270 matches
-
mari ca mamuții, acum 12.000 de ani, oamenii au colonizat aproape toate regiunile neînghețate ale globului. Oamenii din această perioadă își ornamentau corpul cu diverse obiecte (podoabe) pentru a-și îmbunătăți înfățișarea. Grupurile sociale erau, în general, mici și egalitariste, totuși, în acelea caracterizate prin abundență de resurse și tehnici avansate de stocare a alimentelor, s-a dezvoltat un stil de viață sedentar, cu structuri sociale complexe, cu ierarhizare și în care erau posibile contactele la distanțe mari, ca în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de utopie a devenit un echivalent al idealismului. La începutul secolului al XIX-lea au apărut multe idei utopice, create de problemele din creșterea naturală a capitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" și militau pentru: o distribuire egalitaristă a produselor, abolirea banilor, cetățenii trebuiau să facă doar o muncă plăcută pentru binele comun, și care să le lase timp pentru a se cultiva într-un domeniu artistic sau științific. Exemplul clasic îl constituie cartea lui Edward Bellamy "Privind
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
73 din 77 de voturi (restul de 4 au fost abțineri)., Kogălniceanu a remarcat cu mândrie că „întreaga națiune a acceptat această mare reforma, și toată lumea, foști prinți, marii boieri, boierii de rang inferior, familiile privilegiate, au primit acest reforma egalitarista, renunțând, chiar și fără legi speciale, la tot ceea ce derivă din vechiul regim, si chiar tot ce semăna cu vechiul regim”. El a reținut că doar doi membri ai clasei boierești au refuzat să respecte noile principii "Vornicii" Iordache Beldiman
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
menționată cu privire la femei nu există însă în congregații ale iudaismului reformat, conservativ și reconstrucționist. În anul 2003 o evreica din Canada, Aviel Barclay a devenit „soferet Stăm” autorizată, iar în 2007 Jen Taylor Friedman din Marea Britanie care se consideră ortodoxă egalitarista și e legată în general de comunități de riț conservativ și reconstrucționist, a devenit prima femeie „soferet Stăm” care a copiat un sul întreg de Torá. În anul 2010 un sul de Torá a fost copiată în întregime de un
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
de seară" precum "Aftonbladet") sunt predominant de stânga. Cum o mare parte din suedezi citesc zilnic câte un ziar din ambele categorii, majoritatea sunt expuși punctelor de vedere venind din ambele tabere. Viziunea suedeză asupra statului implică tratamentul echitabil și egalitarist, cu servicii sociale puternice și universale în contextul unei economii puternice, bazate în cea mai mare parte pe piața liberă și capital privat, fără intervenția statului, dar taxată substanțial (pentru sprijinirea serviciilor sociale) a fost implementată mai ales între 1950
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
retragerea de pe teritoriul în care se află închisoarea Râbnița. Deținuții au fost împușcați de trupele SS care se retrăgeau, iar închisorii i-au dat foc. Acesta a fost sfârșitul lui Ervin Kreid”. Mișosniky și-l amintește pe Kreid că militant egalitarist și antifascist exemplar: „Și mai am ceva, imaginea lui de neuitat. Ervin ajunge pe un șantier unde lucrez eu și mă-ntreabă dacă nu vreau să particip la o schimbare socială; Ervin aleargă și dă lecții pentru ca tot venitul să
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Pablo Neruda, Heinrich Böll, Gabriel Garcia Marquez, Nadine Gordimer, Jose Saramago, Günter Grass ș.a. Criteriul cel mai frecvent utilizat pentru a distinge stânga de dreapta îl constituie - dupa Norberto Bobbio - atașamentul la idealul egalității între oameni. Omul de stânga e egalitarist, adică e convins că cea mai mare parte a inegalităților care îl indignează sunt sociale și deci eliminabile. Omul de dreapta, în schimb, este - după acest autor - inegalitarist, căci consideră că inegalitățile în societate țin de însăși natură omului și
