60 matches
-
dar ca Regină ! MARDOHEU : "cel ce se-nchină", Singurului DUMNEZEU A crescut-o pe Estera, ca unchi și un bun evreu ! AHAȘVEROȘ zis și XERXES, un "suprem stăpânitor" Prin Estera, DOMNU-i dete, gândul bun și iertător ! HAMAN : "o zeitate elamită", în Persia fost Prim Ministru Vrând să-i ucidă pe evrei, fu el ucis...în ștreang...sinistru... IOV, tâlcuit : "persecutat ; unde este TATĂL meu ?" În Țara Uț, curat în suflet, îL lăuda pe DUMNEZEU ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de
DE LE ILIE LE IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1485337121.html [Corola-blog/BlogPost/371781_a_373110]
-
clujeană. Aș dori să mai adaug că am tradus și publicat în română mai multe lucrări de literatură coreeană, inclusiv două antologii de poezie coreeană: „Flori de azalee” și „Poeți coreeni ai mileniului III.” - De unde ideea scrierii cărții ”De la Imperiul Elamit la revoluția islamică. Cinci milenii de istorie, artă și cultură iraniană”? - Eu am lucrat în Iran, înainte de 1979. M-a prins revoluția lor acolo. Am rămas blocat din februarie, până în luna iunie 1979, în Iran, datorită evenimentelor care au perturbat
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
bronzului și epoca fierului timpurie. Cea mai veche mențiune a orașului Babilon poate fi găsită într-o tabletă din timpul domniei lui Sargon din Akkad, datând din secolul al XXIII-lea î.Hr.. După căderea ultimei dinastii sumeriene "Ur-III" în mâinile elamiților (2002 î.Hr. sau 1940 î.Hr.), amoriții au preluat controlul asupra celei mai mari părți din Mesopotamia, unde au format o serie de mici regate. În primele secole a ceea ce se numește "Perioada Amoriților", cele mai puternice state oraș au fost
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
țara "Ducha / Tucha" sau "țara cailor frumoși" (în concordanță cu faptul că Cappadocia antică a fost celebră pentru creșterea cailor). Conform unei alte teorii, aceasta este o formă de persanizare a numelui hitit pentru Cilicia, Kizzuwatna. Versiunile lingvistice din inscripțiile elamite și akkadiene conțin un nume similar în akkadiană katpa "parte"(cf. Evr katef) și un nume de conducător sau strămoșul lor, Tuka. Herodot spune că numele capadocienilor a fost dat lor de către perși, în timp ce grecii îi numeau "sirieni" sau "alb
Cappadocia () [Corola-website/Science/303627_a_304956]
-
descoperite reprezintă și cele mai vechi biblioteci cunoscute din istoria umanității. Se știe ca sumerienii au fost inventatorii scrisului, adică ai primului ansamblu de simboluri care au redat limbile folosite: hurta (vorbită în Siria), hitita (în Turcia), urarteana (în Armenia), elamita (în Iran) etc. Cele mai vechi dintre aceste semne se situează în jurul anilor 3.300 î.Hr. E vorba de așa-numitele logograme, semne cuvinte ce reprezintă un obiect sau o acțiune. Pasărea, peștele, grânele, muntele sunt ușor identificabile. Nu însă
Scriere cuneiformă () [Corola-website/Science/304048_a_305377]
-
regele Eannatum întemeiază prima dinastie din Lagaș, cucerind orașele-stat sumeriene. aprox. 2350 i.Hr. - lupta pentru supremație între rege și preoțime în Lagaș aprox. 2334-2279 i.Hr. - regele Sargon I (Șarukkin) își consolidează Imperiul akkadian. aprox. 2240 i.Hr. - tratat între akkadieni și elamiți în Persia, prin care sunt împărțite zonele de interes. aprox. 2150-2050 i.Hr. - supremația gutilor iranieni în Mesopotamia. aprox. 2112-2004 i.Hr. - regii celei de-a 3-a dinaștii din Ur domină orșele-stat sumeriene. aprox. 2000 i.Hr. - elamiții iranieni distrug orașul Ur
