat această funcție. </ref> S-a bucurat de admirația și susținerea materială și morală a sadrazamului Ali Pașa și în
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
la un nivel extrem de ridicat. După ce și-a terminat studiile de "medrese", a intrat la examenul organizat de Șeyhülislam Ebezâde Abdullah Efendi, în urma căruia a devenit profesor ("müderris") de școală teologică, cel mai probabil între anii 1707-1713, când Ebezâde Abdullah Efendi a ocupat această funcție. </ref> S-a bucurat de admirația și susținerea materială și morală a sadrazamului Ali Pașa și în special a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa, devenit chiar prieten apropiat al acestuia după ce a desemnat "conservator al cărților
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
meargă împotriva lui Derviș-Pașa.Dar,în 1605 Handan-Sultan moare,iar Derviș Pașa își mărește influența asupra sultanului.În curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i arate sultanului adevăratul scop al Marelui Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I.
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Bizantin. El este plasat după numele persoanei și este folosit, în general, ca formulă de adresare față de învățați și funcționari guvernamentali cu ranguri înalte, cum ar fi "bei" sau "pași". Acesta poate indica, de asemenea, o funcție precisă ca "hekim efendi", medic-șef al sultanului. Forma posesivă "efendim" (stăpâne) este utilizată de servitori, atunci când răspund la telefon, și poate fi un substitut pentru „mă scuzați” în unele situații (de exemplu, atunci când ceri cuiva să repete ceva). În perioada otomană, titlul folosit
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
la telefon, și poate fi un substitut pentru „mă scuzați” în unele situații (de exemplu, atunci când ceri cuiva să repete ceva). În perioada otomană, titlul folosit în mod obișnuit în adresarea către o anumită persoană după cel de "aga" era "efendi". Un astfel de titlu indica un „domn educat”, deci implicit un absolvent al unei școli laice de stat ("rüșdiye"), chiar dacă cel puțin unii, dacă nu chiar cei mai mulți dintre acești efendi, au fost cândva studenți la școlile religioase sau chiar profesori
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
adresarea către o anumită persoană după cel de "aga" era "efendi". Un astfel de titlu indica un „domn educat”, deci implicit un absolvent al unei școli laice de stat ("rüșdiye"), chiar dacă cel puțin unii, dacă nu chiar cei mai mulți dintre acești efendi, au fost cândva studenți la școlile religioase sau chiar profesori la acele școli. Cuvântul otoman افندي "efendi", în turca modernă "efendi", este un împrumut lingvistic al termenului grec medieval "afendēs", ce provine la rândul său din greaca veche "authentēs", ce
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
domn educat”, deci implicit un absolvent al unei școli laice de stat ("rüșdiye"), chiar dacă cel puțin unii, dacă nu chiar cei mai mulți dintre acești efendi, au fost cândva studenți la școlile religioase sau chiar profesori la acele școli. Cuvântul otoman افندي "efendi", în turca modernă "efendi", este un împrumut lingvistic al termenului grec medieval "afendēs", ce provine la rândul său din greaca veche "authentēs", ce înseamnă „maestru” sau „autoritate”. Acest cuvânt a fost utilizat pe scară largă ca un titlu de adresare
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
un absolvent al unei școli laice de stat ("rüșdiye"), chiar dacă cel puțin unii, dacă nu chiar cei mai mulți dintre acești efendi, au fost cândva studenți la școlile religioase sau chiar profesori la acele școli. Cuvântul otoman افندي "efendi", în turca modernă "efendi", este un împrumut lingvistic al termenului grec medieval "afendēs", ce provine la rândul său din greaca veche "authentēs", ce înseamnă „maestru” sau „autoritate”. Acest cuvânt a fost utilizat pe scară largă ca un titlu de adresare pentru nobilii bizantini până prin