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
era sub controlul husiților. Disensiunile dintre diferitele facțiuni i-au împiedicat pe husiți să exploateze la maxim victoria lor. La Praga, preotul demagog Jan Želivský a avut pentru o vreme autoritate nelimitată asupra claselor de jos și a târgoveților. Mișcarea egalitaristă din Tabor a așa-numiților adamiți a fost înăbușită cu asprime de Žižka. În scurt timp, a fost organizată o nouă cruciadă antihusită. O armată germană numeroasă a intrat în Boemia, în august 1421 și a asediat orașul Zatec. După
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
în producția economică apare numai când inițiativa privată lipsește sau este insuficientă, sau când sunt implicate interesele politice ale statului. această intervenție poate lua forma controlului, asistenței sau a conducerii directe”. Fasciștii au pretins că acest sistem nou va fi egalitarist și tradițional în același timp. Politica economică a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
reflectă și în atitudinile radicale adoptate de artiștii de avangardă. Opțiunea pentru activism social și militantism devine firească în contextul creșterii sărăciei, discriminării și radicalizării politicilor de stat în tot mai multe țări europene afectate de primul război mondial. Utopia egalitaristă propusă de scrierile lui Marx devine o miză a multor intelectuali care încep să conteste nedreptățile politice și sociale tot mai evidente ale epocii. În România, extinsă teritorial după 1918, se resimte acut diferența culturală între Vechiul Regat și noile
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
rudenie și cu familia Darwin, Charles Darwin fiindu-i străunchi. Deși a fost crescut într-o familie ce aparținea clasei de mijloc intelectuale, Vaughan Williams nu a ignorat niciodată acest lucru și a lucrat toată viața în spiritul democratic și egalitarist în care credea. La vârsta de șase ani Vaughan Williams a început să ia lecții de pian de la mătușa sa Sophy Wedgewood iar la vârsta de șapte ani a început să studieze și vioara. În ianuarie 1887, la vârsta de
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
Pentru aceasta, la fel ca în hinduism și budism, omul trebuie să își anihileze "karma", cea care susține ciclul renașterilor și care este un efect al faptelor și al năzuințelor. Jainismul cultivă un respect deosebit față de viață, bazat pe concepția egalitaristă și idealistă despre viață. Simpatia pentru toate formele ontice, umane sau non-umane, este pilonul central al religiei jainiste. Întruparea sufletului în om este o binecuvântare, e văzută ca o oportunitate pentru izbăvire și iluminare, căci superioritatea intelectuală a omului este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
original "Mars trilogy") este o serie de romane science fiction a lui Kim Stanley Robinson care prezintă procesul de terraformare a planetei Marte de-a lungul a aproape două secole. Mai mult utopică decât distopică, povestea pune accentul pe problemele egalitariste, sociologice și descoperirile științifice de pe Marte, într-o vreme în care Pământul va suferi de suprapopulare și dezastre ecologice. Cele trei romane ale seriei sunt: Acestora li se adaugă "The Martians" (1999), un volum de povestiri a căror acțiune se
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
individualismul si egalitarismul. Social-liberalismul este meliorist, deoarece crede în posibilitatea îmbunătățirii permanente a condiției umane cu ajutorul gîndirii critice. Este universalist, deoarece crede în unitatea morală a speciei umane. Este individualist, deoarece pledează pentru primatul individului în raport cu colectivitatea. În fine, este egalitarist, deoarece atribuie tututor indivizilor același statut moral fundamental. Prezența acestor elemente distinge net liberalismul social de cele mai «liberale» forme ale ideologiilor neomarxiste.
