16 matches
-
din 1969 la aceiași facultate pentru ca în 1995, la Paris, să devină Inginer European (Euring), diplomă acordată de "FEANI". Între anii 1950-1955 este Asistent la Institutul Politehnic (Universitatea Politehnică) București, ord. Min. 10066/21 ianuarie 1950, succesiv la disciplinele: Aparate electrocalorice, Tracțiune electrică, șef de catedră acad. Martin Bercovici, Mașini electrice, Tehnologia mașinilor și aparatelor electrice, șef de catedră acad. I. S. Gheorghiu. În 1955 este demis din învățământ, din dispoziția Securității. Între anii 1956-1964 este Șef de lucrări la Universitatea
Dumitru Felician Lăzăroiu () [Corola-website/Science/306731_a_308060]
-
tantalat de litiu etc.), materiale ceramice și unii polimeri, precum și o serie de substanțe organice ca țesuturile de os și de tendon și colagenul. Efectul opus, constînd în creșterea sau scăderea temperaturii în urma aplicării unui cîmp electric, se numește efectul electrocaloric. Cuvîntul "piroelectric" a fost creat de fizicianul scoțian David Brewster în 1824 din grecescul πυρ "pyr" ("foc") și "electric". Efectul piroelectric constă în apariția de sarcini electrice de semne contrare la suprafețele opuse ale materialului atunci cînd acesta este încălzit
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
primul care a efectuat astfel de măsurători a fost John Mothée Gaugain. El a descoperit cîteva din caracteristicile importante ale piroelectricității: În 1878 William Thomson a elaborat o teorie despre piroelectricitate și a prezis cu această ocazie existența fenomenului invers, electrocaloric. Frații Pierre și Jacques Curie au descoperit o parte din mecanismele responsabile pentru efectul piroelectric, ceea ce i-a condus în cele din urmă la descoperirea piezoelectricității în 1880. În deceniile ce au urmat piroelectricitatea a fost studiată de numeroși oameni
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
devine cea prezentată în fig. 5.10 a) (în Π). Mărimea rezistenței Rmp, se poate deduce cu oarecare exactitate astfel: se face încercarea în gol la viteza de sincronism; se măsoară puterea activă absorbită p10; se calculează pierderile prin efect electrocaloric la mers în gol ; se determină:; se calculează Rmp din egalitatea aproximativă: (5.35) Componentele: activă și reactivă ale curentului, I10 se deduc imediat : ; (5.36) Cunoscând I10r și U1 ≈ E1, se poate deduce reactanța de magnetizare sau utilă: rmp
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
active se reprezintă sugestiv printr-o diagramă Sankey în fig. 5.12. Această diagramă arată că puterea electrică activă absorbită de mașină prin stator (pozitivă în cazul de față), este: (5.51) și cuprinde: o componentă redusă „consumată“ prin efect electrocaloric în înfășurări :(5.52) o altă componentă „consumată“ prin încălzirea fierului statoric datorită histerezisului magnetic și curenților turbionari (pierderi în fierul statoric): (5.53) o a treia componentă, importantă ca valoare, al cărei modul este : (5.54) numită și putere
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și viteza unghiulară a câmpului. M este numit cuplu electromagnetic și este egal și de semn contrar cu cuplul ce se manifestă dinspre rotor spre stator. Din puterea electromagnetică primită de rotor, prin câmp, o parte se consumă prin efect electrocaloric în înfășurarea rotorică: (5.52') iar o altă parte, însemnată, constituie puterea mecanică transferată rotorului, al cărei modul este: , (5.55) Această putere mecanică se manifestă prin cuplul de reacție a rotorului, egal cu M, la viteza unghiulară a rotorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aduse în membrul stâng al ecuației. Suma algebrică a acestor puteri este nulă, arată faptul că o „mașină electrică considerată ca un sistem izolat, în repaus față de exterior, se supune legii conservării energiei (puterii)“. În situațiile concrete, pierderile prin efect electrocaloric în stator și în rotor intră cu semnul „ - “ întrucât fizic acestea ies din sistem. La fel și pierderile în fier, care în fapt se manifestă prin încălzirea materialului feromagnetic și transferul căldurii spre exterior. În ceea ce privește pierderile mecanice și prin ventilație
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
verticala dusă prin AN în a', b', c', d', e'; segmentele determinate pe această verticală au lungimi egale cu următoarele puteri: 2PeAN puterea utilă de natură mecanică la rotor, pierderile mecanice, prin ventilație și suplimentare în rotor, pierderile prin efect electrocaloric în înfășurarea rotorică,pierderile prin efect electrocaloric în stator (din care se scad cele de la mersul în gol ), Fepab pierderile în fier (inclusiv 210110 3 IRp j ), 1PaAN puterea activă absorbită de mașină de la rețeaua trifazată. În figura 5.24