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
Pe lângă faptul că a primit un consistent peșcheș de numire în funcție, acesta a dispus ca țara să plătească întregul haraci odată, ceea ce a necesitat mari eforturi până la capătul anului; în scurt timp a fost omorât și înlocuit cu Rami Efendi. Anul 1703 a reprezentat un moment de răscruce pentru Constantin Brâncoveanu. A primit informații că o grupare adversă, din care făcea parte și Alexandru Mavrocordat, complota împotriva sa, iar refuzul domnului de a plăti unui muftiu 50 de pungi de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Nastratin a fost un învățat și filosof care sprijinea oamenii de rând în defavoarea elitelor, cunoscut pentru povestirile sale amuzante anecdote. 1996-1997 a fost declarat Anul Internațional de către UNESCO. Numele său este de obicei precedat de titluri ca „Hogea”, „Mullah”, sau „Efendi” (vezi secțiunea „Variante de nume”). Nastratin a trăit în Anatolia, Turcia, născut fiind în satul Hortu din Sivrihisar, Eskișehir în secolul al XIII-lea. S-a stabilit în Akșehir, iar mai apoi în Konya unde a și murit. Festivalul Internațional
Nastratin Hogea () [Corola-website/Science/313305_a_314634]
-
Djoha", "Djuha", "Dschuha" sau în grafia unor limbi europene: "Giufà", "Chotzas"), care începând cu secolul al XIX-lea începe să fie confundat cu Nastratin Hogea. Un personaj identic apare și în folclorul iranian sub numele de "Mullah", "Mulla", "Molla", "Maulana", "Efendi", "Ependi", "Hajji". Toate aceste personaje au un omolog și în folclorul românesc: Păcală.
Nastratin Hogea () [Corola-website/Science/313305_a_314634]
-
principalul lider militar al Imperiului Otoman în Războaiele Balcanice și în Primul Război Mondial. Pașa este un titlu pe care l-a primit odată cu avansarea sa în grad. De-a lungul carierei sale militare el a obținut diferite titluri: Enver Efendi, Enver Bey și, în cele din urmă, Enver Pașa. Istoricul britanic Mark Mazower aduce dovezi că tatăl viitorului pașă a fost un podar turc, iar mama o țărancă albaneză. Tânărul Enver a studiat în diferite școli militare ale imperiului și
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
sufletului său. În pofida strânsei legături dintre cei doi, nu există vreo dovadă că cel din urmă ar fi fost "murid" șeicului Tagi. În biografia lui Nursi mai sunt menționați alți doi maeștrii Naqshbandi, șeic Fethullah Verkanisi și Seyyid Nur Muhammed Efendi, dar nu există foarte multe informații despre relațiile sale cu aceștia. Nursi afirma despre șeicul Muhammed Kufrevi că i-a oferit lecția finală în cadrul educației sale formale. Un alt șeic Naqshbandia demn de menționat este Fehim Arvasi, succesorul lui Seyyid
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale este realizată de către abatele Giuseppe Boscovich, care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa din anul 1761 prin Moldova: Ministrul turc Resmi Ahmed Efendi a trecut prin Iași în anul 1763 în drum spre „raiaua“ Hotin. El a locuit aici două săptămâni, scriind următoarele: Pe lângă aceștia, aici au fost găzduiți și alți oaspeți însemnați: Suleiman pașa (carte a stat aici timp de patru zile
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
marele rabin al evreilor din oraș. A înființat la Edirne o școală evreiască și a depus eforturi pentru a ajuta obștea, care a suferit mult de pe urma Războaielor Balcanice. După ce în anul 1920 Hahambasi al evreilor din Turcia, rabinul Hâim Nahum Efendi a părăsit Turcia pentru a se stabili în Egipt, rabinul Bejerano s-a mutat la Istanbul, unde a fost ales ca locțiitor (caimacam) al Șef rabinului Turciei, funcție pe care a îndeplinit-o până la sfârșitul vieții. Alegerea să a avut
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]