46 matches
-
amintirea călătoriei sale „la rădăcinile credinței“ spătarul Cantacuzino a botezat-o Sinaia, închinând-o Sfintei Fecioare Maria. Aici și-au aflat adăpost la început 12 călugări (prin similitudine cu cei 12 apostoli al Mântuitorului). Între 1843-1846, lângă acest sfânt lăcaș egumenii Paisie și Ioasaf au mai ridicat o biserică, clădire mare, reprezentativă pentru stilul bizantin. În chiliile mănăstirii Sinaia a fost găzduit adesea principele și apoi rege al României Carol I. Cucerit de frumusețea locurilor, regele Carol I și-a ridicat
Agenda2004-4-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/281995_a_283324]
-
și cele religioase, un rol important l-au avut construcțiile rezidențiale. Acestea se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
doao dughene dintâi ca să fie locul mai bun... și să umble mai cu preț ca să cunoască și mănăstirea ceva folos mai bun; și eu mai având alte trei dughene în fața uliții Podului Vechiu, lângă zidiul... Sfeti Sava,... care și părinții egumeni epitropi mănăstirii Bărboiul, dacă le-au văzut le-au plăcut ș-au cunoscut să fac prețul îndoit și întreit decât moșie mănăstirii, dar poftindu și rugându-să părinții ca să dau aceste trei dughene... ca să fie și pentru acele doao dughene schimbătură
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ruină din cauza lipsei de fonduri. În 1880 episcopul Melchisedec, vizitând mănăstirea făcea aprecierea că ,,astăzi această mănăstire reprezintă cea mai tristă priveliște: curtea presărată cu pietre și plină de dudău, încât îi este cuiva frică a îmbla prin ea. Casele egumenești se dărâmau, plouă în ele; cu toate acestea locuiește acolo un nenorocit preot și un miserabil dascăl, care se jeluiesc la toată lumea că au să moară de foame”262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au îndepărtat ruinele și s-au curățat pivnițele, s-a dărâmat casa egumenească dintre clopotniță și sala gotică, care nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci. S-au reparat bolțile și încăperile anexe ale sălii gotice, s-au înlocuit cărămizile pardoselii cu altele noi. La 30 septembrie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numele egumenului Cetățuiei, Iota arhimandritul, fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23. La 1820 egumen este Porfirie. Între 1834-1844, egumen al Cetățuiei este Teofilact. Metodie și Gherasim apar ca egumeni între 1844-1862. Arhimandritul Ioachim Iurașcu și Arhimandritul Chesarie sunt egumeni în anul 1863. În anul 1864 mănăstirea în urma secularizării, a trecut sub administrația Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 26 august 1865 „la Cetățuia s-au mutat Arhivele Statului din Iași, care au ocupat casele domnești, deoarece în mănăstire domnea liniștea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la dispariția oricărei activități culturale. Monahii care făceau slujbele și își duceau aici nevoințele plecaseră în alte mănăstiri”<footnote Arhivele Statului din Iași, Mănăstirea Cetățuia, Dosar nr. 147/ 1963, f. 53 footnote>. Câteva date despre viața unor călugări fie ei egumeni ori viețuitori ne ajută să vedem profilul duhovnicesc al acestei așezări călugărești. „Un raport al Protoieriei Iași către Mitropolitul Calinic Miclescu spunea despre egumenul Cetățuiei, Arhimandritul Varlaam Stratulat, săvârșit din viață la 1877, că a fost distins protosinghel, arhimandrit, confesor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
moșiile boierești, din cauza sărăciei țărânilor clacași și în rândul armatei (dezertările), astfel încât se hotărăște înființarea unei închisori la Poarta Verde, intrarea în orașul Iași, strada Păcurari nr.9, clădire în care este astăzi Policlinica studențeasca. În același timp, în casele egumenești din curtea Mănăstirii Frumoasă, a luat ființă o închisoare militară ce aparținea Corpului IV armata. * Mare perioadă de timp în orașul Iași, au funcționat două închisori: cea militară și cea de drept comun. Cele două instituții au avut, în funcție de vicisitudinile
