2,092 matches
-
Radu Rosetti, op. cît., p. 450. 15 Manolache Costache Epureanu, Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860, pp. 6-20. 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Portsmouth, NH, Boynton, 1993. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the Politics of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, pp. 74-80 KOGĂLNICEANU, Mihail, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. MACAULAY, Thomas Babington, Discursuri de Macaulay, trad. de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Poate ggayy, într-o scriere “BI” în toate privințele ☺. Pe cei ce refuză să fie înregimentați într-o POLITICĂ sexuală, natura umana este suficient de bogată să-i apropie, nu să-i despartă, de toți ceilalți. Pe bază de afinități elective, bineînțeles... Și apoi, cine știe dacă incapacitatea de a iubi complet un alt om pentru simplul motiv că este de acelasi (sau de celălat!) sex decât tine nu este mai degrabă o infirmitate, decât o virtute? (da, da, exagerez... și
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
ai zilelor noastre cu care se deschide și se sfîrșește jurnalul lui Cornel Ungureanu - la sanatoriul lui Lucian Petrescu (vîndut unui american de origine neclară) unde lumea bună vine ca să slăbească, însă unde se dovedește că aerul regiunii îngrașă. Afinitățile elective ale lui Ungureanu cu Ionescu fac posibilă o astfel de apropiere: îngrășarea e o rinocerizare a zilelor noastre, iar 60% din populația României e supraponderală (Ungureanu are un vocabular foarte bogat cînd vine vorba să desemneze luarea în greutate, de la
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
trăiesc la Roma unde gravez scene religioase și aceste cărți de joc scandaloase. Le vinde negustorul de stampe ce ține prăvălia Crucea neagră, de pe Via Giulia." Capitolul II În 1638, Jacob Veet Jacobsz, aurar din orașul Bruges, fu numit judecător electiv pe anul acela. Avea o fiică ciudată și frumoasă. Era blondă, cu pielea foarte albă, ușor adusă de spate. Avea talia fină, mîinile fine, sînii bogați. Era foarte tăcută. Tînărul gravor Meaume o văzu la procesiunea de sărbătoarea aurarilor. Meaume
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
urmă s-au întîlnit față în față. S-a petrecut într-o minusculă capelă laterală. Un ungher înghețat, în marele spital din Bruges. E frig. Penumbra zidului de susținere îi învăluie. Slujnica stă de pază. În fața fiicei unice a judecătorului electiv, ucenicul gravor nu-și găsește cuvintele. Atunci, cu degetele, îi atinge timid brațul. Ea își strecoară mîna între mîinile lui. Își lasă mîna rece în mîinile lui. Atît. El îi strînge mîna. Mîinile lor devin calde, apoi fierbinți. Nu vorbesc
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
lemnul în care dorm./ Sevele pămîntului urcă fără să atingă/ Sufletul cărnii mele" (Sufletul cărnii mele). Lumile se despart aparent, înfiorate de o nostalgie în care nu putem citi decît inexorabila lor comuniune. Pe urmele romanticilor, suprarealiștii vorbeau despre "senzațiile elective", deosebite de cele ce vin din exterior, produse chiar de centrul ființei, un soi de senzații lăuntrice. Iată-le în caracterizarea (atît de suprarealistă, avant la lettre!) a lui Novalis: "Asta nu înseamnă nici a vedea, nici a auzi, nici
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine, despuiată de atribute, ca o pură vocație, ca un punct zero al creației poetice
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
energie lăuntrică, de însuflețire perpetuă a gândirii celei mai adânc subiective ce se manifestă în mod constant în toate operele sale, și nu sub forma unor aspecte particulare, izolate unele de altele." Dialogul acesta de idei traduce de fapt afinitățile elective de profunzime existente intre doi "mari", două moduri polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
protecție psihologică a principelui-personaj și a principelui-autor, altă dată de la imaginea auriului patinat al ornamentelor palatului, care îi sugerează ciudatului don Fabrizio "soarele letal" (cum îl numește autoarea) al Siciliei. Toate aceste itinerarii străbat și lecturile lui Lampedusa, afinitățile sale elective cele mai statornice și subtile, și toate se îndreaptă, în viziunea Margaretei Dumitrescu, spre atracția invincibilă și voluptoasă a morții, spre liniștea superioară a aristocratului Salina, venită din împăcarea cu efemeritatea a tot ceea ce e viu și cu eternitatea strălucitoare