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
c', d', e'; segmentele determinate pe această verticală au lungimi egale cu următoarele puteri: 2PeAN puterea utilă de natură mecanică la rotor, pierderile mecanice, prin ventilație și suplimentare în rotor, pierderile prin efect electrocaloric în înfășurarea rotorică,pierderile prin efect electrocaloric în stator (din care se scad cele de la mersul în gol ), Fepab pierderile în fier (inclusiv 210110 3 IRp j ), 1PaAN puterea activă absorbită de mașină de la rețeaua trifazată. În figura 5.24, în partea dreaptă, este prezentată circulația de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sau cu frânare dinamică un timp reglabil - 6. Aceste echipamente pot fi prevăzute cu microprocesor adecvat care sesizează perioadele de sarcină redusă și micșorează corespunzător tensiunea aplicată și implicit curentul prin mașină. În modul acesta se reduc pierderile prin efect electrocaloric în înfășurări, deci crește randamentul și se ameliorează factorul de putere. În general aceste echipamente creează regimuri deformante deranjante în rețele. b4) Alte modalități de pornire cu tensiune redusă În aplicații mai puțin pretențioase este posibilă pornirea cu rezistențe înseriate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
o turație cu atât mai mică cu cât Cu este mai mare. Cele două cazuri particulare analizate sunt ideale, întrucât s-a neglijat R1. În realitate curentul care se închide prin fazele mașinii, în condițiile autoexcitării, provoacă pierderi prin efect electrocaloric în rezistențele mașinii, ceea ce echivalează pentru GA cu un receptor activ, adică în orice situație mașina reală funcționează în sarcină mixtă activ inductivă. c) Pentru a surprinde cazul sarcinii activ-inductive se va ține seama de observația de mai sus, de la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sabot, atunci pierderile mecanice sunt de valoare ridicată, fig.5.71 a). Aceasta este situația de „frânare mecanică”. Dacă mașina este cu rotor bobinat este posibilă modificarea rezistenței rotorice și în acest caz se pot crește mult pierderile prin efect electrocaloric în rotor (pj2 fiind preponderente, fig. 5. 71 b). Aceasta este situația de „frânare electrică”. Pe scurt, puterea absorbită de mașină se poate regăsi preponderent în pierderile mecanice sau preponderent în pierderile electrocalorice, după cum se adoptă un procedeu de frânare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se pot crește mult pierderile prin efect electrocaloric în rotor (pj2 fiind preponderente, fig. 5. 71 b). Aceasta este situația de „frânare electrică”. Pe scurt, puterea absorbită de mașină se poate regăsi preponderent în pierderile mecanice sau preponderent în pierderile electrocalorice, după cum se adoptă un procedeu de frânare mecanică sau un procedeu de frânare electrică. În cele ce urmează se va face referire la cel de al doilea procedeu de frânare a mașinii asincrone. Plecând de la caracteristica mecanică, 1, reprezentată în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
0 (întrucât, de obicei, acestea sunt proporționale cu turația). În această situație MA absoarbe prin stator o putere electrică, din care o parte sunt pierderile în stator: pFe + pj1, iar cea mai mare parte se transformă în căldură prin efect electrocaloric, în rezistența circuitului rotoric (proprie, la care se mai adaugă rezistența înseriată în exterior Rr2). În continuare, dacă se cere o coborâre a masei m cu o viteză controlată, se trece cursorul pe ploturile 3, caracteristica devine mai înclinată curba
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unei valori CD nn . Așadar, prin modificarea rezistenței rR din circuitul rotoric se poate controla mărimea vitezei de coborâre a trenului. Evident, în acest caz scade randamentul de recuperare a energiei, întrucât o parte din aceasta este disipată prin efect electrocaloric în rR . Dacă MA este cu rotor în scurtcircuit devine anevoioasă modificarea turației, implicând folosirea unui convertor bidirecțional cu frecvență de ieșire fixă. Problema recuperării devine interesantă mai ales în condițiile actuale când se caută extinderea folosirii mașinilor de inducție
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornire este egal cu 1/16 din cel de la pornirea directă sau 1/4 din cuplul de la pornirea cu AT. c) Privitor la valorile puterilor active pe fază, la pornirea cu AT singurul element unde se degajă căldură (prin efect electrocaloric) este Rsc, iar puterea MA activă este, unde jNp sunt pierderile Joule nominale în mașină pe fază. La pornirea cu reactanțe înseriate, puterea activă este dată de: . La pornirea cu rezistențe înseriate, rezultă: , unde Rp trebuie aflat. Din enunț rezultă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]