98 matches
-
este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
a electronului, cu toate ca rază atomului este de 10.000 de ori mai mare decât a nucleului sau. Atomul este de asemenea cea mai mica entitate care poate fi închipuita, care are proprietatea de a reține proprietățile chimice ale elementului, precum electronegativitatea, potențialul de ionizare, stările de oxidare, numărul de coordonare și tipul de legături (metalice, ionice, covalente). Un "element chimic" reprezintă substanță pură care este constituită dintr-un singur tip de atom, caracterizat de un anumit număr de protoni din interioul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
polimerilor. Prin urmare, PTFE este prelucrat prin operația de formare la rece urmată de un tratament termic (sinterizare), în timpul căreia particulele de polimer fuzionează pentru a lua o formă solidă. Fluorul este un element extrem de reactiv cu cea mai mare electronegativitate dintre toate elementele chimice. Electronegativitatea carbonului este semnificativ mai mică decât cea a fluorului. Ca o consecință, perechea de electroni nepartajată este trasă spre fluor de la carbon ceea ce duce la o densitate / polaritate mare de electroni în jurul fluorului. Atomul de
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
prelucrat prin operația de formare la rece urmată de un tratament termic (sinterizare), în timpul căreia particulele de polimer fuzionează pentru a lua o formă solidă. Fluorul este un element extrem de reactiv cu cea mai mare electronegativitate dintre toate elementele chimice. Electronegativitatea carbonului este semnificativ mai mică decât cea a fluorului. Ca o consecință, perechea de electroni nepartajată este trasă spre fluor de la carbon ceea ce duce la o densitate / polaritate mare de electroni în jurul fluorului. Atomul de fluor fiind mai mare, nu
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
adiacent din altă moleculă. Aceste legături de hidrogen dintre moleculele de apă le ține cu aproximativ 15% mai aproape decât ar fi fost de așteptat în cazul unui lichid simplu, în cadrul căruia se exercită doar forțe van der Waals. Datorită electronegativității sale, oxigenul formează legături chimice cu aproape toate celelalte elemente la temperaturi ridicate, dând oxizii corespunzători. Totuși, unele elemente formează ușor oxizi în condiții normale de temperatură și presiune; un exemplu concludent este ruginirea fierului. Suprafețele metalelor ca aluminiu și
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
jur de 27 °C (80 °F, 300 K). Acesta este totuși nesigur, dată fiind raritatea și radioactivitatea elementului. De aceea, nici punctul de fierbere al franciului de 677 °C (1250 °F, 950 K) nu e sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există date experimentală care ar permite schimbarea valorii pentru franciu. Franciul are o energie de ionizare
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
un atom o are față de electroni într-o legătură covalentă. a reprezintă capacitatea unui atom de a atrage spre el electronii unei legături pe care o formează într-o combinație chimică. Se constată: halogenii au cele mai mari valori ale electronegativității, metalele alcaline au cele mai mici valori si există elemente care au aceleași valori pentru electronegativitate. Electronegativitatea variază în grupe și perioade: - crește în grupă de jos în sus - crește în perioadă de la grupa IA la grupa VIIA. Diferența dintre
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
a atrage spre el electronii unei legături pe care o formează într-o combinație chimică. Se constată: halogenii au cele mai mari valori ale electronegativității, metalele alcaline au cele mai mici valori si există elemente care au aceleași valori pentru electronegativitate. Electronegativitatea variază în grupe și perioade: - crește în grupă de jos în sus - crește în perioadă de la grupa IA la grupa VIIA. Diferența dintre valorile electronegativității a două elemente care formează o combinație dă informații despre tipul de legătura care
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
atrage spre el electronii unei legături pe care o formează într-o combinație chimică. Se constată: halogenii au cele mai mari valori ale electronegativității, metalele alcaline au cele mai mici valori si există elemente care au aceleași valori pentru electronegativitate. Electronegativitatea variază în grupe și perioade: - crește în grupă de jos în sus - crește în perioadă de la grupa IA la grupa VIIA. Diferența dintre valorile electronegativității a două elemente care formează o combinație dă informații despre tipul de legătura care se