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
tratat între akkadieni și elamiți în Persia, prin care sunt împărțite zonele de interes. aprox. 2150-2050 i.Hr. - supremația gutilor iranieni în Mesopotamia. aprox. 2112-2004 i.Hr. - regii celei de-a 3-a dinaștii din Ur domină orșele-stat sumeriene. aprox. 2000 i.Hr. - elamiții iranieni distrug orașul Ur. aprox. 1100 i.Hr. - dominația elamiților în sudul Mesopotamiei. aprox. 1125-1104 i.Hr. - Nabucodonosor I din a 2-a dinastie din Isin îi cucerește pe elamiți și domnește în Babilon. Numele de „sumerian” este un nume dat de
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
sunt împărțite zonele de interes. aprox. 2150-2050 i.Hr. - supremația gutilor iranieni în Mesopotamia. aprox. 2112-2004 i.Hr. - regii celei de-a 3-a dinaștii din Ur domină orșele-stat sumeriene. aprox. 2000 i.Hr. - elamiții iranieni distrug orașul Ur. aprox. 1100 i.Hr. - dominația elamiților în sudul Mesopotamiei. aprox. 1125-1104 i.Hr. - Nabucodonosor I din a 2-a dinastie din Isin îi cucerește pe elamiți și domnește în Babilon. Numele de „sumerian” este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de S și succesorii acestora
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
a 3-a dinaștii din Ur domină orșele-stat sumeriene. aprox. 2000 i.Hr. - elamiții iranieni distrug orașul Ur. aprox. 1100 i.Hr. - dominația elamiților în sudul Mesopotamiei. aprox. 1125-1104 i.Hr. - Nabucodonosor I din a 2-a dinastie din Isin îi cucerește pe elamiți și domnește în Babilon. Numele de „sumerian” este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de S și succesorii acestora: akkadienii semitici. ienii purtau numele de sag-giga, literal însemnând (poporul cu fata neagră) Cuvântul akkadian „Shumer” indică zona numită
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
de tatăl lui Xerxes, regele Darius, dar suprafața a fost lăsată goală. Inscripția a supraviețuit într-o stare aproape perfectă și este împărțită în trei coloane cu 27 de linii scrise în (de la stânga la dreapta) persana veche, babiloniană și elamită. Este singura inscripție regală ahemenidă aflată în afara Iranului. Alte inscripții cuneiforme sunt de obicei în afara traseelor turistice obișnuite. Aceasta menționează că: Atunci când a fost publicată de Eugène Burnouf în 1836, el și-a dat seama că aceasta conținea o listă
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
obiecte sau idei. La sfârșitul mileniului IV î. Hr., acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai marei colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Asurbanipal, regele Asiriei
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
Pashe (de asemenea, cunoscută sub numele de a doua dinastie Isin), o linie regală care a stat pe tronul babilonian în secolul al XII-lea î.Hr.. Cel mai mare succes al lui a fost recuperarea terenurilor babiloniene prin înfrângerea invadatorilor elamiți care preluaseră o parte mare din teritoriu. El i-a izgonit și a întărit frontierele sale, blocând Babilon în fața unui conflict cu asirienii.
Nabucodonosor I () [Corola-website/Science/317324_a_318653]
-
bablioniene și medice care au cucerit în 612 î.Hr. Ninive și au jefuit ultima capitală, Haran, în 608 î.Hr. Peste mai mult de jumătate de secol atât Asiria cât și Babilionul au devenit provincii persane. Deși, asirienii au distrus civilizația elamită, cultura asiriană a influențat la rândul său imperiile succesoare medic și persan, popoare indo-iraniene dominate de asirieni.
