59 matches
-
prin condei Să pot, cât de cât, a descrie Batâr vreun detaliu al boiului ei, Sfios oferind isihie. La rându-mi, strădanie zilnic mi-am dat Să n-am atitudini zevzece; Să nu mă surprindă vreun gând vinovat încât, din eglogă, să-mi plece... Iubeam o fecioară cu suflet duium Și ochi de gheișă, din Tomis. Dar sfertul de veac de când doarme-i, acum, Când ropotul plânsului io mi-s. în van insiști să dai din coate De-o vreme, nu
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
ordinea socială era desăvârșită/ anotimpurile minunate/ românii fericiți/ iar toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineață...“: dimineața acelei Românii e și dimineața poetului, în utopie, în idealitatea surpată pe o săgeată îmbrăcată în roșu. Poezie de notație în Seară pogorînd, Eglogă, Stonehenge, cu explicite mărci autobiografice E nevoie mereu, vestind apocalipsa unei lumi care încă mai este, surpată într-o lume viitoare care nu va mai fi, pe linia subțire unde sînt în balans universul și inima, lirica lui Cassian Maria
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
plasează într-o sferă în care se impune tăioasa diferență dintre fragilitatea creatorului și identitatea gregară a femeii. Sentimentul de dragoste apare asemenea unei scrisori trimise pe o adresă greșită: „Și dacă nu iubim pe cine trebuie, / dacă trimitem neatenți egloga noastră la o adresă veche”. Stilul moral-aristocratic constituie argumentul pe care acest poet de mare forță care este Nicolae Coande îl aduce în favoarea drumului ales, pe care pășește „solitar în lumina crudă timpului”. Nicolae Coande: Femeia despre care scriu, Tîrgu
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
forma profețiilor Sibilei din Cumae, antichitatea greco-romană păstra străvechea tradiție a venirii unui Mântuitor ceresc, menită să pună capăt „vârstei de fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când, în termeni aproape identici cu aceia ai profetului Isaia, vestea nașterea unui mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
forma profețiilor Sibilei din Cumae, antichitatea greco-romană păstra străvechea tradiție a venirii unui Mântuitor ceresc, menită să pună capăt „vârstei de fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când, în termeni aproape identici cu aceia ai profetului Isaia, vestea nașterea unui mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
viața sufletească a fiecăruia dintre noi: captarea conștiinței negative și a celei pozitive. Cu alte cuvinte, conștientizarea limitelor, descoperirea faptului că nu putem face orice, oricât de lungă ar fi viața noastră, sau cum frumos își încheie poetul latin Vergiliu, Egloga a VIII-a: „Non omnia possumus omnes” - Nu toți putem toate. Această descoperire omul nu o poate face prea curând în viața sa, și uneori chiar niciodată. Celălalt proces ar fi conștientizarea sau descoperirea faptului că, deși nu poți face
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
susține că nu trebuie disprețuite cărțile antice dacă ele conțin adevărul. Tertulian observă că sufletul omenesc este în chip natural creștin. Virgiliu, spre exemplu, manifesta un suflet plin de suavitate și duioșie, în acord cu noua sensibilitate creștină. Și în „Egloga a IV” dedicată lui Asinius Polio, Virgiliu profetizează nașterea unui copil minunat în timpul căruia omenirea va reveni la epoca de aur. De asemenea creștinismul asimilează multe elemente platonice și stoice. „Logos spermatikos” este însuși Cristos. Setea de cultură acum se
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
unor opere nepieritoare „Omul de geniu nu poate da naștere unor opere nepieritoare decât crescându-le după dansul și asemănarea nu a ființei muritoare ce este, ci a modelului de umanitate pe care-l poartă în sine”. Marcel Proust În Egloga a VIII-a vers 63, Vergiliu glosează: „Non omnia possumus omnes” (Nu toți putem de toate) , adică pe lângă voință, stăruință, de care vorbeam cândva și care trebuie să însoțească visele noastre, preocupările noastre cele mai frumoase, există și neputințele noastre
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
susține că nu trebuie disprețuite cărțile antice dacă ele conțin adevărul. Tertulian observă că sufletul omenesc este în chip natural creștin. Virgiliu, spre exemplu, manifesta un suflet plin de suavitate și duioșie, în acord cu noua sensibilitate creștină. Și în „Egloga a IV” dedicată lui Asinius Polio, Virgiliu profetizează nașterea unui copil minunat în timpul căruia omenirea va reveni la epoca de aur. De asemenea creștinismul asimilează multe elemente platonice și stoice. „Logos spermatikos” este însuși Cristos. Setea de cultură acum se
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate și acuratețe prozodică deosebită. A compus o amplă eglogă, tipărită într-o primă ediție în 1833 și reluată, în 1860, sub titlul Drama pastorale. Ca și în celelalte versuri, unele de inspirație folclorică, el arată predilecție pentru universul rustic și limbajul lui specific. Imagini sobre, înviorate de oralitatea populară
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