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
act poetic al omului structural, asemănător celui al unor Butor, Mondrian sau Boulez, când organizează un anumit obiect care se va numi tocmai compoziție. Din eseistica critică a lui Barthes ni se dau unele mostre semnificative, exemplificate prin relațiile lui elective cu noul roman, anume cu Robbe-Grillet, căruia i-a fost unul dintre primii admiratori, cum reiese dintr-o scrisoare entuziastă pe care i-a adresat-o la începuturile acestuia - dar și prin polemica privind Noua Critică ce a urmat publicării
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
lui soție Henriette Allievi, Duiliu Zamfirescu va scrie și el versuri erotice și dezabuzate. Analiza pe care criticul o face fiecăruia dintre poemele de tinerețe ale lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
iluminarea e geamănă cu orbirea. Iluminările, priviri către noi înșine. A citi între ruine Dar Iluminările sunt și străluciri pornite din miezul unor opere fundamentale către cititor. Stanțe teoretice și filosofice inventate, de pildă, pentru crearea cititorului ideal al Afinităților elective de Goethe. Sau pentru crearea cititorului lui Baudelaire. în 1968 Hannah Arendt a editat prima culegere de eseuri ale lui Walter Benjamin cu titlul Illuminations, selectând, pentru publicul de limbă engleză, ce era mai literar: considerații asupra lui Kafka, Baudelaire
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
bei de Samos este principalul actor din spectacolul istoriei ce se desfășoară în romanul Danei Dumitriu; un spectacol jumătate ficțiune, jumătate reconstituire. Iată o scenă admirabilă care se scrie prin filtrul ficțiunii; Ghica citește mesajul princiar în ziua deschiderii Adunării elective, iar reacțiile ghicite pe chipul unui deputat anonim constituie pecetea întregului sistem social și economic al timpului. În efectele programului administrativ, expus de Ghica, se pot citi starea prezentă, ambițiile și proiectele viitorului brughez căruia noul sistem politic îi deschide
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
nu poate fi considerat exagerat. Nu îndrăznesc, de altfel, să scriu cît va costa această reconstrucție monarhică, deși mi-am notat cifra astronomică. Ghidul care ne-a condus - nu eram sigur dacă, de proveniență din ex-RDG sau numai cu afinități elective (ai fi jurat că și-a petrecut tinerețea fumînd țigări poloneze, consumînd literatură existențialistă și muzică disidentă) - sublinia că ar fi fost de zece ori mai convenabil să se refacă cel de-al doilea palat, cel fost al republicii socialiste
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
Ultimul capitol al cărții, intitulat, în chip ludic-provocator, Sărmanul Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, îmbină rigoarea aproape pedantă a demonstrației cu revelațiile interpretative paradoxale. Acestea sînt, de altminteri, apanajul unui comparatist autentic, preocupat de imprevizibilele afinități elective: “Iată că, în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat. Căci, prin intermediul lui Lefter ori Anghelache, Caragiale ne dezvăluie un transcendent capricios, ce se joacă, amuzat, cu omul, strivindu-l, numai
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
omul din carapace” al lui Cehov), eseistul întrerupe pentru moment fluxul argumentației sale critice - pune în abis, în fond, întreaga sa demonstrație -, inserînd următoarea revelatoare frază în paranteză : “(Datorită criticului, iar, în particular, comparatistului - care, asemeni chimistului din goetheenele Afinități elective, e un fel de ’artist al îmbinării’, un Einungskünstler - operele, descojite de belferești considerente istorice, se caută și se întîlnesc într-o viață paralelă, care le dă o formă comună nouă, neașteptată și paradoxală.)”. Această perspectivă voit anacronică, interesată de
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
comuna Amărăști, județul Vâlcea), cu un orizont informațional bine echilibrat (fiind inginer electronist), scriitorul Alex Cetățeanu și-a denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă chipul mamei. Ea reverberează adesea În poezii, ea deschide volumul actual și tot ea Îl