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
alcaline au cele mai mici valori si există elemente care au aceleași valori pentru electronegativitate. Electronegativitatea variază în grupe și perioade: - crește în grupă de jos în sus - crește în perioadă de la grupa IA la grupa VIIA. Diferența dintre valorile electronegativității a două elemente care formează o combinație dă informații despre tipul de legătura care se realizează. Cu cât diferența de electronegativitate este mai mare, cu atât legatura chimică este mai puternică. Există două scale ale electronegativității în folosință: scala Pauling
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
crește în grupă de jos în sus - crește în perioadă de la grupa IA la grupa VIIA. Diferența dintre valorile electronegativității a două elemente care formează o combinație dă informații despre tipul de legătura care se realizează. Cu cât diferența de electronegativitate este mai mare, cu atât legatura chimică este mai puternică. Există două scale ale electronegativității în folosință: scala Pauling (propusă în 1932) și scala Mulliken (propusă în 1934). Există și o așa-numită scală Allred-Rochow. Scala Pauling este cea mai
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
VIIA. Diferența dintre valorile electronegativității a două elemente care formează o combinație dă informații despre tipul de legătura care se realizează. Cu cât diferența de electronegativitate este mai mare, cu atât legatura chimică este mai puternică. Există două scale ale electronegativității în folosință: scala Pauling (propusă în 1932) și scala Mulliken (propusă în 1934). Există și o așa-numită scală Allred-Rochow. Scala Pauling este cea mai răspândită și mai pregnantă scară de valori ale electronegativității, dezvoltată inițial de Linus Pauling în
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
mai puternică. Există două scale ale electronegativității în folosință: scala Pauling (propusă în 1932) și scala Mulliken (propusă în 1934). Există și o așa-numită scală Allred-Rochow. Scala Pauling este cea mai răspândită și mai pregnantă scară de valori ale electronegativității, dezvoltată inițial de Linus Pauling în 1932. Pe această scală, cel mai electronegativ element chimic (fluorul) are valoarea 4,0, în timp ce cel mai puțin electronegativ element (franciu) are valoarea 0.7. Celelalte elemente au primit valori intermediare. Elementele din perioada
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
doua a tabelului periodic au valori rotunde : Pe scala Mulliken, numere sunt obținute prin medierea potențialului de ionizare și afinității pentru electroni. În consecință, electronegativitățiile Mulliken sunt exprimate direct în unități de energie, de obicei volți. Fiecare element are o electronegativitate caracteristică, de la 0 la 4 pe scala Pauling. Un element puternic electronegativ, ca și fluorul, are o electronegativitate apropiată de 4 în timp ce elementele slab electronegative, ca și litiul, primesc valori apropiate de 1. Legăturile dintre atomii cu o diferență mare
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
și afinității pentru electroni. În consecință, electronegativitățiile Mulliken sunt exprimate direct în unități de energie, de obicei volți. Fiecare element are o electronegativitate caracteristică, de la 0 la 4 pe scala Pauling. Un element puternic electronegativ, ca și fluorul, are o electronegativitate apropiată de 4 în timp ce elementele slab electronegative, ca și litiul, primesc valori apropiate de 1. Legăturile dintre atomii cu o diferență mare de electronegativitate (mai mare sau egală cu 2,0 pe scala Pauling) sunt considerate în general a fi
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
de la 0 la 4 pe scala Pauling. Un element puternic electronegativ, ca și fluorul, are o electronegativitate apropiată de 4 în timp ce elementele slab electronegative, ca și litiul, primesc valori apropiate de 1. Legăturile dintre atomii cu o diferență mare de electronegativitate (mai mare sau egală cu 2,0 pe scala Pauling) sunt considerate în general a fi de tip ionic, în timp ce valorile între 2,0 și 0,4 sunt considerate a se referi la legături covalente polare. Valorile sub 0,4
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