marginea câmpiei (1972), G. se inspiră din universul satului, tărâm al idealității, primordialității, frumuseții și purității paradisiace. Țăranii sunt văzuți ca niște oameni arhaici, arhetipali, contopiți panteistic cu natura. Universul acesta, aproape protoistoric, este descris cu mijloacele pastoralei și ale eglogei. Simplitatea, candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
întîmpinării Domnului); cea de-a cincea, păstrată numai în latină, este consacrată tot Nașterii. A șasea ne-a rămas în latină și greacă, însă autenticitatea ei este îndoielnică (contrar obiceiului lui Teodot, conține citate din literatura clasică: a IV-a eglogă a lui Virgiliu). Nesigură este și paternitatea unei predici despre botezul Domnului, publicată în 1969, și a unei predici ținute în Biserica Sfîntului Ioan și păstrate în etiopiană. Fals e un lung panegiric al Sfîntului Gheorghe, transmis sub numele lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în niște însemnări liminare, oarecum pretențioase și calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și Extaz (1908), de ambițioasă paletă (eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Arta culinară Appianus, Istoria romanilor Apuleius, Apologia Idem, Metamorfoze Arnobius, Împotriva păgânilor Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor Asconius Pedianus, Comentarii Augustin, Confesiuni Idem, Comentarii la Psalmi Aurelius Victor, De Caesaribus Ausonius, Commemoratio professorum Burdigalensium Calpurnius Flaccus, Declamationes Calpurnius Siculus, Egloge Cassius Dio Cocceianus, Istoria romană Cassiodor, Expositio in psalterium Catul, Poezii Celsus, Fragmente Cezar, Comentarii de Bello civili Idem, Comentarii de Bello Gallico CGL = Corpus Glossariorum Latinorum Cicero, Academica (Lucullus) Idem, Scrisori către Atticus Idem, Ad familiarem Idem, Despre supremul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Fragmenta poetarum Letinorum epicorum et lyricorum praeter Ennium et Lucilium Galenus, Opera Omnia Gellius, Nopțile attice Horatius Flaccus, Opera Omnia Isidor din Sevilia, Etimologii Iuvenal, Satire Lucan, Farsalia Lucrețiu, Despre natura lucrurilor Marcus Aurelius, Meditationes Marțial, Epigrame Minucius, Octavius Nemesianus, Egloge Nonius Marcellus, De compendiosa doctrina Paulus Iulius, Sententiae Persius, Satire Petronius, Satyricon Pliniu cel Bătrân, Naturalis historia Pliniu cel Tânăr, Epistolarul Plutarh, Moralia Idem, Vieți paralele Pollux, Onomasticon Pseudo-Ciprian, De spectaculis Publilius Sirus, Sentințe Quintilian, Declamationes minores Sallustius, Despre conjurația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ordine umană definitivă, fixată o dată pentru totdeauna, poezia din La Lilieci provoacă o adevărată revelație a concretului. Nu este deloc întâmplător că decupajele acestea ironice din viața satului au stârnit îndată emulație (Un potop de simpatii de Petre Stoica și Eglogă de Ioana Ieronim reprezintă exemple peremptorii!), chiar mai înainte ca reprezentanții generației ’80 să înceapă a aprecia - chiar dacă nu au admis-o întotdeauna deschis - cam aceleași componente ale poeziei ca și Sorescu. Nici Georgicele lui Mircea Cărtărescu nu sunt, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deoarece, disimulată cu multă grijă, și doar rareori dezvăluită, este plasată de cele mai multe ori în însăși natura faptului, fără vreun alt artificiu de formă" (Francesco de Sanctis, op.cit., p. 412). 221 Traducere de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op.cit., p. 212. 222 Zece egloge în limba latină, Pastorale (1463-1464) și Cele trei cărți ale iubirilor (1476), care cuprind 180 de poezii de dragoste, majoritatea sonete, scrise in volgare (cf. Cornelia Comorovski [coord.], op. cit., p. 101). 223 Cartea întâi, "Cântul întâi", în românește de C.D.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
geniului împăratului chiar și în casele private, deoarece se credea că în el se manifesta prezența divină; se jura pe geniul împăratului, iar încălcarea unui asemenea jurământ era considerată lezmajestate. Când poetul roman Virgilius (70-19 a.Chr.), în a patra eglogă (mic poem pastoral asemenea idilei), spunea că în timpul lui Augustus s-ar fi împlinit o veche profeție etruscă despre un Mântuitor care ar fi trebuit să vină în lume sub chipul unui Prunc și să inaugureze o epocă de aur
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată de mai multe criterii: Criteriul tematic reunește lirica erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată de mai multe criterii: Criteriul tematic reunește lirica erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aduce nu doar o notă de liniște și armonie, ci și o dorință de comuniune, care se face permanent resimțită prin prezența dialogului. Poezia de dragoste a lui Grigore Vieru ni se dezvăluie mai mult idilică, deseori sub forma unor egloge, se materializează în chemări ale unui eu liric însetat de viață și de sevele proaspete ale naturii adresate unei iubite care nu întârzie să răspundă acestei invitații. Dar jumătatea promisă, eternul feminin, misterios și inefabil, nu va putea nicicând înlătura
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]