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Deasemeni, se impunea că necesitate, construirea unui cuptor pentru atelierul de olărit. Totodată, se arată că închisoarea Galata este veche și la distanță mare de Iași. * În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV armata s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasă pe dealul Copoului, într-o clădire ce aparținea Corpului IV armata (pe strada Dr.Vicol), pe care a transformat-o din depozit de cereale și furaje în închisoare militară iar închisoarea Galata a rămas în continuare în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
din Țarină să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf... cu toate averile mănăstirești... Dar și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise în uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
2 lei, avea a da socoată de ce și cum... Iată o scrisoare a voievodului Grigorie Alexandru Ghica, din decembrie 1764, în care, după ce spune că scutește de banii ajutorinței toate mănăstirile moldovenești închinate, citim: “Scriem domniia mea la svințiia voastră... egumeni de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfânta Gorii, și a Sinaiului,... ca să afle toți de obștii dreptate și mila domnii mele, mai vârtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni pentru toată creștinătatea, iată, am făcut... milă cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spunem pe cea dreaptă, apoi cei de la mănăstirile cărora le erau închinate cele moldovenești aveau drepturi discreționare asupra lor. Așa se face că la 14 mai 1732 Grigorie Ghica voievod este nevoit să spună: “Adecă au vinit înaintea domnii mele... egumenii sfetagorenii Iezecheil de la Trii Sfetitele și cu Gherasim de la Golâia și ne-au arătat cu mare jalobă pentru mănăstirea Dancului precum au rămas la mare scăpăciuni... că câți egumeni au fostu... au vândut bucatile și s-au dus, unul... cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au lăsat m(ă)n(ă)stirea pustii și datoare; altul... au prăpădit în zilile domnii mele... și s-au dus în Țara Muntenească și acmu au rămas numai beserica și oarece din moșii. Și ni s-au rugat acești... egumeni să pui egumăn pi popa Ionichie... cu această tocmală: el să aibă a trimite câte triidzăci de lei bătuți în tot anul,... fără nici o prici, iară părinții de la Xiropotamo să n-aibă a-l schimba până la moartea lui”... ― Mai pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să plătească câte doi galbeni și jumătate într-un an, după cum s-a așezat mai înainte vreme. ― Hai să vedem ce se întâmplă mai departe. ― Vodă vorbește despre “vecinii” fugiți prin alte locuri, “deci cându vor veni vreunii... să aibă egumenii a-i aduce la Visterie... să s(e) aședză la satele lor și să aibă a da... 2 ug(hi)... de om într-un an... Socotit-am... de întărim cu acestu uric... de acmu și până în veci”. ― Mai departe, îl
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că nu i se urmează politica, s-a declarat deplin stăpânitor al metocurilor mânăstirești din Țara Românească. Nu ai aflat de asta de la egumenul ctitoriei Sinaia? Deci mânăstirile și schiturile închinate Ierusalimului și Sinaiului (cred că știi că toate au egumeni greci) ar dori patriarhul să nu dea nici un fel de dare nici Mitropoliei Ungrovlahiei, nici domniei, mai mult, la liturghie preotul să-l pomenească doar pe patriarhul Hrisant, nici pe Io Constantin Voievod, nici pe noi și nici chiar pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aceasta se găsesc și s-au găsit nenumărate monede românești de pe vremea lui Mircea. Este și mormântul unui general rus găsit la bătălia Ismailului, a crescut din mormânt un copac străin; nimeni nu știe ce-i... Sauna, mănăstire de Ruși egumeni Arsene Grati, român basarabean. Jecu Cimpoiașu, Gheorghe Sterpu, Constantin Costandachi, Gheorghe Ciarșamba, Nistor Arsene. Petrea Uzum Toma. picioare păpușoiu malaiu mânz, noatin, tretin când îi taie coada. peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ruga și credința", dar să-i „învețe și a scrie”. „Călugării să nu șadă pe la casele lor, ci toți la mănăstire să șadă", dar să-și „păzească ruga, nu să fie văcari, au prisăcari, au păcurari, și alte ca acestea". Egumenii să fie aleși „cu scrisoare de la călugării mănăstirii", iar când nu se va afla „omu vrednic din mănăstirea lor, atunci să aleagă de aiurea". Egumenul fără cale (har, probabil), să nu se schimbe, ci să fie până la moartea sa. Se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sufletului pentru cei din partea locului, dar și pentru drumeții care călătoreau de la București spre Dunăre. A fost construită pe deal, cum spun sătenii, in formă dreptunghiulară fără zid împrejmuitor, iar pe latura de nord și vest s-au aflat casele egumenești. Are un plan mononavat, fiind compusă, la început, din pridvor, pronaos, naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
actualul nume. Mănăstirea Nucet a fost ctitorită de Gherghina Pârcălab și soția sa Neaga la sfârșitul secolului al XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță. Biserica a fost refăcută în anul 1840; grav avariată de seisme. Grupul Școlar Agricol Nucet, una dintre cele mai vechi școli de agricultură din România, a fost înființat în 1901. Fondatorul școlii a fost Spiru Haret. Primul
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Muscelu în satul Pleșești. În comuna Berca se află două monumente istorice de arhitectură de interes național. Prima este ruinele fostei mănăstiri Berca, din satul Berca, datând din 1694 și cuprinzând biserica Sfinții Mihail și Gavriil, și ruinele unor case egumenești, ale chiliilor, ale unui turn clopotniță și ale zidului de incintă. Mănăstirea Berca nu mai funcționează ca atare, ea având o biserică nouă la care slujește un preot de mir, și în cadrul ei trăind doar două călugărițe. Celălalt este mănăstirea
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
care era, apoi, investită în renovare. Platoul de lângă mănăstirea Cotroceni a fost adeseori utilizat pentru camparea armatelor care veneau în zona Bucureștilor, fiind un punct strategic de o importanță covârșitoare. „De obicei comandanții locuiau în casele domnești sau în casele egumenești. În 1737, luna iulie, cantonează aici trupele austriece conduse de generalul Ghilany; în 1739, trupe turcești conduse de generalul Suleiman Pașa; în 1800 - 1802, trupe turcești și rusești; în 1806 trupele rusești conduse de generalul Miloradovici” În timpul revoluției din 1821
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului (pe Str. Dr. Vicol), ce aparținea Corpului IV Armată. Ocupanții vremelnici ai mănăstirii nu s-au îngrijit de repararea acesteia, unele dependințe din incintă dispărând cu totul
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
niveluri de pardoseală deasupra pivniței, datate 1629?, 1667 și 1728. În anul 1678, doamna Dafina Dabija a dăruit Mănăstirii Bârnova, unde era înmormântat soțul ei, mai multe sate lăsate de acesta cu limbă de moarte. Doamna Dafina a refăcut casa egumenească, locuind o perioadă în ea. În anul 1728, domnitorul Grigore al II-lea Ghica se mută vremelnic împreună cu toată curtea sa la Bârnova, mai ales spre a se feri din calea epidemiei de friguri care a bântuit Iașul în vremea
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Zidurile sunt ruinate în prezent, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. În comunicarea "Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu" prezentată la Conferința Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil Polizu considera Casa Egumenească a Mănăstirii Bârnova ca monument aflat în stare de ruină și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: În incinta mănăstirii, la mică distanță de absida altarului bisericii, se află niște ruine ale unor beciuri construite în secolul al
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortărețe. Fără îndoială că au existat locuințe, după fundațiile care se văd în partea nordică, pe a căror temelii episcopul Efrem de Rădăuți, între anii 1610-1612, a construit clișarnița (casă egumenească) pentru locuința sa, pentru păstrarea odoarelor bisericii și organizarea unei școli de copiști și miniaturiști, continuând în acest fel opera culturală a lui Petru Rareș. Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Ea
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]