Pauling) sunt considerate în general a fi de tip ionic, în timp ce valorile între 2,0 și 0,4 sunt considerate a se referi la legături covalente polare. Valorile sub 0,4 se consideră în general a fi legături covalente nepolare. Electronegativitatea crește de jos în sus, în grupă, și de la stânga la dreapta, în perioadă, cum se vede mai jos. În paralel, raza atomică creste de la stânga la dreapta, în timp ce energia de ionizare scade. Tabelul periodic al electronegativității folosind scala Pauling
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
legături covalente nepolare. Electronegativitatea crește de jos în sus, în grupă, și de la stânga la dreapta, în perioadă, cum se vede mai jos. În paralel, raza atomică creste de la stânga la dreapta, în timp ce energia de ionizare scade. Tabelul periodic al electronegativității folosind scala Pauling "Vezi și:" Tabelul periodic al elementelor
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
doua principală, a fost pusă în evidență în 1920 de către Moers prin electroliza topiturii de hidrură de litiu (LiH), când a fost produsă o cantitate stoechiometrică de hidrogen la anod. Pentru hidrurile altor elemente, termenul este ambiguu, luând în considerare electronegativitatea hidrogenului. Excepție face BeH, care este un polimer. În hidrura de litiu și aluminiu, anionul AlH are centre de hidrură atașate puternic de aluminiu. Chiar dacă hidrogenul poate forma hidruri cu toate elementele din grupele principale, numărul și combinațiile posibile diferă
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
un metal alcalin și are proprietăți fizico-chimice asemănătoare cu cele ale rubidiului și ale potasiului. Metalul este foarte reactiv și piroforic, reacționând cu apa la o temperatură de cel puțin −116 °C (−177 °F). Este elementul cu cea mai mică electronegativitate având un izotop stabil (Cesiu-133). Metalul este extras din polucit, în timp ce radioizotopii (în special cesiu-137) sunt extrase din produșii de fisiune în reactoare nucleare. Cesiul a fost descoperit de către doi chimiști germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff în anul 1860
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
corola pădurilor în comparație cu nitrații din atmosferă, cea mai mare parte de azot atmosferic care ajunge la suprafața solului este sub formă de nitrați. Aceștia sunt asimilați preferențial de rădăcinile copacilor în comparație cu amoniul din sol. Azotul este un nemetal, cu o electronegativitate de 3,0. Are cinci electroni pe ultimul strat și de aceea este de obicei trivalent. Azotul pur este un gaz diatomic, incolor și nereactiv la temperatura camerei și cuprinde 78.08% din atmosfera Pământului. Condensează la 77 K, la
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
CN), este înrudită. Cu metalele reactive, precum wolframul, carbonul formează fie carburi, C, fie acetilide, C, aliaje cu puncte de topire foarte înalte. Acești anioni sunt de asemenea asociați cu metanul și acetilena, ambii fiind acizi foarte slabi. Cu o electronegativitate de 2,5, carbonul formează de obicei legături covalente. Unele carburi au matrice covalente, de exemplu carborundul, SiC, care seamănă cu diamantul. Carbonul are capacitatea de a forma lanțuri lungi cu legături C-C. Această proprietate se numește concatenare. Legăturile
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
soluții apoase concentrate de ioduri alcaline sau acid iodhidric, dând soluții brune, datorită formării ionului I. Această proprietate este folosită la prepararea tincturii de iod în farmacii. Având o afinitate mai mică față de electroni decât clorul și bromul, iodul prezintă electronegativitatea 2,5, fiind astfel prezent caracterul electronegativ inferior bromului, reacționând mai puțin violent. Iodul reacționează direct cu unele nemetale, cu hidrogen, metale și substanțe compuse și se combină direct cu sulful și fosforul. Reacția iodului cu fluorul are loc la
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
sunt echilibrate. Pe măsură ce densitatea suferă o schimbare de la o densitate în stare nefundamentală la densitatea în stare fundamentală, se spune că suferă un proces de "egalizare a potențialului chimic". Se spune uneori că potențialul chimic al unui atom este negativul electronegativității atomului. În mod similar procesul egalizării potențialului chimic este uneori indicat ca procesul "egalizării electronegativității". Această conexiune provine de la definiția lui Mulliken a electronegativității. Inserând definițiile energetice ale potențialului de ionizare și afinității electronice în cadrul electronegativității Mulliken, este posibil a
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]