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
dlui Șuțu prin revista Căminul românesc, tot din diasporă. Cum nu citim decît accidental aceste publicații, ne bizuim pe informațiile dlui Șuțu, care notează simpatiile lui Ion Mustață pentru România Mare a lui Vadim. Se pare că din această afinitate electivă provine și turnura amenințătoare a mitocăniei românești fără frontiere: „Vezi-ți de bătrînețile dumitale, Madam’, și ciocu’ mic, că altfel ne sare țandăra!” „Remarc folosirea de rigoare a unui plural ambiguu, în scopul înfricoșării...”, observă cu temei dl Șuțu. Oare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
levantin, și damnatul Vlaste, tatăl prezumtiv al Sophiei și condamnat la moarte, mai ales, pentru ceea ce nu a făcut). Secvențele și episoadele romanului învederând destine sub grilă comparatistă, se succed după o secretă regulă a armonizării contrariilor sau a afinităților elective; când mozaicul este aproape complet și urzeala se îndesește substanțial, cititorul se află deja la capătul unei "amețitoare ulisiade", încă prizonier al mrejelor epice întinse de autor. Destine este cea mai bună carte de până acum a lui Mihai Giugariu
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
de la început în doi poli, dacă nu potrivnici, cel puțin incongruenți, s-a repercutat bineînțeles păgubitor, ereditar și educațional, în comportamentul generației tinere. Prin urmare, copiii se vor strădui să imite și să urmeze sau, dimpotrivă, în raport de afinitățile elective și preferințele sentimentale, pe unul sau pe celălalt dintre cei care i-au adus pe lume. Bărbat frumos, prezentabil și rasat, tatăl se bucura de reputația unui om serios, responsabil și onest. Profunzimea spiritului, mai degrabă obișnuită, și preocupările destul de
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
adresează mulțumiri celor care au contribuit la apariția acestei ultime cărți a Aglajei Veteranyi: Werner Löcher-Lawrence, Jens Nielsen și Werner Morlang, un cunoscut profesor de literatură, critic și eseist elvețian, semnatarul postfeței. Acesta din urmă s-a aplecat cu afinitate electivă asupra scrierilor și vieții "acestei păsări a paradisului" cum a fost supranumită Aglaja încă de la apariția ei "fluturîndă" pe scena concursului literar de la Klagenfurt, "ființă exotică" autointerpretîndu-se cu o virtuoză "grandezza" nu doar în cărți ci și în viață. Literatul
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
se despărți de femeia pe care încă o iubește. Irina se ,consolează" (în aparență) cu o mediocritate aurită oarecare, dar îi cere fostului iubit să rămână prieteni în continuare. Și face asta din orgoliu rănit și dintr-o reală afinitate electivă; apoi, după un timp, relativ scurt, eroina, fire plină de vitalitate, face o pasiune pentru un actor mult mai tânăr decât ea, foarte talentat; ceea ce îl eliberează pe deplin pe protagonist de (fosta) lui iubită, de care fusese atras pentru că
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
1788). Tânărul ardea de nerăbdare să se apropie de marele scriitor, să-i strângă mâna cu adorație, dar n-a fost băgat în seamă. De ciudă l-a socotit pe maestru un egoist. Atunci scânteia comunicării și a ,afinității lor elective" nu s-a aprins. După șase ani îi descoperim însă lepădând toate reticențele, deschiși unul față de celălalt, judecând întâmplările vieții și prin prisma celuilalt devenit confident și duhovnic literar, legați fratern fără umbra unei suspiciuni. Posedați de proiectele lor, ferite
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
reia, oarecum, argumentele din introducere, aceea care stă "în loc de portret de grup". Vorbește, adică, despre critica așa-zicînd poeticească, despre finețurile și limitele ei. Al doilea, în încheierea unei serii de (aproape) instantanee, este o poveste, condensată, despre afinitățile (și repulsiile...) elective, într-o anume măsură aceleași pentru toată generația. O generație care a întors, în perspectivă, módele, făcînd, din statui, holograme... Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, Ed. Cartea Românească, București, 2004
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]