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
cel mai probabil foști sclavi. Oratorul și scriitorul Rober G.Ingersoll a scris: Biograful Eric Foner observa o temă utopica în gândirea lui Pâine, afirmând că "prin acest limbaj inovativ construiește o nouă viziune - imaginea utopica a unei societăți republicane, egalitariste". Utopismul lui Pâine constă din principii republicane, credința că societatea și știința vor progresa inevitabil și susținerea ideii de piață liberă și libertate generală. Numeroasele surse ale teoriei sale politice indică o societate întemeiata pe conceptele de bine comun și
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
binelui public, astfel încât să fie practicată o modalitate de redistribuire care să nu încalce libertatea și care să garanteze proprietatea. Astfel, construcția politică și economică numită "statul bunăstării generale" (welfare-state) a combinat libertățile și inegalitățile capitalismului cu diverse politici sociale egalitariste 5. Dintre diferitele construcții teoretice care au aderat la acest model și l-au justificat, de cea mai mare notorietate se bucură teoriile dreptății elaborate de John Rawls și de Ronald Dworkin. Trăsătura distinctivă a concepțiilor liberale și egalitariste ale
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sociale egalitariste 5. Dintre diferitele construcții teoretice care au aderat la acest model și l-au justificat, de cea mai mare notorietate se bucură teoriile dreptății elaborate de John Rawls și de Ronald Dworkin. Trăsătura distinctivă a concepțiilor liberale și egalitariste ale celor doi autori constă în faptul că ei susțin, pe de o parte, că libertatea nu există fără egalitate și, pe de altă parte, că libertatea economică generează inegalitate. Ei consideră că libertățile economice sunt necesare tocmai pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de obicei, este o piedică în calea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale. Același principiu care îi determină pe liberali în general să susțină necesitatea libertății economice - deoarece aceasta permite indivizilor să fie responsabili pentru alegerile lor - îi determină pe liberalii egalitariști să limiteze consecințele nefaste ale acestei libertăți, atunci când ea se întoarce împotriva indivizilor care participă la jocul social. Dar nu e vorba de a corecta "jocul" atunci când indivizii sunt penalizați pentru propriile lor alegeri, ci mai degrabă de a ameliora
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lucru se datorează faptului că ei caută, așa cum spune Dworkin, "să pună cel mai bine în practică chiar exigențele egalității"7. Întrebarea care se ridică este, mai întâi, dacă statul bunăstării generale chiar este punerea în practică a acestei teorii egalitariste liberale și, în al doilea rând, dacă permite extinderea unui model de distribuire la scara spațiului ecologic și la generațiile următoare. Distribuirea justă ca dreptate procedurală În ceea ce privește prima chestiune, este de remarcat faptul că, deși statul bunăstării generale este, din
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai degrabă la o formă de socialism de piață decât la un stat al bunăstării generale capitalist. Lectura făcută lui Rawls de libertarieni este încurajată, în mod paradoxal, și de aprecierea pe care Dworkin o face teoriei lui Rawls: premisele egalitariste care susțin teoria rawlsiană, spune Dworkin, "nu pot fi contestate în numele unei concepții mult mai radicale a egalității, întrucât o asemenea concepție nu există"15. O astfel de apreciere dă cu siguranță apă la moară criticii libertariene, pentru că îl plasează
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
regimului pe care Rawls îl numește "democrație bazată pe proprietatea privată". Totuși, cei mai mulți dintre critici trec peste distincția dintre schema ideală și regimurile concrete bazate pe proprietate și consideră că doctrina lui Rawls este o "apologie filosofică în favoarea unei versiuni egalitariste a statului bunăstării capitalist"16. Așa cum a spus William Connolly, "atâta vreme cât este posibil să credem că un stat al bunăstării, care se manifestă în cadrul unei economii fundamentate pe sectorul privat și creștere economică, poate fi instrumentul justiției și al libertății
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
logica profitului. O bună parte dintre aceste teorii operează cu conceptul de "dreptate ecologică". Raportându-ne la maniera tradițională de abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe o viziune egalitaristă în care egalitatea este înțeleasă în sens material (și nu în sens formal sau procedural). În același timp însă, ecologismul nu poate fi asimilat de doctrinele socialiste clasice, deoarece nu-și extrage argumentele din ideologia developmentalistă care a orientat vreme
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este condiția de a ne însuși din proprietatea comună doar atât cât să nu prejudiciem accesul celorlalți la ea"32. Perspectiva intergenerațională este criticată în egală măsură și de acei teoreticieni liberali care nu admit formularea dreptății intergeneraționale în limbajul egalitarist al "oportunităților egale". Spre exemplu, Brian Barry a pus în discuție argumentul impactului posibil al degradării mediului asupra generațiilor viitoare. Ar fi impetuos necesar "să asigurăm generațiilor viitoare posibilitatea de a trăi o viață bună în acord cu ceea ce ele
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
promit societăți fără clase sau straturi sociale, [...] avem motive să fim bănuitori, fie și numai pentru că promisiunile politice sunt adeseori un val subțire sub care se ascunde amenințarea terorii și a constrângerii"8. Dar epuizarea resurselor istorice ale ideologiilor marxiste egalitariste nu ar trebui să însemne deloc legitimarea unor utopii liberale care să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care tratează aspirațiile oamenilor în termeni globali nu mai lasă loc pentru spontaneitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]