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
fost suficiente pentru a opri raidurile sau a păstra imperiul unificat. Numeroase orașe din tot imperiul s-au desprins deoarece regele nu le mai putea proteja. Ibbi-Sin a rămas la sfârșitul conducerii sale doar cu orașul Ur. În 2004 î.Hr., elamiții, împreună cu "„membrii triburilor din regiunea Shimashki din Munții Zagros”" (Stiebing 79) au ocupat și prădat Ur și l-au luat prizonier pe Ibbi Sin. El a fost dus în Elam unde a fost închis și unde a murit la o dată
Ibbi-Sin () [Corola-website/Science/323000_a_324329]
-
sau fiinte. La sfârșitul mileniului IV î.Hr, acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai mari colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
(sau "Behistoun" sau "Bisistun") este o inscripție monumentală care descrie cuceririle lui Darius I în trei limbi: vechea persană, elamită, și akkadiană. Textul este gravat într-o faleză din muntele Behistun, în provincia Kermanshah din actualul Iran. Inscripția a fost descifrată de Henry Rawlinson începând din 1835. Este pentru scrierea cuneiformă ceea ce este Piatra din Rosetta pentru hieroglifele egiptene: documentul
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
din Rosetta pentru hieroglifele egiptene: documentul crucial în descifrarea acestui sistem de scriere. Textul este o declarație a lui Darius al Persiei, scris de trei ori, în trei sisteme de scriere și limbi diferite: două limbi alăturate, vechea persană și elamita, iar akkadiana, dedesubt. Darius a domnit în Persia între anii 521 î.Hr. și 486 î.Hr. Prin 515 î.Hr., Darius I își relatează într-o lungă povestire ascensiunea la tron în fața uzurpatorului Smerdis al Persiei, cât și războaiele victorioase care au
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
drumului antic care lega capitalele Babilon din Babilonia și Ecbatana din Imperiul Medic. Ea este extrem de greu accesibilă, muntele fiind defrișat pentru a face inscripția mai evidentă după gravare. Textul în persana veche conține 414 linii în cinci coloane; textul elamit cuprinde 593 de linii în opt coloane, iar textul akkadian are 112. Inscripția a fost ilustrată de un bazorelief care îi reprezintă pe Darius, doi servitori, în mărime naturală și zece personaje înalte de un metru, legate cu mâinile la
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
început să studieze în mod serios inscripția. În timp ce numele orașului "Bisistun" este anglicizat în actualul « Behistun », monumentul a devenit cunoscut sub denumirea de « "" ». În pofida inaccesibilității falezei, Rawlinson a reușit să o escaladeze și să copieze inscripția în vechea persană. Versiunea elamită, care se află de cealaltă parte a unei prăpăstii, și versiunea în akkadiană, situată la patru metri mai sus, sunt mai greu accesibile și cercetarea lor a fost amânată pentru un acces ulterior. Înarmat cu textul în veche persană și
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
caracterele cuneiforme utilizate pentru vechea persană. Mai târziu a venit rândul studiului celorlalte texte rămase. După o perioadă de serviciu în Afghanistan, Rawlinson a revenit în 1843. Folosind scânduri, a trecut spațiul dintre textul în vechea persană și cel din elamită, pe care l-a copiat. A recrutat un băiat din împrejurimi, care s-a cățărat de-a lungul unei fisuri din faleză și a instalat corzi la înălțimea textului în akkadiană. În acest fel, a putut să ia amprenta textului
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
akkadiene și a limbii, independent de lucrările lui Edward Hincks, lui Julius Oppert și ale lui William Henry Fox Talbot, care au contribuit și ei la descifrare. Edwin Norris și alții au fost primii care au făcut același lucru cu elamita. Aplicându-se celor trei limbi din Mesopotamia și celor trei variante de scriere cuneiformă, aceste descifrări au constituit una dintre cheile care au permis intrarea asiriologiei în epoca modernă. Se crede că Darius plasase în mod special inscripția în acest
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
în lumea arabă otomană ca agent diplomatic la Bagdad, ceea i-a permis să reia studiile privind scrierea cuneiformă. În timpul călătoriilor sale în Iran, întreprinse cu scopul de a transcrie în întregime cele trei versiuni în trei limbi diferite (persană-veche, elamită și akkadiană) ale textului inscripției de la Behistun, a întâmpinat mari pericole ca să transcrie inscripția. Textul, scris cu litere cuneiforme, conține o declarație privind victoriile regelui Darius împotriva rebelilor. Inscripția era plasată pe un perete al unei faleze, la 100 de
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
luni, la ora unsprezece dimineața 37, Mani moare, la capătul a douăzeci și șase de zile de Închisoare 38. Două izvoare siriene menționează că trupul i-a fost jupuit, iar pielea, umplută cu fîn, a fost expusă la porțile orașului elamiților, B@3@t-Lapat39. Moartea lui a fost urmată de un soi de interregn, după care Sisinnios (M@2@r S@1@sin) și aliatul său Gabriabios (M@2@r Gabriab) i-au urmat la conducerea comunității. Succesorul lui Sisinnios a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
centripet accentuat sau atenuat." (1988: 24) Dihotomiile accentuat-atenuat184 și centrifugă-centripetă duc la o clasificare "par le sens du relevé linéaire". accentuate limbi bantu limbi semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi izolate: etrusca, limbile eschimo-aleute, grupurile gilyak, ciukot, ainu, coreeană și japoneză. Alți lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată din familia paleo-siberiană), yukaghir (considerată o limbă izolată din familia uraliană sau paleo-siberiană), ba chiar și familia amerindiana 227. Lingvistul rus Nikolai Dimitrievici Andreev avansează în 1986 o teorie numită
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]